Pe scurt
- Banii câștigați în instanță se plătesc în cinci tranșe anuale de 5%, 10%, 25%, 25% și 35% din valoarea titlului executoriu, iar anii curg de la data la care hotărârea a rămas executorie, nu de la 1 ianuarie. La o hotărâre de 50.000 de lei, primul an aduce 2.500 de lei, al doilea 5.000 de lei, al treilea și al patrulea câte 12.500 de lei, iar al cincilea 17.500 de lei. După doi ani de la câștigarea procesului, creditorul are în mână 7.500 de lei, adică 15% din sumă; restul de 42.500 de lei vine în ultimii trei ani.
- Ordinul acoperă o fereastră de doi ani, 1 ianuarie 2025 până la 31 decembrie 2026, iar aceeași fereastră ascunde două legi diferite și trei calendare de plată. Hotărârile devenite executorii în 2025 se plătesc după articolul VIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024, cele devenite executorii în 2026 după articolul XXIII din Legea nr. 141/2025. Procentele sunt identice, dar momentul de start diferă cu până la 729 de zile, așa că doi colegi cu sume egale pot termina de încasat la aproape doi ani distanță unul de altul. Al treilea calendar, fix pe anii 2025 până la 2029, privește diferențele de salariu rezultate din valoarea de referință sectorială de 605,225 lei.
- Nu trebuie depusă nicio cerere și nu există nicio instituție la care beneficiarul să se prezinte cu un dosar. Plata se face din oficiu de instituția care îi plătește salariul, pe state nominale separate de cele de salarii, în contul în care primește lunar banii. Actualizarea cu rata inflației se face numai dacă dispozitivul hotărârii o prevede expres, în schimb dobânda legală remuneratorie se acordă în toate cazurile, calculată de la data rămânerii executorii până la plata integrală a fiecărei tranșe.
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 16 octombrie 2026, paginile 8-9
Intră în vigoare: 16 octombrie 2026, data publicării, fiindcă articolul 7 al ordinului nu prevede altă dată, iar articolul 12 alineatul (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă spune că ordinele miniștrilor intră în vigoare la publicare dacă în cuprinsul lor nu e prevăzută o dată ulterioară
Un grefier, un agent de penitenciar, un consilier de probațiune sau un referent de la registrul comerțului care a câștigat în instanță drepturi salariale neplătite nu primește banii când rămâne definitivă hotărârea. Îi primește în cinci ani, în cinci tranșe inegale, cea mai mare la final. Regula asta vine din lege, nu din ordin. Ce aduce Ordinul ministrului justiției, interimar, nr. 2.149/C/2026, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 16 octombrie 2026, la paginile 8 și 9, e traseul interior al banului: cine cere fondurile, cui le cere, cine semnează plata și în ce cont ajunge.
Cercul de oameni e larg, fiindcă ordinul nu privește doar ministerul. „Personalul din aparatul propriu al Ministerului Justiției și cel din instituțiile publice aflate în subordinea acestuia” înseamnă și Administrația Națională a Penitenciarelor cu toate penitenciarele, centrele educative și centrele de detenție, și Oficiul Național al Registrului Comerțului cu oficiile din fiecare județ, și Direcția Națională de Probațiune cu serviciile teritoriale, și institutele de expertize criminalistice. Toate aceste instituții au pierdut procese de drepturi salariale, iar fiecare are angajați care așteaptă bani.
Ordinul a fost semnat la 7 octombrie 2026, de secretarul de stat Teodora Stoian, pentru ministrul justiției, interimar, și a apărut în Monitorul Oficial al României nouă zile mai târziu. Ca moment, e târziu de ambele părți: fereastra pe care o reglementează s-a deschis la 1 ianuarie 2025, deci cu 21 de luni înainte, și se închide la 31 decembrie 2026, adică 76 de zile după publicare.
Efectele pe care le produce
Ce intră sub ordin. Patru categorii de creanțe, enumerate la articolul 1 alineatul (1). Prima, cea mai numeroasă, hotărârile judecătorești definitive care acordă drepturi de natură salarială. A doua, hotărârile care acordă diurnă, cazare, hrană sau facilitarea legăturii cu familia pentru participarea la misiuni în afara teritoriului României. A treia, hotărârile care acordă daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale, adică exact despăgubirea pentru întârzierea produsă de o eșalonare anterioară. A patra categorie are la bază un act administrativ al conducătorului instituției, nu o hotărâre judecătorească, prin care se acordă diferențele rezultate din valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, cifra de bază din care se calculează salariile în sistemul de justiție.
În cât timp vin banii. Pentru primele trei categorii, în cinci ani, cu 5% în primul an, 10% în al doilea, 25% în al treilea, 25% în al patrulea și 35% în al cincilea. Procentele sunt identice în ambele legi la care ordinul trimite, dar anii nu sunt ani calendaristici: se numără de la data la care hotărârea a rămas executorie. O hotărâre devenită executorie la 10 ianuarie 2025 are prima tranșă scadentă până la 9 ianuarie 2026 și ultima până la 9 ianuarie 2030. O hotărâre devenită executorie la 10 decembrie 2026 are ultima tranșă scadentă până la 9 decembrie 2031. Pentru diferențele din valoarea de referință sectorială, calendarul e fix și legat de ani calendaristici, 2025 până la 2029, cu aceleași procente; la 16 octombrie 2026, din acele sume ar trebui să fie plătite deja 15%, iar 85% rămân pentru 2027, 2028 și 2029.
Tranșele restante din 2025. Regula din articolul XVIII al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2025 e preluată la articolul 1 alineatul (4): tranșele scadente și neachitate în 2025 se plătesc în 2026. Consecința practică, pentru cine are o hotărâre din 2025 la care instituția nu a plătit nimic, e că în 2026 ar trebui să primească două tranșe, 5% restante plus 10% curente, adică 15% din titlu într-un singur an.
Cine plătește. Instituția angajatoare, din propriul buget, de la capitolul și titlul de cheltuieli în care se încadrează obligația. Fondurile nu vin automat: compartimentele economice ale ordonatorilor terțiari de credite, adică ale penitenciarelor și ale celorlalte unități, transmit sumele mai sus, ordonatorii secundari le centralizează și le trimit Serviciului de asigurare resurse din Direcția economică a Ministerului Justiției, iar acel serviciu cere Ministerului Finanțelor creditele de angajament și bugetare pentru tranșele respective. Sunt, deci, trei trepte de centralizare înainte ca banul să existe în buget.
Cum ajunge banul. Pe state nominale, altele decât cele de salarii, în contul în care beneficiarul primește lunar salariul. Dacă vrea alt cont, îl comunică instituției; dacă vrea numerar, îl poate cere la casieria unității. Din sume se rețin contribuțiile sociale obligatorii, potrivit titlului V din Codul fiscal și, după caz, articolului 31 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, iar declararea lor se face prin declarații rectificative pentru perioadele la care se referă drepturile. Impozitul pe venit se reține și se declară la luna plății, nu retroactiv. Diferența de tratament are un efect concret: contribuțiile se duc în trecut și pot influența stagiul de cotizare, impozitul rămâne în prezent.
Ce se adaugă la sumă. Dobânda legală remuneratorie, în toate cazurile, calculată de la data rămânerii executorii până la plata integrală a fiecărei tranșe. Rata nu e cea comercială: articolul 3 alineatul (3) din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011, la care ordinul trimite expres, prevede că în raporturile care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ rata dobânzii legale se diminuează cu 20%, deci creditorul primește patru cincimi din rata de referință a Băncii Naționale a României. Dobânda penalizatoare, mai mare, se acordă numai dacă dispozitivul titlului executoriu o prevede, și nu se cumulează cu cea remuneratorie pentru aceeași perioadă.
Actualizarea cu inflația. Aici tratamentul se rupe în două. Pentru hotărârile judecătorești, articolul 1 alineatul (6) spune că sumele se actualizează cu rata inflației numai dacă dispozitivul hotărârii dispune expres în acest sens, în condițiile și pentru perioada stabilite prin ea. Pentru diferențele din valoarea de referință sectorială, articolul 1 alineatul (10) prevede actualizarea fără nicio condiție, de la data emiterii ordinului sau deciziei conducătorului instituției până la data plății. Doi angajați ai aceluiași penitenciar, unul cu o hotărâre din 2026 fără mențiune despre inflație, celălalt cu o decizie privind valoarea de referință sectorială, sunt tratați invers în privința aceluiași risc.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Dreptul nu se schimbă și nici eșalonarea. Amândouă existau înainte de ordin, în legi publicate în 2024 și 2025. Ce lipsea era procedura internă prin care Ministerul Justiției și instituțiile din subordinea lui pun regula în practică, iar legea chiar o cerea: atât articolul VIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024, cât și articolul XXIII din Legea nr. 141/2025 lasă stabilirea procedurii de plată în sarcina ordonatorilor principali de credite. Până la 16 octombrie 2026, în sistemul de justiție acea procedură nu exista pentru cele două ferestre, deși prima dintre ele se deschisese la 1 ianuarie 2025.
A doua schimbare e de formă, dar schimbă viața celui care caută o informație: un singur act acoperă acum doi ani și patru tipuri de creanțe, în locul unei colecții de temeiuri legale aflate în patru acte normative diferite. Un angajat care voia să afle în cât timp își primește banii trebuia să deschidă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2024, Legea nr. 141/2025 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2025, iar apoi să stabilească singur care dintre ele i se aplică. Acum are un singur text, chiar dacă el nu reproduce procentele și trimite mai departe la legi.
A treia diferență e una pe care ordinul o moștenește, nu o creează: tranșele scadente în 2025 și neplătite s-au mutat în 2026. Pentru instituțiile din subordine, asta înseamnă o presiune dublă pe bugetul anului 2026, iar pentru creditor o compensație parțială, fiindcă banii pierduți într-un an revin în următorul, însă fără ca termenul final al eșalonării să se apropie.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Beneficiarul nu depune nicio cerere și nu completează niciun formular. Plata pornește din instituția angajatoare, pe baza titlului executoriu, iar singura inițiativă pe care o poate lua e să ceară alt cont sau numerar.
- Dobânda legală remuneratorie e necondiționată și curge până la plata integrală a fiecărei tranșe, nu până la scadența ei. Dacă instituția întârzie, intervalul de întârziere intră în calculul dobânzii.
- Traseul fondurilor e scris pe verticală, cu un responsabil numit la fiecare treaptă, inclusiv structura din minister care cere banii Ministerului Finanțelor. Un creditor care vrea să întrebe unde s-a oprit plata are, pentru prima dată, lanțul în fața lui.
- Banii intră în contul în care se plătesc în mod curent salariile, deci nu cer nicio formalitate bancară, iar varianta cu numerar la casierie rămâne deschisă pentru cine o preferă.
- Declararea contribuțiilor sociale se face prin declarații rectificative pentru perioadele la care se referă drepturile, nu la luna plății, ceea ce așază corect contribuțiile în trecutul în care salariul ar fi trebuit plătit.
Ce rămâne o problemă
- Eșalonarea mută greul la final. La 50.000 de lei, dacă prețurile cresc cu 5% pe an, ipoteză de calcul și nu o prognoză, cele cinci tranșe valorează la primirea lor în jur de 41.700 de lei în puterea de cumpărare a primului an, deci aproximativ 8.300 de lei mai puțin, adică 16,6%. Dobânda remuneratorie acoperă o parte din pierdere, nu toată, fiindcă e plafonată la patru cincimi din rata de referință a Băncii Naționale a României.
- Actualizarea cu inflația depinde de ce a scris judecătorul în dispozitiv. Două hotărâri identice pe fond, pronunțate în aceeași lună, pot fi tratate diferit numai pentru că una menționează indexarea și cealaltă nu.
- Plata e condiționată, prin articolul 2 alineatul (2), de existența fondurilor bugetare aprobate, iar executarea silită e suspendată de drept prin legile de eșalonare. Creditorul rămâne, în acest interval, fără pârghie: nu poate executa și nu are cum să oblige instituția să ceară banii.
- Ordinul nu prevede nicio informare a beneficiarului. Nimeni nu e obligat să îi comunice calendarul tranșelor, cuantumul fiecăreia sau dobânda calculată, deci omul află cât i se cuvine abia când vede suma în cont.
- Pentru cineva care a schimbat instituția în interiorul sistemului sau care a ieșit la pensie, textul nu spune limpede care instituție plătește, fiindcă articolul 3 și articolul 4 folosesc criterii diferite.
Sfaturi utile
- Caută în hotărârea ta data la care a rămas executorie, nu data pronunțării și nu data comunicării. De la ea se numără cei cinci ani, iar tranșa de 35% vine în ultimul dintre ei.
- Recitește dispozitivul și vezi dacă apare actualizarea cu rata inflației. Dacă apare, instituția e obligată să o aplice; dacă nu apare, articolul 1 alineatul (6) din ordin exclude actualizarea, iar singura compensație rămâne dobânda remuneratorie.
- Verifică dacă dispozitivul prevede dobândă penalizatoare. E mai mare decât cea remuneratorie, dar nu se cumulează cu ea pentru aceeași perioadă, deci la calcul se aplică una, nu amândouă.
- Cere în scris compartimentului economic al instituției calendarul tranșelor și modul de calcul al dobânzii. Ordinul nu obligă instituția să îl trimită din proprie inițiativă, însă nici nu îl declară confidențial.
- Dacă ai o hotărâre din 2025 și nu ai primit nimic în 2025, verifică dacă în 2026 ți s-au plătit două tranșe, 5% restante și 10% curente. Mutarea tranșelor restante în 2026 e prevăzută la articolul 1 alineatul (4).
- Dacă ai ieșit la pensie sau ai trecut la altă instituție din sistem, întreabă din timp care instituție îți plătește și păstrează răspunsul în scris. Ordinul indică în două locuri criterii diferite, iar răspunsul scris îți ține locul până la o clarificare.
- Dacă vrei banii în alt cont decât cel de salariu, comunică-l înainte de luna în care se face plata. Schimbarea după întocmirea statului nominal întârzie virarea.
- Pune deoparte partea de impozit dacă primești o tranșă mare. Impozitul pe venit se reține la luna plății, deci o tranșă de 25% sau 35% se impozitează în anul în care intră, nu în anii la care se referă drepturile.
Întrebări frecvente
Trebuie să depun o cerere ca să primesc banii?
În cât timp primesc toată suma?
Dacă hotărârea mea a rămas executorie în 2025, se aplică alt regim decât dacă a rămas executorie în 2026?
Primesc și dobândă pentru întârziere?
Suma mea se actualizează cu inflația?
Ce se întâmplă dacă instituția nu are bani în buget la scadența tranșei?
Ce se reține din tranșă?
Cine îmi plătește dacă între timp m-am mutat la altă instituție din sistem sau am ieșit la pensie?
Ordinul se aplică și angajaților din penitenciare?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Articolul 3 alineatul (4) lasă în afara regulii de repartizare chiar categoria pentru care ordinul a fost emis. Textul spune „în situația menționată la art. 1 alin. (2) și (3)”, deci acoperă hotărârile devenite executorii în 2025 și diferențele din valoarea de referință sectorială, dar nu menționează articolul 1 alineatul (5), hotărârile devenite executorii în 2026, și nici articolul 1 alineatul (4), tranșele restante mutate în 2026. Pentru acestea, ordinul nu spune care ordonator de credite efectuează plata.
- Articolul 3 alineatul (4) și articolul 4 alineatul (1) indică plătitori diferiți pentru aceeași creanță. Articolul 4 alineatul (1) desemnează „instituția angajatoare”, pentru toate titlurile de la articolul 1, iar articolul 3 alineatul (4) desemnează ordonatorul de credite „în cadrul căruia creditorul și-a desfășurat activitatea”. Pentru un angajat transferat între două unități din subordinea Ministerului Justiției, sau pentru un pensionar, cele două criterii nu duc la aceeași instituție, iar identificarea debitorului decide unde se adresează omul și din al cui buget se plătește.
- Articolul 2 alineatul (2) și articolul 1 alineatele (2) și (5) duc la concluzii diferite despre scadența tranșei. Articolul 1 face tranșa datorată prin efectul legii, în anul care îi corespunde potrivit articolului VIII alineatul (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024 sau articolului XXIII alineatul (1) din Legea nr. 141/2025, iar articolul 2 alineatul (2) spune că plățile se realizează „exclusiv în limita și în condițiile existenței fondurilor bugetare aprobate cu această destinație”. Un cititor de bună-credință poate înțelege fie că tranșa e datorată la scadența din lege, fie că e datorată doar dacă bugetul o permite, iar diferența dintre cele două interpretări decide dacă neplata e o încălcare a obligației sau o consecință permisă de procedură.
Analiza redacției
Ordinul rezolvă o problemă reală și o rezolvă sobru: până la 16 octombrie 2026, într-un sistem cu zeci de mii de angajați și cu procese de drepturi salariale pierdute în serie, nu exista un text care să spună cine cere banii de la Ministerul Finanțelor și cine semnează statul nominal. Lanțul de la articolul 3, de la compartimentul economic al unui penitenciar până la Serviciul de asigurare resurse din Direcția economică a ministerului, e exact ce lipsea.
Problema e sincronizarea. Fereastra reglementată s-a deschis la 1 ianuarie 2025 și se închide la 31 decembrie 2026, iar procedura apare la 21 de luni după deschidere și cu 76 de zile înainte de închidere. În tot acest interval, creditorii cu hotărâri din 2025 aveau deja prima tranșă scadentă, iar unii și pe a doua. Când procedura internă apare după ce scadențele au trecut, tranșele neplătite nu dispar, se mută: articolul 1 alineatul (4) le împinge în 2026, unde se adună cu tranșa curentă. Cine nu a primit nimic în 2025 ar trebui să primească în 2026 cumulat 15% din titlu, iar instituția să susțină într-un an o cheltuială dimensionată pentru doi. Termenul final al eșalonării, în schimb, nu se apropie cu nicio zi.
Cel mai greu de justificat rămâne tratamentul inflației, și se vede doar punând două alineate unul lângă altul. Alineatul (10) al articolului 1 actualizează obligatoriu, din oficiu, diferențele din valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, iar alineatul (6) actualizează hotărârile judecătorești numai dacă judecătorul a scris-o în dispozitiv. Riscul e identic în ambele cazuri, fiindcă banii se întind pe cinci ani în amândouă, dar răspunsul e invers. La 50.000 de lei și la o creștere a prețurilor de 5% pe an, folosită aici ca ipoteză de calcul, cele cinci tranșe valorează la primire în jur de 41.700 de lei în puterea de cumpărare a primului an, adică 8.300 de lei mai puțin, iar dobânda remuneratorie nu acoperă diferența, fiind plafonată prin articolul 3 alineatul (3) din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 la patru cincimi din rata de referință a Băncii Naționale a României. Pierderea nu e produsă de ordin, dar ordinul alege să o lase acolo unde o găsește.
Al doilea dezechilibru e între termenele pe care ordinul le cere și cele pe care nu le cere. Ordinul fixează cu precizie cine transmite ce, la fiecare treaptă administrativă, dar nu pune nicio dată și nicio durată: compartimentele „transmit”, serviciul „centralizează”, ministerul „solicită”, fără niciun număr de zile. În schimb, pentru beneficiar totul e ceasornic: cinci ani, cinci procente, dobândă calculată la zi. Administrația își dă termene elastice și îi lasă creditorului termene exacte.
Ce ar trebui schimbat
- Extinderea articolului 3 alineatul (4) la toate categoriile de la articolul 1. O trimitere care include și alineatele (4) și (5) ar închide întrebarea „cine plătește” pentru hotărârile devenite executorii în 2026, adică pentru categoria cea mai nouă și cea mai numeroasă din ordin.
- Un singur criteriu pentru identificarea instituției plătitoare. Fie instituția angajatoare la data plății, fie cea în care creditorul a lucrat în perioada pentru care s-au acordat drepturile, scris într-un singur loc. Un transferat sau un pensionar nu ar mai depinde de care dintre cele două articole îi citește primul compartimentul economic.
- Termene interne în zile pe fiecare treaptă a lanțului de la articolul 3. Un număr de zile de la primirea solicitării până la transmiterea mai sus, pe toate cele trei trepte, ar face verificabilă întârzierea și ar transforma abaterea disciplinară prevăzută de legile de eșalonare din principiu în consecință aplicabilă.
- Obligația de a comunica beneficiarului calendarul și calculul. O notificare scrisă, o dată pe an, cu valoarea titlului, tranșa scadentă, data la care hotărârea a rămas executorie, dobânda calculată și restul de plată. Costă o pagină pe creditor și scoate din sistem cea mai frecventă cauză de contestație, necunoașterea sumei.
- O precizare privind raportul dintre articolul 2 alineatul (2) și scadențele din lege. Un text care spune limpede că lipsa fondurilor nu stinge și nu amână obligația, ci atrage demersul de suplimentare, ar elimina citirea după care tranșa se datorează numai dacă bugetul o permite.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 16 octombrie 2026, paginile 8-9 16 pagini PDF, 122 KB actul începe la pagina 8
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Ordinul ministrului justiției, interimar, nr. 2.149/C/2026 privind procedura de efectuare a plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, stabilite în favoarea personalului din aparatul propriu al Ministerului Justiției și a celui din instituțiile publice aflate în subordinea acestuia, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2026
EMITENT: Ministerul Justiției
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 16 octombrie 2026, paginile 8-9
MINISTERUL JUSTIȚIEI O R D I N privind procedura de efectuare a plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, stabilite în favoarea personalului din aparatul propriu al Ministerului Justiției și a celui din instituțiile publice aflate în subordinea acestuia, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2026 În aplicarea următoarelor dispoziții legale: — art. VIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare; — art. XIX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanțelor bugetare și a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu completări prin Legea nr. 126/2026; — art. XXIII din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare; — art. XVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2025 pentru modificarea și completarea unor acte normative, pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naționale din domeniul lucrărilor publice, precum și pentru stabilirea unor măsuri bugetare, cu modificările ulterioare, ținând seama de dispozițiile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordinului ministrului finanțelor nr. 1.140/2025 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 592/2024 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, cu modificările ulterioare, ministrul justiției, interimar, emite următorul ordin:
Art. 1. — (1) Prezentul ordin stabilește procedura de efectuare a plății sumelor prevăzute prin:
a) hotărâri judecătorești definitive având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială în favoarea personalului din aparatul propriu al Ministerului Justiției și a celui din instituțiile publice aflate în subordinea acestuia, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2026;
b) hotărâri judecătorești definitive având ca obiect acordarea unor drepturi reprezentând diurnă, cazare, hrană sau facilitarea legăturii cu familia, prevăzute de legislația privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în măsura în care acestea au fost acordate în beneficiul personalului Ministerului Justiției și a celui din instituțiile publice aflate în subordinea acestuia, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2026;
c) hotărâri judecătorești definitive având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din aparatul propriu al Ministerului Justiției și a celui din instituțiile publice aflate în subordinea acestuia, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2026;
d) acte administrative emise de ordonatorii de credite, având ca obiect acordarea unor drepturi salariale stabilite prin acordarea valorii de referință sectorială în cuantum de 605,225 lei, în măsura în care există beneficiari angajați ai Ministerului Justiției și ai instituțiilor subordonate.
(2) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești prevăzute la alin. (1) lit. a)-c), devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, se realizează eșalonat, potrivit art. VIII alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Plata sumelor care reprezintă diferența dintre drepturile salariale stabilite prin acordarea valorii de referință sectorială în cuantum de 605,225 lei prevăzute la alin. (1) lit. d), neachitată până la data de 15 noiembrie 2023, se realizează eșalonat, potrivit art. XIX alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanțelor bugetare și a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu completări prin Legea nr. 126/2026.
(4) În aplicarea dispozițiilor art. XVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2025 pentru modificarea și completarea unor acte normative, pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naționale din domeniul lucrărilor publice, precum și pentru stabilirea unor măsuri bugetare, cu modificările ulterioare, tranșele corespunzătoare, scadente și neachitate în anul 2025, identificate potrivit art. VIII alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024, cu modificările și completările ulterioare, și potrivit art. XIX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2024, aprobată cu completări prin Legea nr. 126/2026, se plătesc în anul 2026.
(5) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești prevăzute la alin. (1) lit. a)-c), devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026- 31 decembrie 2026, se realizează eșalonat, potrivit art. XXIII alin. (1) din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare.
(6) Sumele eșalonate prevăzute la alin. (2) și (5) se actualizează cu rata inflației numai în cazul în care dispozitivul hotărârii judecătorești dispune în mod expres în acest sens, în condițiile și pentru perioada stabilite prin aceasta.
(7) La sumele eșalonate prevăzute la alin. (2) și (5) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie și până la data plății integrale a fiecărei tranșe.
(8) Dobânda legală penalizatoare se acordă în cazul în care dispozitivul titlului executoriu dispune în mod expres în acest sens. Dobânda remuneratorie și dobânda penalizatoare nu se cumulează pentru aceeași perioadă de timp.
(9) Cuantumul dobânzilor se calculează potrivit dispozitivului titlului executoriu și cu respectarea art. 3 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu completările ulterioare.
(10) Sumele reprezentând diferența prevăzută la alin. (3) se actualizează cu rata inflației de la data emiterii ordinului/deciziei de către ordonatorul de credite până la data plății.
Art. 2. — (1) Cheltuielile bugetare determinate de plata sumelor prevăzute la art. 1 se suportă din bugetele ordonatorilor de credite care asigură plata salariilor personalului beneficiar, de la capitolul și titlul de cheltuieli în care se încadrează obligația de plată respectivă.
(2) Plățile efectuate în conformitate cu prezenta procedură se realizează exclusiv în limita și în condițiile existenței fondurilor bugetare aprobate cu această destinație în bugetele instituțiilor debitoare.
Art. 3. — (1) Compartimentele economico-financiare din cadrul ordonatorilor terțiari de credite transmit sumele aferente plății tranșelor prevăzute la art. 1 către ordonatorii de credite care le asigură finanțarea.
(2) Compartimentele economico-financiare din cadrul ordonatorilor secundari de credite centralizează sumele primite de la ordonatorii terțiari de credite, precum și necesarul propriu de fonduri și le transmit Serviciului de asigurare resurse din cadrul Direcției economice a Ministerului Justiției.
(3) Serviciul de asigurare resurse din cadrul Direcției economice a Ministerului Justiției centralizează sumele primite de la ordonatorii secundari de credite a căror finanțare se asigură prin bugetul Ministerului Justiției, precum și necesarul propriu de fonduri al ordonatorului principal de credite, comunicat de Serviciul financiar, contabilitate și salarizare, și transmite Ministerului Finanțelor solicitările de credite de angajament și bugetare corespunzătoare tranșelor prevăzute la art. 1.
(4) În situația menționată la art. 1 alin. (2) și (3), plata drepturilor salariale va fi efectuată de către ordonatorul principal/secundar/terțiar de credite în cadrul căruia creditorul și-a desfășurat activitatea.
Art. 4. — (1) Plata sumelor datorate prevăzute în temeiul titlurilor executorii prevăzute la art. 1 se efectuează de către instituția angajatoare, pe bază de state nominale, altele decât cele pentru plata salariilor/indemnizațiilor.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) sunt plătite în conturile în care se plătesc în mod curent drepturile salariale sau în alte conturi comunicate de către beneficiari, deschise pe numele acestora, ori în numerar prin casieria unității, la solicitarea beneficiarilor.
(3) Calculul și virarea contribuțiilor sociale obligatorii aferente sumelor prevăzute la art. 1 se efectuează în conformitate cu prevederile titlului V „Contribuții sociale obligatorii” din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și, după caz, ale art. 31 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, iar declararea acestora se face prin depunerea de declarații rectificative aferente perioadelor pentru care au fost calculate drepturile salariale.
(4) Impozitul aferent sumelor prevăzute la art. 1 se calculează, se reține și se declară în conformitate cu prevederile titlului IV „Impozitul pe venit” din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, iar declararea se face la luna plății.
Art. 5. — (1) Ministerul Justiției, precum și celelalte instituții publice aflate în subordinea acestuia au obligația de a angaja și utiliza creditele bugetare necesare aplicării prezentului ordin numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Procedura de efectuare a plăților prevăzute la art. 1 se desfășoară cu respectarea prevederilor legale referitoare la angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare.
Art. 6. — Ministerul Justiției — aparatul propriu și instituțiile aflate în subordine duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 7. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul justiției, interimar, Teodora Stoian, secretar de stat București, 7 octombrie 2026. Nr. 2.149/C.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.