Pe scurt
- 1.100.000 de doze de vaccin pentru oi și capre, primite gratuit de la Comisia Europeană. Anexa hotărârii are două poziții: 800.000 de doze JOVIVAC, împotriva variolei ovine și caprine, și 300.000 de doze PESTEVAC, împotriva pestei micilor rumegătoare. Ambele la 0,25 USD doza, deci 275.000 USD, adică 1.312.135 de lei la cursul Băncii Naționale a României din 12 octombrie 2026, de 4,7714 lei pentru un dolar.
- Crescătorul nu plătește doza. Dozele devin proprietate privată a statului și trec în administrarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, iar aceasta le repartizează direcțiilor sanitar-veterinare județene și celei a municipiului București. Hotărârea nu pune nicio obligație și nicio cheltuială pe exploatație.
- Cele 800.000 de doze împotriva variolei acoperă 6,5% din efectivul național. România avea 12,227 milioane de ovine și caprine la 1 decembrie 2025, potrivit Institutului Național de Statistică. Regula europeană pentru vaccinarea de urgență împotriva variolei cere cel puțin 95% din exploatații și 80% din animalele vizate, adică în jur de 9,8 milioane de doze. Donația acoperă 8% din acel necesar, restul se cumpără.
- Cele 300.000 de doze împotriva pestei micilor rumegătoare merg în Constanța și Tulcea, singura zonă în care planul aprobat de Comisia Europeană prevede ambele vaccinuri. Numai Tulcea avea 355.212 de ovine și caprine la sfârșitul lui august 2026, deci mai multe animale decât tot lotul de doze.
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 23 octombrie 2026, pagina 6
Intră în vigoare: 23 octombrie 2026, data publicării, fiind hotărâre de Guvern
Guvernul a semnat și a publicat în aceeași zi, 23 octombrie 2026, hotărârea prin care statul român acceptă de la Comisia Europeană un lot de 1.100.000 de doze de vaccin pentru ovine și caprine. Este al doilea act într-o săptămână pe tema aprovizionării cu vaccin a direcțiilor sanitar-veterinare, după Ordinul ANSVSA nr. 968/2026, care le-a dat dreptul să cumpere, în epidemii, vaccinuri neautorizate în Uniunea Europeană. Deosebirea e că acum nu se cumpără nimic: dozele vin din banca de vaccinuri a Uniunii Europene, iar statul le primește fără plată.
Pesta micilor rumegătoare și variola ovină și caprină sunt două boli virale diferite, amândouă fără tratament și amândouă cu obligație de declarare. Prima lovește oile și caprele cu febră, scurgeri nazale și oculare, leziuni în gură și diaree, iar într-un efectiv neprotejat poate omorî jumătate sau mai mult din animalele bolnave. A doua dă noduli pe piele, pe pleoape și pe mamelă, scade laptele, strică pielea și omoară mielul tânăr. Niciuna nu se transmite la om, dar amândouă închid piețele de export: Comisia Europeană a prelungit până la 31 decembrie 2026 interdicția de a mișca ovine și caprine din România, după focarele de variolă confirmate în vara și toamna lui 2026 în Constanța, Tulcea, Vâlcea, Gorj, Mureș și Iași.
Cât de aproape sunt bolile se vede din planul însuși. Variola e în toată țara, de aceea vaccinul împotriva ei a fost cerut pentru întreg teritoriul. Pesta micilor rumegătoare e tratată ca problemă de Dobrogea: planul de acțiune pe care Comisia Europeană l-a aprobat în septembrie 2026 prevede vaccinarea împotriva ei numai în Constanța și Tulcea, iar restul țării își păstrează statutul de zonă indemnă. De aici și proporția dintre cele două poziții din anexă, 800.000 față de 300.000.
Pe 29 octombrie, ANSVSA a trecut toate oile și caprele la vaccinarea contra variolei: ordinul nu spune cine plătește.
Efectele pe care le produce
Hotărârea face trei lucruri, toate pe linia proprietății, niciunul pe linia obligațiilor crescătorului.
Întâi, acceptă donația. Art. 1 acceptă pentru statul român bunurile din anexă, cu o valoare totală de piață de 1.312.135 de lei, iar art. 2 lasă ANSVSA să îndeplinească formalitățile de acceptare în numele statului. A fost nevoie de o hotărâre de Guvern tocmai din cauza sumei: art. 291 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ cere hotărâre a Guvernului pentru acceptarea donațiilor de bunuri mobile a căror valoare de piață depășește 500.000 de lei. Aici valoarea e de 2,6 ori pragul. Sub 500.000 de lei, acceptarea s-ar fi rezolvat la nivel de ordin, fără Guvern.
Apoi, mută dozele în patrimoniul statului. Art. 3 alin. (1) spune că bunurile devin proprietate privată a statului și se dau în administrarea ANSVSA, cu destinația folosirii de către direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și cea a municipiului București. Lanțul juridic trece prin art. 362 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, care întinde asupra bunurilor din domeniul privat regulile scrise pentru darea în administrare a bunurilor proprietate publică, și prin art. 299 din același cod, care e temeiul pentru care dreptul de administrare se constituie prin hotărâre a Guvernului. Art. 3641 alin. (1) completează lista modalităților de exercitare a dreptului de proprietate privată, dintre care actul alege administrarea.
În sfârșit, leagă predarea de un proces-verbal. Art. 3 alin. (2) prevede că predarea-primirea se face la data semnării procesului-verbal de predare-primire. Momentul e fixat, termenul nu: actul nu spune până când trebuie semnat procesul-verbal.
Anexa are și o funcție pe care actul nu o numește. Art. 1.011 alin. (1) din Codul civil cere formă autentică la donație, sub sancțiunea nulității absolute, iar alin. (3) cere ca bunurile mobile donate să fie enumerate și evaluate într-un înscris, tot sub sancțiunea nulității. Tabelul cu denumirea produsului, numărul de doze, prețul unitar și valoarea în lei este chiar acel înscris. Alin. (4) al aceluiași articol, care permite darul manual la bunuri mobile corporale de până la 25.000 de lei, nu are cum să se aplice aici: valoarea e de peste 52 de ori plafonul.
Pentru crescătorul de ovine și caprine efectul practic e unul singur și indirect: dozele pe care medicul veterinar le va aduce în stână există, sunt ale statului și nu i se facturează. Actul nu îi cere nimic, nu îi dă niciun termen și nu îi schimbă nicio obligație de identificare, de mișcare sau de declarare.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Până pe 23 octombrie 2026 dozele erau cerute, promise pe hârtie și activate la Bruxelles, dar statul român nu avea titlu asupra lor. ANSVSA ceruse Comisiei Europene, pe 21 septembrie 2026, un număr cât mai mare de doze din banca europeană de vaccinuri, iar Comisia a activat băncile pe 8 octombrie. Campania fusese anunțată să înceapă cel târziu la 1 octombrie 2026, în funcție de sosirea dozelor. Hotărârea închide această distanță dintre anunț și proprietate: de la data publicării, lotul e al statului și poate fi repartizat.
S-a schimbat și ruta de aprovizionare. Pe 16 octombrie 2026, Ordinul ANSVSA nr. 968/2026 a deschis direcțiilor sanitar-veterinare posibilitatea de a cumpăra, în epidemii, vaccinuri care nu au autorizație de comercializare în Uniunea Europeană. Era o soluție de cumpărare, cu bani publici. La o săptămână distanță, același necesar primește și o soluție gratuită, din rezerva europeană. Cele două instrumente nu se exclud, se adună: 1,1 milioane de doze venite gratis și restul de cumpărat.
Ce nu s-a schimbat e regimul de export. Interdicția Comisiei Europene de a mișca ovine și caprine din România rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2026, iar hotărârea nu o atinge. Vaccinarea e condiția pusă de plan pentru deblocarea exporturilor, nu efectul acestui act, iar în zona în care se vaccinează împotriva pestei micilor rumegătoare exportul va fi posibil numai către statele terțe care acceptă animale din zone vaccinate.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Costul zero. 1.100.000 de doze cu valoare de piață de 1.312.135 de lei intră în patrimoniul statului fără plată, deci fără linie de buget și fără procedură de achiziție.
- Evaluarea e verificabilă până la leu. 0,25 USD pe doză, la un curs de 4,7714 lei pentru un dolar, dă 1,19285 lei pe doză, iar cele două poziții, 954.280 și 357.855 de lei, se adună exact la totalul din art. 1.
- Ambele vaccinuri vin în același lot, ceea ce permite schema diferențiată din plan: variolă în toată țara, pestă numai în Dobrogea, unde sunt amândouă bolile.
- Anexa cu denumirea, numărul de doze, prețul unitar și valoarea satisface cerința de enumerare și evaluare din art. 1.011 alin. (3) din Codul civil, deci donația are înscrisul pe care legea îl cere ca să fie valabilă.
- Darea în administrare merge direct la ANSVSA, cu destinația scrisă în act, deci direcțiile județene nu mai au nevoie de un alt act pentru a primi dozele.
Ce rămâne o problemă
- Nu există termen de predare-primire, deși art. 299 din Codul administrativ, invocat chiar în preambul, îl cere ca element obligatoriu al hotărârii.
- Actul nu spune care vaccin e pentru care boală. Denumirile comerciale JOVIVAC și PESTEVAC nu sunt definite nicăieri în text, iar repartiția rezultă doar din corelarea cu planul aprobat de Comisia Europeană.
- Nu există nici termen de valabilitate, nici condiții de păstrare pe poziție. La un vaccin viu atenuat, lanțul de frig și data de expirare decid dacă dozele mai sunt bune la momentul vaccinării.
- Acoperirea e mică față de ținta sanitară. 800.000 de doze reprezintă 6,5% din cele 12,227 milioane de ovine și caprine ale țării și 8% din cele circa 9,8 milioane de doze pe care le-ar cere acoperirea de 80% din regula europeană de vaccinare de urgență.
- Cele 300.000 de doze împotriva pestei micilor rumegătoare sunt mai puține decât efectivul unui singur județ din zona vizată: Tulcea avea 355.212 de ovine și caprine la sfârșitul lui august 2026, iar Constanța intră la rând după ea.
- Despre actul vaccinării nu se spune nimic: cine o face, în cât timp, pe cheltuiala cui și cu ce evidență. Gratuitatea dozei pentru crescător rezultă din comunicarea ANSVSA, nu din hotărâre.
Sfaturi utile
- Verificați înainte de venirea echipei că toate animalele sunt identificate și înregistrate corect, cu crotalii lizibile și efectiv actualizat. O doză administrată unui animal care nu apare în evidența exploatației nu poate fi înscrisă pe exploatația dumneavoastră, iar acoperirea de vaccinare se calculează pe animale înregistrate.
- Întrebați direcția sanitar-veterinară județeană în ce schemă intrați. În Constanța și Tulcea planul prevede ambele vaccinuri, în restul țării numai cel împotriva variolei ovine și caprine. Nu presupuneți că primiți amândouă.
- Cereți consemnarea vaccinării în documentele exploatației și o dovadă scrisă, cu data, produsul și numărul de animale. Statusul de animal vaccinat contează ulterior la mișcare și la export, iar o vaccinare nedocumentată nu există pentru nimeni în afară de dumneavoastră.
- Doza nu se plătește. Dacă vi se cere bani pentru doza în sine, cereți temeiul legal: dozele din acest lot sunt proprietatea statului și au fost primite fără plată. Eventualele costuri de manoperă se discută separat, cu direcția județeană.
- Nu mișcați animale în afara restricțiilor și nu acceptați transporturi neînsoțite de documente. Mișcările clandestine prelungesc interdicția de export pentru toți crescătorii, inclusiv pentru dumneavoastră.
- Dacă vedeți febră, scurgeri nazale sau oculare, leziuni în gură, diaree sau noduli pe piele și pe mamelă, anunțați imediat medicul veterinar. Amândouă bolile sunt cu declarare obligatorie, iar o întârziere de câteva zile schimbă dimensiunea focarului și mărimea zonei de restricție.
Întrebări frecvente
Ce este pesta micilor rumegătoare?
Ce este variola ovină și caprină?
Cât de aproape sunt bolile de România?
Ce s-a donat, concret?
Cine plătește vaccinul?
Vaccinarea este obligatorie pentru crescător?
De ce a fost nevoie de o hotărâre de Guvern pentru o donație?
Cât acoperă cele 800.000 de doze?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Art. 3 alin. (2) nu conține termenul de predare-primire cerut de art. 299 din Codul administrativ, invocat în preambulul propriei hotărâri. Art. 299 stabilește conținutul minim obligatoriu al actului prin care se constituie dreptul de administrare: datele de identificare ale bunului și valoarea sa de inventar, destinația bunului și termenul de predare-primire a bunului. Hotărârea acoperă primele două elemente, prin anexă și prin art. 3 alin. (1), dar al treilea lipsește: art. 3 alin. (2) spune doar că „predarea-primirea bunurilor prevăzute în anexă se face la data semnării procesului-verbal de predare-primire”, adică fixează momentul transferului prin raportare la un act viitor fără dată-limită. Un cititor de bună-credință nu poate stabili până când trebuie semnat acel proces-verbal, iar fără termen dreptul de administrare constituit prin art. 3 alin. (1) nu are nicio scadență de executare. Consecința practică e că un lot de vaccin cu termen de valabilitate limitat, destinat unei campanii anunțate pentru 1 octombrie 2026, rămâne predabil la o dată pe care actul o lasă în întregime la latitudinea părților.
Analiza redacției
Actul rezolvă o problemă reală și o rezolvă repede. Semnat și publicat în aceeași zi, 23 octombrie 2026, el dă statului titlul juridic asupra unui lot care era anunțat de o lună și activat la Bruxelles pe 8 octombrie. Aritmetica anexei este, de asemenea, impecabilă: 0,25 USD pe doză, la un curs de 4,7714 lei pentru un dolar, dă 1,19285 lei pe doză, cele două poziții se calculează fără rotunjire, iar suma lor, 954.280 plus 357.855, închide exact pe totalul de 1.312.135 de lei din art. 1. Conversia inversă dă 275.000 USD la fix, fără rest. Rar se vede o anexă financiară care se verifică până la bănuț.
Problema nu e la cifre, e la ce nu se spune. Prima observație e de proporții, și nu se vede citind actul de la cap la coadă. Cele 800.000 de doze împotriva variolei sunt destinate întregii țări, iar efectivul național de ovine și caprine era de 12,227 milioane de capete la 1 decembrie 2025, potrivit Institutului Național de Statistică. Asta înseamnă o acoperire de 6,5%. Acoperirea cerută de regulile europene în vaccinarea de urgență contra acestei boli este însă de cel puțin 95% din exploatații și minimum 80% din animalele vizate, adică în jur de 9,8 milioane de doze. Donația acoperă deci 8% din necesarul normativ, iar diferența de aproape 9 milioane de doze, la prețul unitar din anexă, valorează circa 10,7 milioane de lei, de opt ori valoarea donației. Lotul primit nu este campania de vaccinare, este startul ei, iar un act care nu spune asta lasă loc exact confuziei care s-a instalat deja în presă, unde „1,3 milioane” circulă ca număr de doze, deși e valoarea în lei: dozele sunt 1,1 milioane.
A doua observație iese din combinarea anexei cu planul. Dozele împotriva pestei micilor rumegătoare sunt prevăzute, potrivit planului aprobat de Comisia Europeană, numai pentru Constanța și Tulcea. Numai în Tulcea, ANSVSA monitoriza 355.212 de ovine și caprine la sfârșitul lui august 2026, dintre care 301.270 de ovine. Lotul nu ajunge nici pentru un singur județ din cele două, înainte de a pune la socoteală Constanța. Repartiția dozelor între cele două județe devine astfel o decizie cu consecințe reale asupra cui se vaccinează și cui nu, iar hotărârea nu o atinge, deși art. 3 alin. (1) își asumă să fixeze destinația bunurilor.
A treia observație e cronologică. Pe 16 octombrie 2026, Ordinul ANSVSA nr. 968/2026 deschidea direcțiilor sanitar-veterinare dreptul de a cumpăra în epidemii vaccinuri neautorizate în Uniunea Europeană. Pe 23 octombrie, aceeași autoritate primește 1,1 milioane de doze gratuite. Două instrumente în șapte zile, pentru același gol de aprovizionare, iar niciunul nu face referire la celălalt. Privite separat, par două acte de rutină; privite împreună, arată cât de strâmtă era piața de vaccin la acel moment.
Ce ar trebui schimbat
- Introducerea termenului de predare-primire. Un alineat care spune „predarea-primirea se face în termen de X zile de la intrarea în vigoare” ar transforma o obligație fără scadență în una exigibilă și ar alinia actul la art. 299 din Codul administrativ. În practică, direcțiile județene ar ști de când pot cere dozele, iar întârzierea ar deveni verificabilă.
- Precizarea bolii pentru fiecare poziție din anexă. O coloană suplimentară care spune că JOVIVAC e pentru variola ovină și caprină, iar PESTEVAC pentru pesta micilor rumegătoare, plus numărul de doze pe animal, ar face anexa autosuficientă. Efectul practic: cititorul ar putea calcula singur câte animale acoperă lotul, iar cifra care circulă public nu s-ar mai confunda cu valoarea în lei.
- Trecerea termenului de valabilitate și a condițiilor de păstrare în anexă. La vaccinuri, data de expirare și lanțul de frig sunt la fel de identificatoare ca numărul de doze, iar art. 299 cere datele de identificare ale bunului. Cu ele în act, s-ar vedea imediat dacă un termen de predare lax pune în pericol utilizabilitatea lotului.
- Repartiția pe județe a dozelor împotriva pestei micilor rumegătoare. Dacă destinația e deja decisă prin planul aprobat de Comisia Europeană, scrierea ei în act ar elimina marja de apreciere ulterioară și ar arăta crescătorilor din Constanța și Tulcea la ce se pot aștepta, în loc să afle din comunicate.
- O mențiune expresă privind gratuitatea pentru deținătorul de animale. Actul reglementează un cadou de 1,3 milioane de lei, iar destinatarul final al cadoului nu apare în text decât indirect, prin direcțiile județene. O frază care spune că dozele se administrează fără costul dozei pentru deținătorul exploatației ar scuti direcțiile de a explica asta de 41 de ori și ar tăia din start discuțiile de pe teren.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 23 octombrie 2026, pagina 6 8 pagini PDF, 80 KB actul începe la pagina 6
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Hotărârea Guvernului nr. 840/2026 privind acceptarea de către statul român a donației unor bunuri mobile, în vederea realizării vaccinării împotriva infecției cu virusul pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine, și darea acestor bunuri în administrarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor
EMITENT: Guvernul României
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 23 octombrie 2026, pagina 6
Având în vedere prevederile art. 362 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 1.011 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, precum și al art. 291 alin. (1) lit. b), art. 299 și art. 3641 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. — Se acceptă pentru statul român donația bunurilor mobile prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, în vederea realizării vaccinării împotriva infecției cu virusul pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine, cu valoarea totală de piață 1.312.135 lei, făcută de către Comisia Europeană.
Art. 2. — Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor îndeplinește formalitățile de acceptare a donației în numele statului român.
Art. 3. — (1) Bunurile prevăzute în anexă devin proprietate privată a statului și se dau în administrarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, cu destinația utilizării de către direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, din subordinea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, în vederea realizării vaccinării împotriva infecției cu virusul pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine.
(2) Predarea-primirea bunurilor prevăzute în anexă se face la data semnării procesului-verbal de predare-primire. PRIM-MINISTRU LUCA-ALEXANDRU NICULESCU Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Marian Neacșu p. Secretarul general al Guvernului, Petru Farago Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Alexandru-Nicolae Bociu București, 23 octombrie 2026.
Nr. 840.
ANEXĂ D E S C R I E R E A B U N U R I L O R M O B I L E pentru care se acceptă donația făcută statului român, pentru Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, de către Comisia Europeană
| Denumirea/Compunerea bunului mobil | Valoarea de piață — lei — |
|---|---|
| JOVIVAC — 0,25 USD/doză — 800.000 doze | 954.280 |
| PESTEVAC — 0,25 USD/doză — 300.000 doze | 357.855 |
N O T Ă: Valoarea în lei a bunurilor donate este determinată pe baza cursului de schimb valutar al Băncii Naționale a României, valabil în data de 12.10.2026, pe baza documentelor emise de producător. 1 USD = 4,7714 lei
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.