InvestEU: 200 de milioane de euro pentru garanții IMM

Pe scurt

România mai pune 200 de milioane de euro din împrumutul PNRR în compartimentul propriu al programului european InvestEU, printr-un acord semnat cu Comisia Europeană în iulie 2026.
Banii merg integral către garanții pentru IMM-uri, sub formă de garanții de portofoliu neplafonate, cu un efect minim de levier de patru, adică cel puțin 800 de milioane de euro în finanțări.
Instrumentul urmează să fie administrat de Fondul European de Investiții, iar toată suma se plătește în 2026.

Act: Hotărârea Guvernului nr. 625/2026
Publicat: M. Of. nr. 682 din 18 august 2026
Intră în vigoare: 18 august 2026

O firmă mică nu vede niciodată banii europeni direct, ci prin banca la care cere creditul. Guvernul a aprobat, prin Hotărârea nr. 625/2026, acordul prin care România varsă încă 200 de milioane de euro din împrumutul PNRR în compartimentul său din programul InvestEU, bani care se vor transforma în garanții pentru creditele IMM-urilor. Este a doua operațiune de acest fel din vara aceasta prin care statul folosește un mecanism financiar existent în loc să construiască unul nou, după manualul care permite redirecționarea banilor din împrumuturile Băncii Mondiale.

Acordul a fost semnat la București pe 17 iulie 2026 și la Bruxelles pe 23 iulie 2026, între România, reprezentată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, și Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană. Hotărârea are un singur articol, prin care acordul se aprobă, iar textul lui, tradus, ocupă șapte pagini din Monitorul Oficial.

Mecanismul e mai simplu decât pare. InvestEU e programul european care garantează credite și investiții. Pe lângă compartimentul comun al Uniunii, fiecare stat își poate deschide un compartiment propriu, în care pune bani ai lui și pentru care stabilește el prioritățile. România are un astfel de compartiment din 2022, iar acum îl alimentează din nou.

Efectele pe care le produce

Primul efect este destinația. Suma merge, spune acordul, către componenta pentru IMM-uri. Obiectivul declarat e limpede formulat: obstacolele financiare ale firmelor românești, adică pe rând costul crescut al finanțării, lipsa garanțiilor și canalele de creditare deteriorate. Cu alte cuvinte, banii nu finanțează proiecte alese de stat, ci acoperă riscul băncilor care dau credite.

Al doilea efect este forma. Produsul financiar prevăzut sunt garanțiile de portofoliu neplafonate, cu caracteristici menite să acopere probleme de lichiditate și de solvabilitate ale firmelor din România. Acordul menționează ca exemplu Garanția FEI pentru competitivitatea IMM-urilor. O garanție de portofoliu nu se acordă pentru un credit anume, ci acoperă o parte din pierderile unui întreg pachet de credite, ceea ce face banca dispusă să împrumute firme pe care altfel le-ar refuza.

Al treilea efect este multiplicarea. Acordul cere un efect minim de levier de patru, ceea ce înseamnă că cele 200 de milioane trebuie să sprijine finanțări de cel puțin 800 de milioane de euro. Este o cerință contractuală, nu o estimare optimistă.

Al patrulea efect ține de cine administrează banii. România propune ca partener de implementare Fondul European de Investiții, instituția din grupul Băncii Europene de Investiții specializată în finanțarea firmelor mici. Comitetul de investiții InvestEU i-a dat pe 15 aprilie 2026 o aprobare condiționată pentru operațiunile relevante, sub rezerva numirii oficiale și a semnării acordului de garantare. Selecția finală a partenerului rămâne la Comisie.

Al cincilea efect e calendarul de plată, care nu lasă loc de interpretare. Comisia poate emite nota de debit oricând după semnare, iar România are 30 de zile calendaristice de la primirea ei să vireze suma integrală, sau, dacă nota ajunge înainte de data efectivă a acordului, 30 de zile de la acea dată. Dacă întârzie, plătește dobândă de întârziere la nivelul ratei aplicate de Banca Centrală Europeană la operațiunile de refinanțare, majorată cu trei puncte procentuale și jumătate. Anexa acordului prevede o singură tranșă, de 200.000.000 de euro, în 2026. La rândul ei, Comisia are 45 de zile să transfere banii mai departe, fie într-un cont fiduciar al partenerului de implementare, fie în Fondul comun de provizionare.

În fine, litigiile merg direct la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care are competență exclusivă asupra acordului.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Compartimentul românesc din InvestEU nu e nou. Primul acord de contribuție a fost încheiat pe 24 mai 2022, iar prin el România a pus 539 de milioane de euro pentru garanția Uniunii în compartimentul statelor membre și 11 milioane de euro pentru Platforma de consiliere InvestEU. Tot atunci țara a dat și o garanție reciprocă de 184,976 milioane de euro, care acoperă partea din garanția Uniunii neacoperită de contribuția din Mecanismul de redresare și reziliență.

Ce se schimbă acum e sursa și scopul. Cele 200 de milioane vin din componenta de împrumut a planului de redresare, aprobată prin decizia Consiliului din 3 noiembrie 2021, în care România a primit un sprijin sub formă de împrumut de cel mult 14.942.153.000 de euro. Planul a fost modificat ultima dată pe 11 noiembrie 2025, iar în forma modificată apare această contribuție suplimentară. Acordul din 2022 privea garanția Uniunii; cel de acum finanțează un instrument financiar distinct.

S-a schimbat și repartizarea rolurilor. În 2022 banii mergeau în provizionarea garanției UE. Acum suma se plătește către un instrument financiar administrat de un partener de implementare, cu un acord de garantare separat, pe care Comisia îl va pune la dispoziția României după semnare.

Ce nu s-a schimbat este dependența de pașii următori. Acordul de contribuție e cadrul; produsul concret, plafoanele pe bancă și condițiile pentru firme se vor stabili în acordul de garantare dintre Comisie și Fondul European de Investiții. Până atunci, un antreprenor nu are unde să depună o cerere.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

Banii ajung la firme prin bănci, nu prin apeluri de proiecte, deci fără dosare de finanțare și fără termene de depunere.
Efectul minim de levier de patru e scris în acord, deci suma sprijină finanțări de cel puțin 800 de milioane de euro.
Se folosește un produs financiar deja existent la nivel european, ceea ce scurtează drumul până la primele credite garantate.
Administrarea revine Fondului European de Investiții, care lucrează de ani buni cu băncile din România pe scheme de garantare.
Obiectivul e formulat pe problema reală a pieței, lipsa garanțiilor, nu pe un sector anume ales politic.

Ce rămâne o problemă

Banii vin dintr-un împrumut, nu dintr-un grant: cele 200 de milioane fac parte din componenta de împrumut a PNRR și se rambursează.
Acordul nu spune ce firme se califică, ce dobânzi vor plăti și prin ce bănci vor lucra; toate acestea rămân pentru acordul de garantare.
Numirea Fondului European de Investiții e o propunere a României, iar aprobarea din 15 aprilie 2026 e condiționată, deci calendarul depinde de pași care nu s-au încheiat.
Statul plătește dobândă de întârziere dacă nu virează suma în 30 de zile, o clauză care nu are corespondent în sens invers pentru întârzierile de la Bruxelles.
Efectul pentru economie se vede abia după ce băncile încep să folosească garanția, iar acordul nu stabilește niciun termen pentru acest moment.

Sfaturi utile

Dacă aveți o firmă mică sau mijlocie și ați fost refuzat la credit pentru lipsă de garanții, urmăriți anunțurile Fondului European de Investiții privind acordurile cu băncile din România. Acolo apar primele produse garantate.
Nu așteptați un apel de proiecte. Garanția de portofoliu nu se cere de firmă, ci se aplică la nivelul băncii, deci discuția se poartă tot la ghișeul de credite.
Întrebați direct banca dacă creditul pe care îl negociați intră într-un portofoliu garantat prin InvestEU. Condițiile de dobândă și de garanții personale pot fi altele.
Dacă aveți nevoie de capital de lucru, nu doar de investiții, verificați dacă produsul acoperă și această nevoie: acordul menționează explicit atât investițiile, cât și capitalul de lucru.
Firmele care au primit deja garanții din compartimentul deschis în 2022 nu trebuie să facă nimic. Acordul de acum privește un instrument financiar nou, nu îl modifică pe cel vechi.
Urmăriți raportul anual pe care Comisia îl prezintă României despre folosirea compartimentului. Acolo se vede cât s-a garantat efectiv, deși acordul nu spune că raportul devine public.

Întrebări frecvente

Cine primește cele 200 de milioane de euro?

Nimeni sub formă de bani gheață. Suma alimentează un instrument financiar din compartimentul românesc al InvestEU, care acoperă riscul băncilor pe portofolii de credite pentru IMM-uri.

Sunt bani europeni nerambursabili?

Nu. Contribuția vine din componenta de împrumut a Planului național de redresare și reziliență, aprobată prin decizia Consiliului din 3 noiembrie 2021, cu un plafon de 14.942.153.000 de euro.

Ce înseamnă garanție de portofoliu neplafonată?

O garanție care acoperă pierderile unui întreg portofoliu de credite, nu ale unui credit anume, și pentru care nu se stabilește un plafon absolut al despăgubirii la nivel de portofoliu. Banca își asumă mai puțin risc, deci acceptă clienți pe care altfel i-ar refuza.

Ce înseamnă efect de levier de patru?

Că fiecare euro pus de stat trebuie să susțină cel puțin patru euro de finanțare acordată firmelor. La 200 de milioane de euro, asta înseamnă cel puțin 800 de milioane în credite.

Când pot cere efectiv o astfel de garanție?

După ce Comisia semnează acordul de garantare cu partenerul de implementare, iar acesta încheie contracte cu băncile din România. Acordul aprobat acum nu fixează un termen pentru aceste etape.

De ce apare Fondul European de Investiții și nu o bancă românească?

Pentru că regulamentul InvestEU cere ca banii să fie administrați de un partener de implementare selectat de Comisie. România a propus Fondul European de Investiții, iar comitetul de investiții InvestEU i-a dat o aprobare condiționată pe 15 aprilie 2026.

Ce se întâmplă dacă România nu plătește la timp?

Plătește dobândă de întârziere, egală cu rata Băncii Centrale Europene pentru operațiunile de refinanțare, majorată cu trei puncte procentuale și jumătate.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

Anexă, clauza 14.1, comparată cu clauza 12.3. Clauza 14.1 stabilește când se întorc banii la România și e formulată așa: „sau în cazul în care suma Acordului de contribuție nu este integral angajată prin intermediul unui acord de garantare sau în intervalul mai îndelungat convenit potrivit clauzei 13.2(b)”. Al doilea „sau” nu are cu ce să alterneze: lipsește termenul de referință. Aceeași ipoteză apare completă la clauza 12.3 din același document, unde scrie „în termen de douăsprezece (12) luni de la data efectivă sau într-un interval mai îndelungat convenit în conformitate cu clauza 13.2(b)”. În 14.1, sintagma „în termen de douăsprezece (12) luni de la data efectivă” a căzut. Consecința e că din clauza care guvernează restituirea nu se poate stabili la ce moment se constată că suma nu a fost angajată, adică de când se naște dreptul României de a primi înapoi contribuția de 200.000.000 de euro. Tot acolo, restituirea e legată de rezilierea „în baza clauzelor 13.2(a) și 13.2(b)”, deși clauza 13.2(b) este exact ipoteza în care acordul „nu va fi reziliat”; ea conduce la reziliere doar dacă expiră și termenul prelungit, iar conjuncția „și” în locul lui „sau” lasă textul să se contrazică singur.

Analiza redacției

Ceea ce face acest acord bine e o decizie luată înainte de el: România nu construiește o schemă proprie de garantare, ci cumpără loc într-un produs european care există deja. Clauza 6.2 o spune direct, produsele vor fi „existente”, concepute pentru Compartimentul UE, iar clauza 3.5 explică de ce contează. Atunci când statul contribuitor nu are nicio contribuție discreționară la construcția produsului, forma acestuia nu îi este imputabilă, deci instrumentul nu constituie prin el însuși ajutor de stat. Cu alte cuvinte, renunțând la dreptul de a croi schema, România scapă de o notificare la Bruxelles și de luni de așteptare. E clauza cea mai inteligentă din tot documentul și e și cea mai puțin vizibilă.

Mai puțin convingător e ce se măsoară la capăt. Clauza 10.3(b) numește indicatorul prin care se verifică atingerea obiectivului din PNRR: „operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de 100% din contribuția provenită din MRR”, mai puțin costurile și taxele aferente. Adică ținta e ca banii să fie folosiți. Nu apare niciun număr de firme, nicio distribuție pe regiuni, nicio pondere pentru microîntreprinderi, deși obiectivul declarat la clauza 6.1 e chiar accesul la finanțare al firmelor românești lovite de lipsa garanțiilor. Singura cifră de performanță din acord rămâne levierul minim de patru din clauza 6.3, care spune cât se împrumută, nu cui. Un instrument poate atinge integral acest obiectiv finanțând un număr mic de companii mari și tot ar fi raportat ca reușit.

A doua observație privește timpul în care banii pot sta pe loc. Clauza 13.1 dă Comisiei douăsprezece luni de la data efectivă ca să încheie acordul de garantare, iar clauza 13.2(b) permite prelungirea cu încă maximum douăsprezece luni. Cumulat, pot trece doi ani de la publicarea hotărârii până când situația se limpezește, timp în care România a virat deja suma, în 30 de zile de la nota de debit, potrivit clauzei 7.3(b). Detaliul care schimbă lucrurile e sursa: banii vin din componenta de împrumut a PNRR, deci se plătește dobândă pentru ei din ziua în care intră în circuit, indiferent dacă au ajuns sau nu la vreo bancă. Acordul prevede la clauza 9.1 că veniturile și pierderile din gestionarea fondurilor se atribuie fondurilor în cauză, dar nu spune nimic despre costul de finanțare suportat între timp de statul contribuitor.

În fine, tot ce contează pentru o firmă se decide în documentul pe care firma nu îl va citi. Cine se califică, prin ce bănci, cu ce plafoane și la ce preț se stabilește în acordul de garantare dintre Comisie și partenerul de implementare, iar clauza 8.3 spune că acel acord se pune la dispoziția României după ce partenerul e consultat în privința conținutului sensibil comercial, care nu va fi comunicat. Rapoartele financiare și operaționale de la clauzele 10.1 și 10.3 circulă anual, până la 30 iunie, între Comisie și minister. Nicio clauză nu prevede publicarea vreunuia dintre aceste documente. Un mecanism public de 200 de milioane de euro, plătit dintr-un împrumut al statului, ajunge astfel să fie urmărit doar de cele două administrații care îl gestionează.

Ce ar trebui schimbat

Publicarea acordului de garantare imediat după semnare, în forma din care s-a scos strict conținutul comercial sensibil. Clauza 8.3 prevede deja procedura de identificare a acelui conținut, deci pasul lipsă e doar publicarea restului. Efectul practic e că un antreprenor sau o asociație patronală poate vedea criteriile de eligibilitate fără să depindă de ce alege să spună fiecare bancă la ghișeu.
Publicarea de către minister a rapoartelor anuale primite de la Comisie până la 30 iunie. Ele conțin, potrivit clauzei 10.2, sumele utilizate, pierderile acoperite și recuperările. Fără publicare, singura măsură publică a rezultatului rămâne comunicatul de presă al celui care a implementat schema.
Adăugarea unui indicator de acoperire, alături de cel de utilizare. Numărul de firme beneficiare, distribuția pe regiuni de dezvoltare și ponderea microîntreprinderilor ar arăta dacă instrumentul a ajuns acolo unde clauza 6.1 spune că sunt problemele. Astăzi, un instrument care își atinge ținta poate să nu fi schimbat nimic pentru categoria vizată.
Un termen între semnarea acordului de garantare și primele contracte cu băncile intermediare. Acordul disciplinează prin termene tot ce ține de bani, dar lasă complet liber pasul care produce efectul economic. O firmă nu are ce face cu un instrument angajat integral și nefolosit.
Corelarea calendarului de plată cu cel de utilizare. România varsă suma integral în 2026, potrivit anexei, dar angajarea ei se poate întinde pe doi ani. Plata în tranșe, corelată cu semnarea acordului de garantare, ar scuti bugetul de dobânda plătită pentru bani care încă nu garantează niciun credit.
Publicarea listei băncilor intermediare pe măsură ce se semnează contractele. Astăzi, un antreprenor trebuie să întrebe pe rând, la fiecare bancă, dacă creditul lui intră într-un portofoliu garantat prin InvestEU. O listă actualizată public transformă o informație obținută din întâmplare într-una accesibilă tuturor deodată.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 682 din 18 august 2026 16 pagini PDF, 170 KB actul începe la pagina 2

Deschide PDF-ul oficial Descarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

HOTĂRÂRE nr. 625 din 14 august 2026 privind aprobarea Acordului de contribuție dintre România, reprezentată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, și Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, privind contribuția suplimentară la Compartimentul pentru România din cadrul programului InvestEU (instrument financiar), semnat la București la 17 iulie 2026 și la Bruxelles la 23 iulie 2026

EMITENT: Guvernul României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 18 august 2026

Acordul de contribuție din anexă este reprodus în traducerea publicată în Monitorul Oficial. Exemplarele originale sunt semnate în limba engleză.

În temeiul prevederilor art. 108 din Constituția României, republicată, și ale art. 25 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Se aprobă Acordul de contribuție*) dintre România, reprezentată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, și Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, privind contribuția suplimentară la Compartimentul pentru România din cadrul programului InvestEU (instrument financiar), semnat la București la 17 iulie 2026 și la Bruxelles la 23 iulie 2026, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU ILIE-GAVRIL BOLOJAN Contrasemnează: Viceprim-ministru, Oana-Clara Gheorghiu Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș-Nicolae Pîslaru Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare București, 14 august 2026. Nr. 625.

*) Traducere.

ANEXĂ A C O R D D E C O N T R I B U Ț I E între Uniunea Europeană și România în ceea ce privește Compartimentul pentru statele membre în cadrul programului (instrumentului financiar) InvestEU Prezentul acord se încheie între Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, 200, rue de la Loi, B-1049 Bruxelles, Belgia („Comisia”), care este reprezentată, în scopul semnării prezentului acord, de Maive Rute, director, denumită în continuare „Uniunea”, pe de o parte, și România, reprezentată, în scopul semnării prezentului acord, de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene („MIPE”), cu sediul social pe strada Mendeleev nr. 36-38, sectorul 1, București, România, reprezentat legal de către Dragoș-Nicolae Pîslaru, ministru, denumită în continuare „România”, pe de altă parte, denumite în continuare în mod separat „partea” și în mod colectiv „părțile”.

Întrucât

(1) Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/2017¹, cu modificările ulterioare (denumit în continuare „Regulamentul InvestEU”), a instituit un program (denumit în continuare „programul InvestEU”) ce prevede o garanție a UE care sprijină operațiunile de finanțare și de investiții în domenii de politică-cheie vizate de Uniune (denumită în continuare „garanția UE”), furnizarea de consultanță, în special pentru dezvoltarea de proiecte care pot face obiectul unor investiții și pentru accesul la finanțare (denumit în continuare „Platforma de consiliere InvestEU”). 1 JO L 107, 26.3.2021, p. 30.

(2) Fondul InvestEU are ca scop sprijinirea operațiunilor de finanțare și de investiții care contribuie la realizarea obiectivelor de politică ale Uniunii, după cum sunt acestea definite la articolul 3 din Regulamentul InvestEU, în cadrul componentelor de politică.

(3) Fiecare componentă de politică a Fondului InvestEU conține un compartiment pentru UE. Aceasta poate conține, de asemenea, un compartiment pentru statele membre cu contribuții opționale din partea unui stat membru. Prin intermediul Compartimentului pentru statele membre, un stat membru poate aloca pentru furnizarea garanției UE în cadrul Compartimentului pentru statele membre o parte din resursele sale din cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și al Fondului de coeziune instituite prin Regulamentul (UE) 2021/1.058 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune²; Fondul social european Plus (FSE+) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1.057 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1.296/2013³; Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (EMFAF) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1.139 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire a Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1.004⁴; și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) instituit prin Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează să fie elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013 și nr. 1.307/2013⁵ (denumite împreună „fondurile aflate sub management comun”). O contribuție în numerar la constituirea garanției UE în cadrul Compartimentului pentru statele membre poate fi, de asemenea, făcută de statul membru din propriul buget, pentru a pune în aplicare investițiile prevăzute în Decizia de punere în aplicare a Consiliului privind adoptarea Planului de redresare și reziliență (denumit în continuare „PRR”) stabilit în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență⁶ (denumit în continuare „Regulamentul MRR”), în sensul Compartimentului pentru statele membre. O sumă suplimentară a garanției UE în cadrul Compartimentului pentru statele membre poate fi, de asemenea, furnizată sub formă de numerar sau de garanție de către un stat membru. Garanția statului membru emisă în favoarea Uniunii va acoperi pierderile care depășesc pierderile provizionate.

(4) De asemenea, potrivit articolului 10a din Regulamentul InvestEU, un stat membru poate contribui din fondurile aflate sub management comun, la fel cum poate furniza sume suplimentare Compartimentului pentru statele membre din cadrul Fondului InvestEU cu scopul de a le distribui în cadrul unui instrument financiar.

(5) Compartimentul pentru statele membre ar trebui să abordeze disfuncționalități specifice ale pieței sau situații de investiții suboptime în statul membru contribuitor sau în una sau mai multe regiuni ale acestuia, inclusiv în zonele vulnerabile și îndepărtate, cum ar fi regiunile ultraperiferice ale Uniunii.

(6) La 31 mai 2021, România a prezentat Comisiei PRR și a solicitat un sprijin sub formă de împrumut în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul MRR. Evaluarea pozitivă a PRR de către Comisie a fost aprobată în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul MRR, prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 privind aprobarea evaluării planului de redresare și de reziliență pentru România⁷ („Decizia de punere în aplicare a Consiliului privind PRR”), fiind stabilit un sprijin sub formă de împrumut în valoare maximă de 14.942.153.000 EUR. În data de 24 mai 2022 părțile au încheiat un acord de contribuție, cu referire la Compartimentul pentru statele membre, în cadrul programului InvestEU, potrivit căruia România a furnizat o contribuție în numerar în valoare de 539.000.000 EUR pentru asigurarea garanției UE în cadrul Compartimentului pentru statele membre și de 11.000.000 EUR pentru Platforma de consiliere InvestEU, cu scopul de a contribui la realizarea investițiilor specifice din PRR prin intermediul Compartimentului pentru statele membre și al Platformei de consiliere InvestEU („Primul acord de contribuție”).

După cum a fost convenit în temeiul Primului acord de contribuție, România a furnizat, de asemenea, o garanție reciprocă („Back-to-Back Guarantee”) în valoare de 184.976.000 EUR pentru a acoperi până la valoarea totală a datoriei financiare contingente care corespunde părții din garanția UE din cadrul Compartimentului pentru statele membre care nu este acoperită de provizionarea asigurată de Contribuția provenită din MRR („garanția reciprocă”).

(7) PRR a fost cel mai recent amendat la data de 11 noiembrie 2025. În PRR amendat, România intenționează să acorde o contribuție suplimentară în numerar de 200.000.000 EUR, cu scopul de a contribui la realizarea investiției specifice din PRR prin intermediul Compartimentului pentru statele membre, contribuția urmând a fi distribuită sub formă de instrument financiar.

(8) România a identificat obiectivele de politică și disfuncționalitățile specifice ale pieței sau situațiile de investiții suboptime din statul membru pe care intenționează să le abordeze prin intermediul Compartimentului pentru statele membre.

(9) România a propus Fondul european de investiții ca partener de implementare în scopul implementării instrumentului financiar, în cadrul Compartimentului pentru statele membre, descris în prezentul acord de contribuție. În data de 15 aprilie 2026, Fondul european de investiții a primit aprobarea condiționată din partea comitetului de investiții InvestEU cu privire la operațiunile de finanțare și/sau de investiții relevante, sub rezerva numirii sale în calitate de partener de implementare și a încheierii acordului de garantare corespunzător (după cum este acesta definit în articolul 1).

(10) Având în vedere considerentele de mai sus, părțile au decis să încheie un acord separat de contribuție cu scopul de a stabili o contribuție la Fondul InvestEU, în cadrul Compartimentului pentru statele membre, destinată instrumentului financiar, și de a stabili termenii și condițiile de utilizare a Compartimentului pentru statele membre în direcția instrumentului financiar. 2 JO L 231, 30.6.2021, p. 60-93. 3 JO L 231, 30.6.2021, p. 21-59. 4 JO L 247, 13.7.2021, p. 1-49. 5 JO L 435, 6.12.2021, p. 1-186. 6 JO L 57, 18.2.2021, p. 17-75. 7 ST 12319/21; ST 12319/21 ADD 1.

În considerarea celor de mai sus, părțile au convenit următoarele: Partea A — Definiții, obiect și angajamente

1. Definiții În sensul prezentului acord de contribuție, se aplică următoarele definiții: — „garanție reciprocă” are sensul atribuit sintagmei în considerentul (6); — „Fondul comun de provizionare” înseamnă fondul comun de provizionare instituit în temeiul articolului 215 alineatul (1) din Regulamentul financiar; — „Acord de contribuție” înseamnă prezentul acord încheiat între părți cu referire la Compartimentul pentru statele membre din cadrul programului InvestEU și destinat instrumentului financiar; — „contribuție provenită din MRR” înseamnă suma în numerar stabilită în PRR prin care de acordă fondurile necesare implementării instrumentului financiar; — „dată efectivă” are sensul atribuit sintagmei în clauza 11.1; — „Compartimentul UE” înseamnă compartimentul UE prevăzut la articolul 9 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul InvestEU; — „garanția UE” înseamnă garanția UE, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (2) și la articolul 4 alineatul (1) al treilea subparagraf din Regulamentul InvestEU; — „instrument financiar” înseamnă o măsură financiară în sensul articolului 2 alineatul (30) din Regulamentul financiar, stabilită în conformitate cu Regulamentul InvestEU în sensul Compartimentului pentru statele membre; — „produs financiar” înseamnă un produs financiar definit la articolul 2 alineatul (9) din Regulamentul InvestEU, astfel cum se aplică în conformitate cu Acordul de garantare; — „Regulament financiar” înseamnă Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2.509 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 septembrie 2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (reformat)⁹; — „Primul acord de contribuție” are sensul atribuit sintagmei în considerentul (6); — „operațiuni de finanțare și de investiții” înseamnă operațiunile de finanțare și/sau de investiții definite la articolul 2 alineatul (10) din Regulamentul InvestEU; — „Acord de garantare” înseamnă acordul de garantare, astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (12) din Regulamentul InvestEU, și face referire la acordurile de garantare dintre Uniunea Europeană și partenerul de implementare, fie acestea încheiate sau amendate în sensul implementării instrumentului financiar; — „partener de implementare” înseamnă partenerul de implementare definit în Acordul de garantare; — „Regulamentul InvestEU” înseamnă Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1.017⁸, cu modificările ulterioare; — „Orientări privind investițiile” înseamnă orientările privind investițiile stabilite prin Regulamentul delegat (UE) 2021/1.078 al Comisiei din 14 aprilie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea orientărilor privind investițiile pentru Fondul InvestEU⁹, cu eventuale completări sau modificări prin act delegat sau cu completări aduse de Comitetul director; — „Compartimentul pentru statele membre” înseamnă compartimentul statului membru referitor la România, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul InvestEU și cu prezentul acord de contribuție; — „componentă de politică” înseamnă o componentă de politică, astfel cum este prevăzută la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul InvestEU; — „costuri și taxe aferente” înseamnă costurile și taxele administrative eligibile în conformitate cu articolul 18(3) și costurile menționate la articolul 19(2)(a)(ii) și (iii) din Regulamentul InvestEU; — „PRR” înseamnă Planul de redresare și reziliență al României, care stabilește agenda de reforme și investiții cuprinzând măsuri de implementare a reformelor și a investițiilor publice printr-un pachet cuprinzător și coerent, care poate include, de asemenea, scheme publice care au ca scop stimularea investițiilor private, astfel cum se prevede la articolul 17 alineatul (1) din Regulamentul MRR; — „Regulamentul MRR” înseamnă Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență¹⁴, cu modificările ulterioare; — „Bancă de trezorerie” are sensul atribuit sintagmei în clauza 4.7; — „zi lucrătoare” înseamnă zilele în care birourile Comisiei sunt deschise la Luxemburg și la București.

2. Interpretare

2.1. Titlurile sunt pentru facilitarea trimiterilor și nu afectează construcția sau interpretarea niciunei dispoziții din prezentul acord de contribuție.

2.2. Cuvintele care se referă la singular includ și pluralul și viceversa.

2.3. O trimitere la o anexă sau la o clauză este o trimitere la o anexă sau la o clauză din prezentul acord de contribuție.

3. Obiect și domeniu de aplicare

3.1. Prezentul acord de contribuție stabilește normele, în conformitate cu articolul 10a din Regulamentul InvestEU, care se aplică instrumentului financiar.

3.2. Contribuția României în baza prezentului acord de contribuție la Compartimentul pentru statele membre provine din MRR și reprezintă suma în numerar prevăzută în PRR prin care se asigură fondurile necesare implementării instrumentului financiar.

3.3. Prezentul acord de contribuție stabilește termenii și condițiile în care contribuția provenită din MRR va fi utilizată pentru instrumentul financiar în cadrul Compartimentului pentru statele membre.

3.4. Suma totală pusă la dispoziție în baza prezentului acord de contribuție, în sensul acordării sprijinului pentru operațiunile de finanțare și de investiții în cadrul Compartimentului pentru stat membru destinat României, va fi de 200.000.000 EUR, după cum se specifică în clauza 7.1.

3.5. România menționează faptul că, în cazul în care prezentul Compartiment pentru statele membre implementează un produs financiar existent dezvoltat pentru Compartimentul UE de către Comisie alături de parteneri de implementare care nu fac obiectul controlului privind ajutoarele de stat, însemnând că România nu se bucură de niciun fel de contribuție discreționară în elaborarea produsului financiar, decizia sa nu face forma conceptuală a produsului financiar imputabilă statului în cauză și, astfel, instrumentul nu presupune prin sine însuși un ajutor de stat. Acest lucru nu aduce atingere obligației ca instrumentele financiare și garanțiile bugetare ale Uniunii să se alinieze la normele privind ajutoarele de stat în baza articolului 212 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar. 8 JO L 107, 26.3.2021, p. 30. 9 JO L 234, 2.7.2021, p. 18.

3.6. România menționează faptul că, în alte situații, contribuțiile sale către produsele financiare în baza prezentului acord de contribuție fac obiectul controlului UE privind ajutoarele de stat. Cu toate acestea, ajutorul de stat acordat este exceptat de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFEU) dacă îndeplinește cerințele, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Parlamentului European și al Consiliului¹⁰ („Regulamentul general de exceptare pe categorii”), cu precădere secțiunea privind InvestEU din acesta, sau într-un alt regulament de exceptare pe categorii. În cazul în care ajutorul de stat acordat nu îndeplinește cerințele prevăzute în astfel de regulamente, acest lucru va fi notificat Comisiei în baza articolului 108 din TFEU. — Dacă, în alte astfel de cazuri, partenerul de implementare este o bancă sau instituție națională de promovare, partenerul de implementare va fi nevoit să se supună normelor privind ajutoarele de stat, inclusiv prin informarea Comisiei cu privire la schemele de ajutoare de stat implementate în baza unuia dintre regulamentele de exceptare pe categorii și raportarea cerințelor în materie de transparență. — Dacă, în alte astfel de cazuri, partenerul de implementare nu este o bancă sau instituție națională de promovare, Acordul de garantare dintre Comisie și partenerul de implementare selectat va include dispozițiile necesare pentru a se asigura conformitatea cu cerințele în materie de raportare și transparență din normele privind ajutoarele de stat.

România menționează faptul că va stabili o schemă de ajutoare de stat pentru fiecare produs financiar care necesită acest lucru. Va comunica detaliile acestuia Comisiei, după cum impun normele relevante privind ajutoarele de stat, precum și în conformitate cu clauza 16. Comisia o va transmite mai departe partenerului relevant de implementare înainte ca cel din urmă să demareze implementarea respectivului produs financiar în cadrul prezentului acord de contribuție. Existența unei astfel de scheme de ajutoare de stat reprezintă o condiție prealabilă a implementării respectivului produs financiar în temeiul prezentului acord de contribuție. Prezenta dispoziție se aplică numai în cazul în care implementarea produsului financiar respectiv necesită instituirea unei scheme de ajutor de stat în sensul și în conformitate cu normele UE aplicabile privind ajutoarele de stat.

4. Angajamentele Comisiei

4.1. Comisia va negocia și, în urma primirii plății sau a plăților relevante, va încheia cu partenerul de implementare Acordul de garantare în temeiul articolului 17 din Regulamentul InvestEU, care va stabili detaliile implementării instrumentului financiar în cadrul Compartimentului pentru statele membre în conformitate cu prezentul acord de contribuție și Regulamentul InvestEU. Comisia va informa România cu privire la partenerul de implementare selectat.

4.2. Comisia va stabili un cadru de monitorizare pentru a urmări progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor stabilite în Regulamentul InvestEU și în prezentul acord de contribuție, pentru a asigura faptul că respectivul Compartiment pentru statele membre, inclusiv contribuția provenită din MRR, este utilizat în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul de garantare relevant, precum și în Regulamentul InvestEU și în Regulamentul financiar. Monitorizarea se va conforma în cea mai mare măsură posibilă termenilor conveniți pentru Compartimentul UE, asigurându-se totodată faptul că aceasta vizează în mod adecvat obiectivele specifice ale Compartimentului pentru statele membre.

4.3. În acest scop, Comisia va monitoriza punerea în aplicare a Acordului de garantare și va solicita partenerului rapoarte proporționale în conformitate cu termenii conveniți în Acordul de garantare. Rapoartele vor fi aliniate, în măsura posibilului, la condițiile convenite pentru Compartimentul UE, asigurându-se în același timp că acestea acoperă în mod adecvat obiectivele specifice ale Compartimentului pentru statele membre.

Conținutul acestor rapoarte va permite Comisiei să își îndeplinească obligațiile de raportare față de România în conformitate cu termenii clauzei 10 și sub rezerva termenilor acesteia, iar României să își îndeplinească obligațiile de raportare în temeiul MRR.

4.4. Comisia va asigura faptul că Acordul de garantare include dispoziții privind participarea reprezentanților României la monitorizarea punerii în aplicare a Acordului de garantare, în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul InvestEU.

4.5. Participarea reprezentanților statului membru, în ceea ce privește monitorizarea punerii în aplicare a Compartimentului pentru statele membre, va lua forma unor dialoguri periodice în cadrul cărora se va discuta punerea în aplicare a Acordului de contribuție și a Acordului de garantare încheiate între Comisie, România și partenerul de implementare, pe baza rapoartelor financiare și operaționale anuale, prezentate de Comisie statului membru în conformitate cu clauza 10.

4.6. Comisia va asigura faptul că Acordul de garantare include dispoziții care impun investițiilor implementate prin intermediul operațiunilor de finanțare și de investiții din cadrul Compartimentului pentru statele membre să îndeplinească următoarele cerințe din Regulamentul MRR: (a) după cum impune articolul 22 din Regulamentul MRR, Acordul de garantare va include dispoziții privind protecția intereselor financiare ale Uniunii, și în special cu scopul de: (i) a colecta și a asigura pentru Comisie și România accesul la date privind destinatarii finali ai fondurilor și beneficiarii efectivi; (ii) a autoriza în mod expres Comisia, OLAF, Curtea de Conturi Europeană și, dacă este cazul, EPPO (Parchetul European) să își exercite drepturile prevăzute la articolul 129 alineatul (1) din Regulamentul financiar și să impună obligații similare tuturor destinatarilor finali ai fondurilor plătite; (iii) a ține evidențe în conformitate cu articolul 133 din Regulamentul financiar; (b) Acordul de garantare va necesita existența conformității tranzacțiilor eligibile cu Ghidul tehnic „Nu provoca daune semnificative” (C/2023/111).

4.7. Comisia va asigura faptul că Acordul de garantare include dispoziții care permit, după caz, partenerului relevant de implementare să gestioneze în mod autonom fondurile asociate instrumentului financiar în timp ce furnizează informațiile necesare în direcția rapoartelor, în conformitate cu clauza 10.2. Într-o situație de acest gen, Comisia va impune partenerului de implementare să gestioneze fondurile creditate către contul fiduciar prin plasarea tuturor activelor de trezorerie sau a unora dintre acestea în custodia uneia sau a mai multor instituții de credit selectate de partenerul de implementare (fiecare dintre acestea o „bancă de trezorerie”), cu condiția ca Banca de trezorerie să dețină un rating pe termen scurt de cel puțin P-1 acordat de Moody’s sau un rating echivalent. Activele de trezorerie pot fi investite în depozite pe termen scurt sau într-un cont purtător de dobândă.

Partea B — Componente de politică, obiective de politică și produse financiare

5. Componenta de politică în cadrul Compartimentului pentru statele membre Suma menită să sprijine operațiunile de finanțare și de investiții în cadrul Compartimentului pentru statele membre va fi alocată componentei pentru IMM-uri.

6. Obiective de politică

6.1. Obiectivele de politică ale contribuției provenite din MRR, după cum sunt acestea reflectate în PRR, sunt în mod deosebit abordarea obstacolelor financiare cu care se confruntă întreprinderile românești în accesarea finanțării, și anume: costul crescut al finanțării, lipsa de garanții și canalele de creditare deteriorate. 10 Regulamentul (UE) nr. 651/2014 din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014), cu modificările ulterioare.

6.2. Dacă este posibil, produsul/produsele financiar(e) va/vor fi produs(e) financiar(e) „existent(e)” concepute pentru Compartimentul UE ce pot fi implementate și în cadrul Compartimentului pentru statele membre.

6.3. Produsul/Produsele financiar(e) care poate/pot fi implementat(e) și acoperit(e) de Acordul de garantare este/sunt garanții neplafonate de portofoliu cu caracteristici menite să abordeze provocările privind lichiditatea și/sau solvabilitatea întreprinderilor din România, îmbunătățind accesul la finanțare pentru IMM-uri și revitalizând canale blocate de creditare în timpul și în urma crizei COVID-19, prin sprijinirea investițiilor și a nevoilor de capital de lucru ale întreprinderilor locale (cum ar fi Garanția FEI pentru competitivitatea IMM-urilor¹¹), și asigură un efect minim de levier de patru (4).

6.4. Având în vedere caracteristicile și profilul de risc ale operațiunilor de finanțare și de investiții în cadrul produselor financiare, precum și costurile și taxele aferente, astfel cum sunt acestea detaliate în continuare în Acordul de garantare, remunerația instrumentului financiar va fi cea prevăzută în Acordul de garantare. Remunerația instrumentului financiar va fi în concordanță cu caracteristicile portofoliului și cu profilul de risc al raporturilor dintre Compartimentul pentru statele membre și cel al UE, precum și cu riscul suportat de către Uniune cu privire la operațiunile de finanțare și de investiții asociate respectivelor compartimente.

Partea C — Instrumentul financiar în cadrul Compartimentului pentru statele membre

7. Instrumentul financiar și plata sumei aferente

7.1. Valoarea instrumentului financiar oferită drept contribuție în baza prezentului acord de contribuție Valoarea instrumentului financiar va fi de 200.000.000 EUR și va fi integral finanțată prin contribuția provenită din MRR.

7.2. Utilizarea instrumentului financiar Instrumentul financiar va fi utilizat pentru a plăti orice sume în legătură cu operațiunile de finanțare și de investiții facilitate de instrumentul financiar și atribuibile Uniunii, inclusiv sume relevante considerate pierderi asociate operațiunilor de finanțare și de investiții facilitate și costurile și taxele aferente, după cum prevăd prezentul acord de contribuție și acordul relevant de garantare.

7.3. Plata instrumentului financiar (a) Comisia Europeană poate emite nota de debit în conformitate cu graficul de plăți prevăzut în anexă, clauza 1, oricând după semnarea de către ambele părți a prezentului acord de contribuție. (b) România va transfera suma integrală a contribuției provenite din MRR, aferentă instrumentului financiar, într-un cont bancar pus la dispoziție de Comisie, conform instrucțiunilor indicate în nota de debit emisă de Comisie în baza clauzei 7.3(a), în termen de treizeci (30) de zile calendaristice de la primirea acesteia sau, dacă nota de debit este primită înainte de data efectivă, în termen de treizeci (30) de zile calendaristice de la data efectivă. (c) În cazul în care România nu reușește să transfere suma notificată în termenul-limită stabilit se va aplica o dobândă de întârziere la creanțele neachitate la termen. Dobânda de întârziere va fi egală cu rata aplicată de Banca Centrală Europeană în operațiunile sale de refinanțare a creditelor de bază, în vigoare în prima zi calendaristică a lunii care conține termenul-limită, rată majorată cu trei puncte procentuale și jumătate. (d) Comisia va transfera sumele primite din contribuția României provenită din MRR, după cum este aceasta prevăzută în clauza 7.1, în termen de patruzeci și cinci (45) de zile calendaristice de la primirea acestora fie: (i) într-un cont fiduciar gestionat de către partenerul relevant de implementare în numele Comisiei, în conformitate cu termenii acordului de garantare relevant¹²; fie (ii) în Fondul comun de provizionare.

Partea D — Parteneri de implementare

8. Partener de implementare

8.1. Comisia va selecta partenerul de implementare în conformitate cu procedura și criteriile prevăzute în articolul 15 din Regulamentul InvestEU.

8.2. În conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul InvestEU, România propune ca partener de implementare: Fondul European de Investiții (FEI) Fondul European de Investiții 37B, avenue J.F. Kennedy L-2968 Luxembourg

8.3. Comisia va pune la dispoziția României Acordul de garantare semnat cu partenerul de implementare. Partenerul de implementare va fi consultat în prealabil în vederea definirii conținutului sensibil din punct de vedere comercial care nu va fi comunicat. Partea E — Resurse atribuibile contribuției pentru statul membru

9. Resurse generate de instrumentul financiar sau atribuibile acestuia

9.1. Veniturile și pierderile generate prin gestionarea fondurilor asociate instrumentului financiar vor fi atribuite fondurilor în cauză și vor majora sau diminua în mod corespunzător soldul conturilor conexe.

9.2. Pe baza rapoartelor periodice din partea partenerului relevant de implementare, Comisia va transfera orice fonduri aferente instrumentului financiar, pe care le primește din partea partenerului de implementare, o dată pe an, într-un cont ce urmează a fi comunicat în acest sens de către România. Partea F — Raportare

10. Raportare

10.1. Comisia va prezenta anual României un raport financiar referitor la acordurile de garantare, până la data de 30 iunie a fiecărui an, pe baza celor mai recente informații primite de la partenerii de implementare.

10.2. Pe baza rapoartelor prezentate de partenerii de implementare în temeiul acordurilor de garantare relevante, datele financiare privind operațiunile de finanțare și de investiții, precum și raportul financiar în temeiul acordurilor de garantare vor include, cu referire la instrumentele financiare: (a) utilizarea instrumentului financiar în cadrul Compartimentului pentru statele membre pentru acoperirea pierderilor asociate cu operațiunile relevante de finanțare și de investiții; (b) alte cheltuieli acoperite de instrumentele financiare în cadrul Compartimentului pentru statele membre; (c) remunerarea instrumentelor financiare în cadrul Compartimentului pentru statele membre; (d) utilizarea pentru finanțare, pentru rambursări ale instrumentului financiar și/sau refluxuri nerecuperabile de capital propriu; (e) sume recuperate și orice alte plăți primite; (f) câștiguri și pierderi din trezorerie, precum și cheltuieli și/sau venituri atrase prin gestionarea fondurilor asociate instrumentului financiar; (g) atunci când este cazul, sume ce nu mai sunt necesare pentru punerea în aplicare a instrumentului financiar.

10.3. De asemenea, Comisia va prezenta anual statului membru, până la data de 30 iunie, un raport operațional bazat pe cele mai recente informații primite de la partenerul de implementare. Fără a aduce atingere cerințelor articolului 28.4 din Regulamentul InvestEU, raportul operațional va include: (a) informații privind punerea în aplicare a Acordului de contribuție, și anume informații privind semnarea Acordului de garantare cu partenerul de implementare și sumele corespunzătoare; (b) pe baza rapoartelor prezentate de partenerul de implementare în cadrul Acordului de garantare relevant, informații cu privire la nivelul de realizare a investițiilor relevante din cadrul PRR 11 Produsul financiar convenit de către Comisie, FEI și Banca Europeană de Investiții pentru Compartimentul UE, în contextul Acordului privind garanția UE încheiat cu respectarea Regulamentului InvestEU din data de 7 martie 2022, cu amendamentele primite în decursul timpului. Găsiți mai multe detalii privind produsul financiar la adresa: https://www.eif.org/InvestEU/guarantee_products/index.htm. 12 Mecanismul de protecție împotriva riscului valutar va fi stabilit în Acordul de garantare. prin raportarea situației indicatorilor utilizați pentru a măsura realizarea obiectivelor relevante, astfel cum sunt specificate în Decizia de punere în aplicare a Consiliului privind PRR, în special valoarea contribuției provenite din MRR în cadrul Compartimentului pentru statele membre, cu excepția costurilor și taxelor aferente, aprobată de Comitetul de investiții InvestEU, pentru a măsura realizarea următorului obiectiv: operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de 100% din contribuția provenită din MRR în cadrul Compartimentului pentru statele membre, excluzând costurile și taxele aferente aprobate de Comitetul de investiții InvestEU; (c) această raportare nu aduce atingere obligațiilor de raportare ale României în temeiul Regulamentului MRR.

Partea G — Dispoziții generale

11. Intrare în vigoare și durată

11.1. Prezentul acord de contribuție va intra în vigoare la data publicării hotărârii de Guvern privind aprobarea acestuia în Monitorul Oficial al României, în condițiile semnării sale în mod corespunzător de către ambele părți („data efectivă”).

11.2. Prezentul acord de contribuție constituie un acord separat și independent de Primul acord de contribuție și reglementează exclusiv aspectele prevăzute în acesta. Din motive de claritate, prezentul acord de contribuție nu modifică, nu redefinește sau nu afectează sub alte forme Primul acord de contribuție sau garanția reciprocă aferentă, care își păstrează pe deplin validitatea și efectul în conformitate cu termenii acestora. Prin urmare, nu este necesară nicio modificare la Primul acord de contribuție sau la garanția reciprocă în contextul prezentului acord de contribuție.

12. Amendamente

12.1. Amendamente la prezentul acord de contribuție se vor face în scris, fiecare parte declarând că toate autorizațiile prealabile necesare pentru astfel de amendamente au fost obținute sau întocmite la momentul acordării consimțământului scris. Amendamentele vor intra în vigoare în momentul semnării de către ambele părți a documentului în baza căruia amendamentele sunt convenite și în urma parcurgerii cu succes a altor proceduri, dacă acest lucru este impus de lege.

12.2. Părțile vor negocia și vor încheia cu bună-credință orice amendament la clauzele prezentului acord de contribuție, amendament care s-ar putea dovedi necesar sau oportun.

12.3. În cazul în care suma Acordului de contribuție nu este pe deplin angajată prin intermediul acordurilor de garantare în termen de douăsprezece (12) luni de la data efectivă sau într-un interval mai îndelungat convenit în conformitate cu clauza 13.2(b), părțile vor modifica Acordul de contribuție după cum este cazul.

12.4. În cazul în care nu au fost implementate în mod corespunzător acorduri de garantare, după cum se definește în prezentul document, Acordul de contribuție va fi modificat de către părți.

13. Încheierea Acordului de garantare și consecințele neîncheierii

13.1. Comisia va încheia Acordul de garantare cu un partener de implementare în termen de douăsprezece (12) luni de la data efectivă.

13.2. În situația în care nu a fost încheiat niciun acord de garantare în termen de douăsprezece (12) luni de la data efectivă, prezentul acord de contribuție: (a) va fi reziliat prin acordul reciproc al părților; (b) nu va fi reziliat, iar termenul-limită pentru semnarea Acordului de garantare va fi prelungit după cum va fi acest lucru convenit între părți. O astfel de prelungire se va face în scris de către părți până la data prevăzută în clauza 13.1 și va intra în vigoare din momentul semnării unui acord de acest gen de către ambele părți. O prelungire va fi limitată la durata preconizată a fi necesară Comisiei pentru a încheia Acordul de garantare cu partenerul de implementare și, indiferent de situație, nu va depăși douăsprezece (12) luni. În cazul în care nu se încheie niciun acord de garantare în termenul prelungit, prezentul acord de contribuție va fi reziliat.

14. Returnarea resurselor neutilizate

14.1. În cazul în care nu a fost încheiat niciun acord de garantare de către Comisie cu partenerii de implementare în conformitate cu clauza 13.2, iar Acordul de contribuție este reziliat în baza clauzelor 13.2(a) și 13.2(b), sau în cazul în care suma Acordului de contribuție nu este integral angajată prin intermediul unui acord de garantare sau în intervalul mai îndelungat convenit potrivit clauzei 13.2(b), se vor aplica următoarele dispoziții:

Suma restantă a contribuției provenite din MRR și plătită Comisiei va fi rambursată României de către Comisie în termen de treizeci (30) de zile calendaristice de la data amendării sau a rezilierii sau, în situația modificării Acordului de contribuție, poate atrage ajustarea graficului de plată din anexă.

15. Legea aplicabilă și jurisdicția

15.1. Prezentul acord de contribuție va fi reglementat și interpretat în conformitate cu legislația Uniunii Europene, completată, dacă este cazul, de legislația statului Luxembourg.

15.2. Toate litigiile care apar între părți în legătură cu validitatea, interpretarea sau executarea prezentului acord de contribuție sau având orice altă legătură cu acesta vor fi supuse în mod exclusiv jurisdicției Curții de Justiție a Uniunii Europene.

16. Notificări și comunicări Toate notificările și comunicările dintre părți se vor face în scris, în format electronic, și vor fi considerate valabile la primirea lor și dacă sunt adresate după cum urmează: Pentru Comisie: Adresă: Comisia Europeană, Direcția Generală pentru Piețe Interne, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri, Direcția C, L-2920 Luxembourg E-mail: GROW-C4@ec.europa.eu, antongiulio.marin@ec.europa.eu În atenția: Antongiulio Marin Pentru România:

Adresă: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Direcția generală pentru dezvoltare regională, inovare și digitalizare, strada D.I. Mendeleev nr. 36-38, sectorul 1, cod poștal 010366, București, România E-mail: ancuta.popa@mfe.gov.ro În atenția: Ancuța-Doina Popa

17. Anexe Anexa la prezentul acord de contribuție constituie parte integrantă din acesta. Drept mărturie a celor de mai sus, fiecare dintre părți a dispus întocmirea prezentului acord de contribuție în două exemplare originale în limba engleză, fiecare parte păstrând câte un exemplar, la data menționată mai jos: Semnat pentru și în numele Uniunii Europene Maive Rute, director Semnat pentru și în numele României Dragoș-Nicolae Pîslaru, ministru în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene

ANEXĂ Plăți către instrumentul financiar din contribuția provenită din MRR:

Fondul de contribuții	Suma (EUR) pe an
Contribuția provenită din MRR	2026
	200.000.000

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 18 august 2026, paginile 2-8.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.