Pe scurt
- Statul decontează 75% din costul unei evaluări de securitate cibernetică, în limita a 45.000 de euro pentru o firmă. Bugetul schemei este de 2.000.000 de euro, împărțit în patru pachete de servicii: 7.500 de euro pentru cel mai mic, apoi 18.750, 33.750 și 45.000 de euro. Schema se aplică de la 28 septembrie 2026 până la epuizarea banilor, dar nu mai târziu de 31 martie 2028, iar plățile se fac până la 30 iunie 2029.
- Firma nu poate depune cererea singură. Cererea de finanțare o depune un furnizor specializat de servicii de securitate cibernetică, în calitate de lider al unui consorțiu format cu minimum 3 și maximum 5 întreprinderi mici și mijlocii. Banii merg la furnizor, iar întreprinderea primește servicii și plătește din buzunar cel puțin 25% din valoarea lor. Ajutorul de minimis se scade însă din plafonul întreprinderii, nu din al furnizorului.
- Se cumpără analiză și diagnostic, iar remedierea rămâne pe cheltuiala firmei. Intră la decontare analiza decalajelor față de Regulamentul (UE) 2024/2.847, scanările de vulnerabilități, testele de penetrare, auditul procesului de dezvoltare software și instruirea echipelor. Nu intră dezvoltarea de software, cercetarea, echipamentele și licențele, punerea în practică a măsurilor de remediere și certificarea prin organisme notificate. Eligibile sunt firmele cu unul dintre cele 18 coduri CAEN din anexa schemei.
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 28 septembrie 2026, paginile 4-14
Intră în vigoare: de la publicare, 28 septembrie 2026, fiindcă articolul 4 din decizie și articolul 14 din schemă prevăd amândouă că schema se aplică de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I
Autoritatea pentru Digitalizarea României a publicat pe 28 septembrie 2026 schema prin care plătește firmelor mici o parte din costul evaluării de conformitate cu regulamentul european al rezilienței cibernetice. Până acum, actele românești pe acest subiect impuneau obligații, cum a fost decizia prin care Directoratul Național de Securitate Cibernetică a stabilit pe 21 septembrie 2026 cum demonstrează o filială conformitatea cu politicile grupului. Aici statul pune pe masă 2.000.000 de euro ca să acopere trei sferturi din nota de plată a unui diagnostic, fără să adauge vreo obligație.
Banii vin din Programul „Europa digitală” și de la bugetul de stat, în părți egale, prin proiectul „Consolidarea capacităților Centrului Național de Coordonare NCC-RO”, acordul de grant nr. 101.227.737. Administratorul schemei este Centrul Național de Coordonare în Securitate Cibernetică al României, structură din cadrul Autorității pentru Digitalizarea României, cunoscut după acronimul NCC-RO.
Ce se poate cumpăra cu banii aceștia. Schema finanțează patru tipuri de activități, toate de evaluare. Prima este analiza de aplicabilitate și de decalaj, adică stabilirea rolului firmei, de producător, distribuitor sau integrator, inventarul produselor cu elemente digitale și compararea lor cu cerințele esențiale din anexa I la Regulamentul (UE) 2024/2.847. A doua cuprinde evaluările tehnice: scanări de vulnerabilități autentificate și neautentificate, cu prioritizare după scorul CVSS, și teste de penetrare, adică simularea unor scenarii de atac. A treia privește procesul intern de dezvoltare software, de la modelarea amenințărilor până la securitatea liniei de integrare continuă și la gestionarea corecțiilor. A patra este formarea, iar sesiunea de instruire a conducerii este obligatorie în toate pachetele.
Ce rămâne în afara schemei este la fel de important: dezvoltarea de software sau de funcționalități noi, cercetarea, investițiile în infrastructură, achiziția de echipamente și licențe, punerea în practică a măsurilor de remediere descoperite la evaluare și certificarea produselor prin organisme notificate. Firma află ce are de reparat, dar reparația o plătește singură.
Cele patru pachete și cât pune fiecare parte. Activitățile sunt grupate în patru pachete, de la P1 la P4, iar fiecare beneficiar primește un singur pachet per proiect. P1 are o valoare eligibilă maximă de 10.000 de euro și un grant de cel mult 7.500. P2 adaugă evaluarea vulnerabilităților și instruirea tehnică, la 25.000 de euro valoare eligibilă și 18.750 de euro grant. P3 adaugă auditul complet al procesului de dezvoltare și testarea de penetrare, la 45.000 de euro și un grant de 33.750. P4 adaugă optimizarea proceselor pentru portofolii complexe, la 60.000 de euro și un grant de 45.000. Raportul este același peste tot, 75% din valoarea eligibilă, iar restul de cel puțin 25% îl suportă firma, împreună cu TVA-ul neeligibil și cu cheltuielile de informare și publicitate.
Cine poate primi și cine depune. Beneficiarii sunt microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii înregistrate în România, care dezvoltă, produc, integrează, distribuie sau folosesc produse, servicii ori soluții digitale supuse cerințelor de securitate cibernetică. Condiția de activitate se verifică prin codul CAEN: anexa schemei cuprinde 18 coduri, dintre care 9 de producție, de la componente electronice și calculatoare până la cabluri de fibră optică, 4 de software și servicii informatice și 5 de telecomunicații și platforme digitale. Codul trebuie să fie autorizat la data depunerii cererii, relevant pentru proiect și potrivit cu măsurile de conformare.
Restul condițiilor sunt cele obișnuite la fondurile publice: fără obligații bugetare restante peste o douăsprezecime din datoriile ultimelor douăsprezece luni la fisc și peste o șesime din cele ale ultimului semestru la bugetele locale, fără insolvență sau lichidare, fără ordin de recuperare a unui ajutor anterior rămas neexecutat, fără dublă finanțare pentru aceleași activități.
Partea neobișnuită este mecanismul de depunere. Cererea o depune un furnizor specializat de servicii de securitate cibernetică, în calitate de lider de consorțiu, împreună cu minimum 3 și maximum 5 întreprinderi partenere, iar firma care primește ajutorul rămâne parteneră în dosarul altcuiva. Liderul semnează contractul de finanțare alături de autoritate și de firme, prestează serviciile și încasează grantul, dar schema spune limpede că el nu are calitatea de beneficiar al ajutorului de minimis. Ajutorul se consideră acordat fiecărei firme la data semnării contractului de finanțare și îi consumă acesteia plafonul de minimis, deși banii nu trec niciodată prin contul ei. Ca să fie eligibil, liderul trebuie să aibă fie o certificare ISO/IEC 27001, fie un expert senior cu o certificare de tipul CISSP, CISA, CISM sau OSCP.
Cum se plătește. Sprijinul se acordă ca sumă forfetară, nu ca decont de facturi. Plata vine în două tranșe, amândouă condiționate exclusiv de livrabile, fără verificarea costurilor efectiv suportate: 30% după acceptarea raportului preliminar de evaluare și a registrului preliminar al decalajelor pentru fiecare firmă din proiect, apoi 70% după raportul tehnic final, în termen de 60 de zile de la aprobarea lui. Prefinanțare nu se acordă. Livrabilele obligatorii sunt șapte, de la L1, raportul de evaluare de minimum 15 pagini cerut la toate pachetele, până la L7, raportul de testare de penetrare, cerut doar la P3 și P4 și numai dacă produsul evaluat intră într-o clasă de risc care îl justifică.
La implementare parțială grantul scade proporțional cu gradul de realizare a livrabilelor. La neimplementare grantul nu se acordă deloc, iar administratorul poate cere înapoi toată tranșa intermediară, cu dobândă calculată prin adăugarea a 100 de puncte de bază la rata pieței monetare la un an, capitalizată anual. Deciziile de recuperare au caracter de titlu executoriu.
Efectele pe care le produce
Primul efect este financiar și se măsoară. La 2.000.000 de euro și o intensitate de 75%, schema mobilizează servicii de aproximativ 2.666.667 de euro, din care circa 666.667 de euro ies din buzunarul firmelor. Bugetul este împărțit pe ani: 600.000 de euro în 2026, din care 300.000 de euro fonduri europene și 300.000 de euro cofinanțare națională, și 1.400.000 de euro în 2027, tot în părți egale. Cifrele se închid, iar conversia în lei se face la cursul InforEuro din luna în care se lansează apelul, deci echivalentul în lei nu se știe încă.
Al doilea efect ține de plafonul de minimis și e cel care surprinde cel mai des. Ajutorul primit aici se adaugă la toate ajutoarele de minimis ale întreprinderii unice din ultimii trei ani, iar suma nu poate depăși 300.000 de euro, plafonul stabilit de articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2023/2.831. O firmă care a luat deja granturi de digitalizare, de eficiență energetică sau de internaționalizare își consumă aici încă până la 45.000 de euro din acel plafon, fără să încaseze un leu. Verificarea se face înainte de acordare, prin Registrul ajutoarelor de stat și prin declarația pe propria răspundere depusă pentru fiecare firmă din consorțiu.
Al treilea efect este asupra pieței furnizorilor de servicii de securitate cibernetică. Schema le cere să se organizeze: să găsească între 3 și 5 clienți dispuși să pună 25% din bani, să semneze acorduri de parteneriat cu fiecare, să construiască un deviz pe om-ore și categorii de experți și să treacă printr-o evaluare competitivă. Prețul serviciilor este verificat de administrator prin raportare la valorile de referință ale pachetelor și la tarifele pieței, tocmai ca furnizorul să nu obțină un avantaj economic indirect. În schimb, riscul de execuție rămâne integral la el: valoarea maximă a pachetului nu poate fi depășită, indiferent de costurile reale.
Al patrulea efect este informațional și trece dincolo de firmele finanțate. Pentru fiecare beneficiar, liderul de consorțiu trimite o fișă de date anonimizate în format JSON, cu pachetul contractat, sectorul, dimensiunea firmei, scorurile de maturitate și numărul de decalaje găsite. Transmiterea ei este condiție de validare a raportului final. Rezultă, la capătul schemei, prima măsurătoare publică a nivelului de pregătire cibernetică al industriei românești de produse digitale.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Până pe 28 septembrie 2026 nu exista un instrument public românesc dedicat costului de conformare cu Regulamentul privind reziliența cibernetică. Firmele care voiau să știe unde se află față de cerințele europene plăteau integral evaluarea sau o amânau. Schema nu schimbă nicio obligație, fiindcă obligațiile vin din regulamentul european și se aplică oricum; schimbă doar cine plătește diagnosticul.
S-a schimbat și modul de verificare. Schemele clasice de minimis decontează cheltuieli dovedite cu facturi și extrase de cont. Aici se plătește o sumă fixă pe pachet, iar controlul se mută integral pe livrabile, rezultate și indicatori, fără verificarea costurilor individuale. Regula apare de cinci ori în textul schemei, la articolele 10, 12 și 18, semn că emitentul a vrut să nu rămână loc de interpretare. Pentru firme înseamnă mai puțină birocrație de justificare, iar pentru furnizor un risc de preț pe care nu îl poate transfera.
S-a schimbat, în al treilea rând, poziția beneficiarului în procedură. În schemele obișnuite, întreprinderea depune cererea și primește banii. Aici ea semnează un acord de parteneriat, apoi contractul de finanțare, primește servicii și își vede plafonul de minimis diminuat, iar cererea, devizul și raportarea aparțin altcuiva. Este o construcție care scade costul administrativ al autorității, fiindcă evaluează între 54 și 88 de proiecte în loc de câteva sute de cereri individuale, dar care leagă soarta fiecărei firme de calitatea liderului ales.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Acoperă tocmai etapa pe care firmele mici o sar: diagnosticul. O analiză de decalaj serioasă costă cât salariul lunar al unui inginer, iar 75% din ea plătiți de stat mută decizia din „poate la anul” în „acum”.
- Sumele forfetare și plata pe livrabile scutesc firma de dosarul de decont. Se cer raportul, registrul de decalaje și fișa de date, nu facturi, pontaje și extrase pentru fiecare oră de expert.
- Pachetele sunt calibrate pe dimensiuni reale, de la 10.000 la 60.000 de euro valoare eligibilă, iar conținutul minim al fiecăruia este scris în act, nu lăsat pe seama ghidului.
- Cerințele față de furnizor sunt verificabile și nu inventate: certificare ISO/IEC 27001 la nivel de organizație sau un expert cu certificare recunoscută. Nota de subsol a schemei precizează că experiența pe regulamentul european nu este criteriu eliminatoriu, fiindcă regulamentul este nou, și acceptă experiență pe ISO 27001, IEC 62443, NIST CSF sau NIS2.
- Fișa de date anonimizate, obligatorie pentru fiecare beneficiar, transformă schema într-o sursă de statistică publică despre maturitatea cibernetică a firmelor românești, nu doar într-o cheltuială.
Ce rămâne o problemă
- Firma nu se poate înscrie singură. Dacă niciun furnizor nu o ia în consorțiu, rămâne pe dinafară, oricât de eligibilă ar fi. Schema nu prevede nicio listă publică de furnizori interesați și niciun mecanism de punere în legătură.
- Plafonul de minimis se consumă fără ca firma să încaseze bani. Până la 45.000 de euro din cei 300.000 de euro disponibili pe trei ani se duc pe un serviciu, iar firma poate descoperi mai târziu că nu mai are loc pentru un grant de investiții.
- Se finanțează doar diagnosticul. Actul exclude expres implementarea măsurilor de remediere și certificarea, adică exact partea scumpă. O firmă poate ajunge cu un registru de decalaje pe care nu are bani să îl închidă.
- Termenele sunt asimetrice. Administratorul are 60 de zile pentru plata finală, dar actul nu îi fixează niciun termen pentru aprobarea raportului tehnic, pentru acceptarea livrabilelor preliminare și nici pentru plata tranșei intermediare.
- Numărul estimat de beneficiari, 266, este calculat pe ipoteza că toate firmele iau pachetul cel mai ieftin. Dacă ar lua toate pachetul P4, banii ar ajunge la 44 de firme, adică de șase ori mai puține.
- Actul se aplică până la 31 martie 2028, dar tabelul bugetar are linii doar pentru 2026 și 2027. Pentru primul trimestru din 2028, în care schema rămâne deschisă, nu există alocare scrisă.
Sfaturi utile
- Verificați-vă întâi codul CAEN și starea lui. Trebuie să fie unul dintre cele 18 din anexa schemei și să fie autorizat la registrul comerțului în ziua depunerii cererii, nu doar înscris în actul constitutiv.
- Cereți certificatele de atestare fiscală de la fisc și de la primărie înainte de a discuta cu un furnizor. Pragurile sunt o douăsprezecime din obligațiile ultimelor douăsprezece luni la stat și o șesime din cele ale ultimului semestru la bugetul local, iar o restanță mică vă scoate din consorțiu.
- Faceți socoteala plafonului de minimis pe întreprinderea unică, nu doar pe firma dumneavoastră. Intră aici și societățile cu care aveți legături de control, iar perioada se numără continuu, pe ultimii trei ani de la data acordării, nu pe ani calendaristici.
- Alegeți pachetul după ce aveți produsul în minte, nu după buget. Pachetele P3 și P4 includ testarea de penetrare numai dacă produsul evaluat intră într-o clasă de risc care o justifică, deci un pachet mare luat pentru un produs simplu se poate solda cu livrabile pe care nu le veți putea bifa.
- Puneți în acordul de parteneriat ce se întâmplă dacă un partener iese din proiect. Consorțiul are nevoie de minimum 3 firme, iar schema nu spune cine suportă consecințele dacă una devine neeligibilă după semnarea contractului.
- Pregătiți semnătura electronică calificată a reprezentantului legal al liderului de consorțiu și declarația unică pe propria răspundere pentru fiecare beneficiar final. Fără ele cererea nu se poate depune în sistemul informatic.
Întrebări frecvente
Pot depune singur cererea, ca firmă mică?
Câți bani primesc efectiv și cât plătesc din buzunar?
De când trebuie să respect Regulamentul privind reziliența cibernetică?
Ce se întâmplă dacă firma mea a mai primit ajutoare de minimis?
Când se lansează apelul?
Ce se întâmplă dacă proiectul nu se duce la capăt?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Articolul 4 alineatul (2), articolul 7 literele s) și t) și articolul 12 alineatul (1) litera d): data de la care se aplică obligațiile europene și articolele invocate. Schema afirmă de trei ori că obligațiile de divulgare coordonată a vulnerabilităților și de gestionare a inventarului componentelor software „intră în vigoare începând cu septembrie 2026” și le atribuie articolelor 14 și 15, respectiv articolului 13 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2024/2.847. Articolul 71 alineatul (2) din regulament prevede că acesta se aplică de la 11 decembrie 2027, iar de la 11 septembrie 2026 se aplică numai articolul 14. Politica de divulgare coordonată a vulnerabilităților este cerută de anexa I partea II punctul 5, iar lista componentelor software de anexa I partea II punctul 1, deci amândouă devin obligatorii pe 11 decembrie 2027. Articolul 13 alineatul (6) tratează cu totul altceva, anume obligația producătorului de a raporta vulnerabilitatea unei componente celui care o produce sau o întreține, iar articolul 15 este raportarea voluntară. Ce începe efectiv pe 11 septembrie 2026 este notificarea vulnerabilităților exploatate activ, în 24 și respectiv 72 de ore. Consecința este practică: instruirea conducerii, obligatorie în toate cele patru pachete, se construiește pe un termen greșit, iar firma beneficiară rămâne cu impresia că este deja în neregulă pentru obligații care încep peste 14 luni.
- Articolul 10 alineatul (21): ajutorul acordat „pentru acea fracțiune care nu determină depășirea plafonului”. Articolul 3 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2023/2.831 prevede că, atunci când acordarea unui ajutor nou ar depăși plafonul, „respectivul ajutor nou nu beneficiază de dispozițiile prezentului regulament”, adică nu se poate acorda doar partea care încape sub plafon. Schema oferă două soluții alternative pentru aceeași situație, iar prima contrazice regulamentul pe care articolul 2 alineatul (2) din aceeași schemă îl declară aplicabil. Firma aflată aproape de plafon nu poate afla din act dacă primește un grant redus sau dacă cererea îi este respinsă.
- Articolul 12 alineatul (6) și articolul 18 alineatul (10): trimiteri la mecanismul de plată. Mecanismul celor două tranșe este stabilit la articolul 10 alineatul (16). Primul dintre ele trimite la articolul 10 alineatul (11), care reglementează elaborarea Ghidului solicitantului, iar articolul 18 alineatul (10) trimite la articolul 10 alineatul (8), care privește evitarea avantajului economic indirect al liderului de consorțiu. Alineatele imediat următoare din aceleași articole, 12 alineatul (7) și 18 alineatul (13), trimit corect la articolul 10 alineatul (16). Articolul 12 alineatul (6) este singurul loc în care trimiterea rămâne fără conținut, fiindcă nu reia el însuși procentele.
Analiza redacției
Schema rezolvă o problemă reală și o rezolvă în punctul potrivit. Costul conformării cu Regulamentul privind reziliența cibernetică nu stă în licențe sau în echipamente, ci în orele de expert care stabilesc ce anume trebuie schimbat, iar acelea sunt exact ce nu își permite un producător de echipamente cu douăzeci de angajați. Mecanismul de sumă forfetară, cu plată pe livrabile și fără dosar de decont, este cea mai bună parte a actului. Restul, însă, lasă impresia unui text scris repede.
Cifra de 266 de beneficiari din articolul 16 nu este o estimare, ci o împărțire. Bugetul de 2.000.000 de euro împărțit la 7.500, grantul pachetului P1, dă 266,67, deci 266. Cu alte cuvinte, numărul maxim estimat presupune că absolut toate firmele iau pachetul cel mai ieftin. Dacă toate ar lua P4, banii ar ajunge la 44 de firme. Intervalul real este între 44 și 266, o diferență de șase ori, iar din el se vede că numărul afișat nu spune nimic despre câte firme vor fi ajutate. Aceeași aritmetică, dusă la consorții, dă între 54 și 88 de proiecte în scenariul optimist și între 9 și 14 în cel pesimist, fiindcă un consorțiu numără între 3 și 5 firme.
A doua observație iese din combinarea calendarului cu tabelul bugetar. Schema se aplică de la 28 septembrie 2026 până cel târziu la 31 martie 2028, adică 550 de zile. Din ele, 94 cad în 2026, adică 17% din durată. Pe anul 2026, tabelul alocă 600.000 de euro, adică 30% din buget. Ca să se cheltuiască, în cele 94 de zile trebuie lansat apelul, depuse și evaluate proiectele și semnate contractele de finanțare, fiindcă ajutorul se consideră acordat la data semnării contractului. La pachetul P1, 600.000 de euro înseamnă 80 de firme, adică între 16 și 26 de consorții contractate până la 31 decembrie 2026. Termenul este strâns până la improbabil, iar tabelul nu are linie pentru primul trimestru din 2028, deși schema rămâne deschisă până pe 31 martie 2028.
A treia observație privește potrivirea dintre lista de coduri CAEN și condiția de fond. Anexa cuprinde 18 coduri, dintre care grupa „Software și servicii IT” are patru, toate coduri de servicii: software la comandă, consultanță, administrarea mijloacelor de calcul și alte servicii informatice. Imediat după, articolul 9 alineatul (3) restrânge sprijinul, pentru exact această grupă, la cazul în care produsul evaluat este un produs cu elemente digitale introdus pe piață sau o componentă software integrată într-unul, iar prestarea de servicii care nu duce la un produs introdus pe piață rămâne în afara schemei. Filtrul de intrare și condiția de fond trag deci în direcții opuse, iar firma care se încadrează după cod poate cădea după substanță.
A patra observație ține de asimetria termenelor. Administrației i se cere să încarce în Registrul ajutoarelor de stat măsura în 10 zile lucrătoare, actele de acordare în 7 și plățile în 10, iar decizia să ajungă la Consiliul Concurenței în maximum 5 zile. Către beneficiar, singurul termen din schemă este cel de 60 de zile pentru plata tranșei finale, care începe să curgă abia de la aprobarea raportului tehnic final. Când se aprobă raportul, în cât timp se acceptă livrabilele preliminare și în cât timp se plătește tranșa intermediară de 30% nu scrie nicăieri. Furnizorul avansează deci integral serviciile, fără prefinanțare și fără un orizont de plată.
Ce ar trebui schimbat
- Rectificarea datelor europene din articolele 4, 7 și 12. Textul ar trebui să spună că de la 11 septembrie 2026 se aplică articolul 14 din Regulamentul (UE) 2024/2.847, obligația de notificare a vulnerabilităților exploatate activ, iar politica de divulgare coordonată și lista componentelor software devin obligatorii pe 11 decembrie 2027. Fără corectură, modulul de instruire obligatoriu în toate pachetele predă firmelor un calendar greșit, plătit din bani publici.
- Un termen pentru fiecare pas al administratorului. 30 de zile lucrătoare pentru validarea livrabilelor preliminare, 30 pentru aprobarea raportului final și 30 pentru plata tranșei intermediare ar face din schemă un instrument pe care un furnizor mic îl poate finanța din trezorerie. Așa cum e scrisă acum, ea favorizează furnizorii cu rezervă de numerar, adică exact pe cei care au mai puțină nevoie.
- O regulă pentru consorțiul care scade sub trei membri. Schema cere minimum 3 firme la depunere, dar nu spune ce se întâmplă dacă una devine neeligibilă sau se retrage după semnarea contractului. Trei variante sunt posibile, de la înlocuirea partenerului până la rezilierea întregului proiect, iar alegerea dintre ele nu poate rămâne pe seama ghidului.
- Numărul estimat de beneficiari calculat pe o distribuție de pachete, nu pe cel mai ieftin. O estimare de tipul „40% P1, 30% P2, 20% P3, 10% P4” ar da o cifră verificabilă și ar arăta dacă schema țintește diagnosticul de suprafață sau evaluarea serioasă. Cifra actuală, 266, promite de șase ori mai mult decât poate livra schema în scenariul în care firmele chiar cumpără ce au nevoie.
- Un traseu pentru firma fără consorțiu. O listă publică a furnizorilor care caută parteneri, ținută de NCC-RO și actualizată pe durata apelului, ar costa nimic și ar rezolva singura barieră pe care schema o ridică fără să o recunoască: o firmă eligibilă în tot, dar necunoscută niciunui furnizor, nu are cum să ajungă la acești bani.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 28 septembrie 2026, paginile 4-14 16 pagini PDF, 123 KB actul începe la pagina 4
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Se încarcă textul actului…
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.