Pe scurt
- Șase oameni la București, 41 de ordine de prefect în cinci zile. Art. 1 numește componența Grupului de lucru de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, iar art. 2 alin. (2) obligă fiecare prefect să constituie subgrupul județean prin ordin propriu, în 5 zile de la publicare. Termenul se împlinește pe 28 octombrie 2026, iar actul nu spune dacă zilele sunt calendaristice sau lucrătoare.
- Ținta finală sunt 429 de unități administrativ-teritoriale de până la 1.500 de locuitori, care au prioritate la finanțare dacă se comasează. Cifra nu e calculată în ordin: e preluată în preambul din Măsura 5 a Programului de Guvernare 2026-2028.
- În subgrupul județean nu intră niciun primar. Cei trei membri sunt președintele consiliului județean, prefectul județului și președintele filialei județene a Asociației Comunelor din România. Primarii comunelor care pot fi comasate apar doar la art. 3, ca invitați, și numai la lucrările grupului de la minister.
- Legea comasării încă nu există. Măsura pe care se sprijină ordinul își propune să „adopte cadrul legislativ”, iar reorganizarea unei comune se poate face, potrivit art. 95 alin. (4) din Codul administrativ, numai prin lege și după consultarea obligatorie a cetățenilor prin referendum local. Ordinul nu pomenește referendumul niciodată.
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 23 octombrie 2026, pagina 12
Intră în vigoare: 23 octombrie 2026, data publicării, fiind ordin de ministru; termenul de 5 zile pentru constituirea subgrupurilor județene se împlinește pe 28 octombrie 2026
La o zi după ce a preluat ministerul, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației a semnat ordinul care pune în mișcare comasarea voluntară a comunelor mici, iar prima obligație concretă din el nu e a ministerului, ci a celor 41 de prefecți. Ordinul nr. 1.334/2026, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 23 octombrie 2026, constituie un Grup de lucru de șase persoane la nivelul ministerului și cere ca în fiecare județ să se formeze, prin ordin al prefectului, un subgrup de trei membri, în 5 zile de la publicare. Măsura pe care o pune în aplicare e Măsura 5 din capitolul Administrație și Dezvoltare Regională al Programului de Guvernare 2026-2028, cel cu 370 de măsuri, pe care Parlamentul l-a aprobat pe 20 octombrie 2026, cu o zi înainte de data ordinului.
Grupul de la minister are o componență nominală, nu una pe funcții: Marcel-Alexandru Stoica, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației; Ioana-Roxana Melenciuc-Ioan, președintele Institutului Național de Administrație; Daniel-Iustin Marinescu, directorul general al Direcției Generale Administrație Publică; Sorin-Daniel Solomon, directorul Direcției pentru Strategii și Reforme în Administrația Publică; Liviu-Tudor Băileșteanu, directorul Direcției Politici și Strategii din Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură; și Anne-Marie Hoară, consilier evaluare-examinare la Serviciul construcții și reabilitări din aceeași direcție generală. Actul nu numește un coordonator, nu prevede un secretariat, nu stabilește cum se convoacă grupul, cum votează și ce produce la final.
Partea care obligă pe cineva din afara ministerului e art. 2. În fiecare județ se constituie un subgrup format din președintele consiliului județean, prefectul județului și președintele filialei județene a Asociației Comunelor din România, iar actul care îl înființează e ordinul prefectului. Asociația are filiale în toate cele 41 de județe, potrivit listei de pe acor.ro, deci componența se poate întruni oriunde. Mai greu de întrunit e altceva: subgrupul e singurul loc în care măsura coboară în teritoriu, iar niciunul dintre cei trei membri nu e primarul vreunei comune vizate. Art. 3 permite invitarea primarilor, dar numai la lucrările grupului constituit potrivit art. 1, adică la cel de la București.
Textul e scurt, patru articole pe o singură pagină de Monitor, și de asta e ușor citit ca o formalitate de birou. Nu este. Lista celor 429 de unități administrativ-teritoriale de până la 1.500 de locuitori, pe care preambulul o citează din Programul de Guvernare, acoperă cam 15% din cele aproximativ 2.860 de comune ale țării, iar în fiecare județ revin în medie zece astfel de comune pentru care subgrupul de trei oameni va discuta variante de asociere sau de fuziune.
Efectele pe care le produce
Efectul imediat și singurul cu termen e al prefecților. Ordinul a fost publicat vineri, 23 octombrie 2026, iar cele 5 zile curg de la data publicării, deci se împlinesc miercuri, 28 octombrie 2026. În intervalul acela intră un sfârșit de săptămână, sâmbătă 24 și duminică 25 octombrie, așa că un prefect are în realitate trei zile lucrătoare pentru a identifica președintele filialei județene a asociației, a verifica dacă acesta e în funcție, a redacta ordinul și a-l emite. Dacă termenul s-ar citi pe zile lucrătoare, scadența ar fi vineri, 30 octombrie 2026. Textul nu face distincția, iar Codul administrativ nu are o regulă generală de calcul care să o facă în locul lui: acolo unde legiuitorul vrea zile lucrătoare, o scrie expres. Prin urmare, lectura prudentă e cea calendaristică, adică 28 octombrie.
Al doilea efect e unul de informație, nu de drept, și privește direct primarii celor 429 de comune. Până la acest ordin, comasarea era o propoziție din programul unui guvern. De acum există o structură numită, cu adresă și cu oameni, la care un primar poate ajunge: art. 3 îi dă dreptul de a fi invitat la lucrările grupului, alături de „alți specialiști a căror contribuție poate fi utilă îndeplinirii măsurii”. Dreptul e de a fi invitat, nu de a participa, și invitația o face grupul, dar e singura ușă pe care actul o deschide.
Al treilea efect, cel mai important pentru locuitorul unei comune mici, e că nu se produce nimic. Ordinul nu desființează nicio comună, nu schimbă nicio limită teritorială, nu mută nicio primărie și nu condiționează nicio finanțare. Nu are cum: potrivit art. 95 alin. (4) din Codul administrativ, orice modificare a limitelor teritoriale care privește înființarea, reînființarea sau reorganizarea unei unități administrativ-teritoriale se poate face numai prin lege și numai după consultarea obligatorie a cetățenilor din unitățile respective prin referendum local. Un ordin de ministru nu poate nici să înlocuiască legea, nici să scutească de referendum. Ce poate face e exact ce face: să organizeze pregătirea.
Al patrulea efect e bugetar și rămâne deocamdată o promisiune fără act. Măsura 5, citată în preambul, spune că unitățile administrativ-teritoriale care își integrează voluntar funcțiile administrative primesc susținere pentru proiecte de investiții, iar cele care decid să fuzioneze primesc, pentru o perioadă determinată, bonusuri investiționale și garanția menținerii punctelor locale de servicii. Niciunul dintre aceste instrumente nu e reglementat în ordin, nu are valoare, nu are sursă de finanțare și nu are criterii. Grupul de lucru e cel care ar trebui să le construiască, dar actul nu îi cere nici termen, nici livrabil.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
În dreptul pozitiv, nimic. Comasarea voluntară a comunelor era posibilă și înainte de 23 octombrie 2026, în aceleași condiții: lege plus referendum local. Legea nu s-a schimbat, iar ordinul nu o atinge. Ce s-a schimbat e că administrația centrală și-a construit, pentru prima dată în acest mandat, un aparat dedicat subiectului, cu o componență publicată și cu un calendar minim.
A doua schimbare e de competență internă. Până acum, reorganizarea teritorială era un subiect pe care îl purtau, pe rând, Ministerul Afacerilor Interne, prin prefecți și prin structurile de administrație publică, și Ministerul Dezvoltării, prin partea de finanțare a investițiilor locale. Ordinul nr. 1.334/2026 îl așază clar la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, iar componența grupului arată de ce: patru dintre cei șase membri vin din structurile de administrație publică și de strategii, iar doi vin din Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură, adică din partea care gestionează lucrări și finanțări. Nu e prezent nimeni de la Ministerul Finanțelor, deși măsura promite bonusuri investiționale, și nu e prezent nimeni de la Ministerul Afacerilor Interne, deși obligația cu termen cade pe prefecți.
A treia schimbare e de ritm. Programul de Guvernare a fost depus în Parlament pe 15 octombrie 2026, Guvernul a primit încrederea pe 20 octombrie, ordinul a fost semnat pe 21 octombrie și publicat pe 23 octombrie. Opt zile de la depunerea programului până la primul act administrativ care îl pune în mișcare. Pentru un subiect care a eșuat în România de cel puțin trei ori în ultimele două decenii, viteza e ea însăși o informație, iar ea spune că instrumentul ales e cel mai rapid disponibil, ordinul de ministru, nu cel mai solid, legea.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Subiectul iese din programul de guvernare și intră într-un act publicat, cu nume, funcții și un termen verificabil. Un primar poate cita art. 3 când cere să fie ascultat, ceea ce nu se putea face citând o măsură din program.
- Structura e bicefală, dar coboară în teritoriu: 41 de subgrupuri județene înseamnă că discuția se poartă acolo unde se cunosc comunele, nu doar în București.
- Președintele filialei județene a Asociației Comunelor din România e, în practică, primar de comună, deci în fiecare subgrup există cel puțin o persoană care știe cum arată un buget de comună mică din interior.
- Prezența președintelui Institutului Național de Administrație semnalează că partea de formare și de pregătire a personalului e luată în calcul, nu doar harta. Într-o comasare, personalul celor două primării e prima problemă practică.
- Termenul de 5 zile e scurt, dar e un termen. Ordinele de constituire a unor grupuri de lucru fără nicio dată rămân, de regulă, neurmate de nimic.
- Caracterul voluntar e scris în titlul măsurii și repetat în preambul, iar art. 95 alin. (4) din Codul administrativ îl garantează oricum prin referendum. Nicio comună nu poate fi comasată prin acest ordin.
Ce rămâne o problemă
- Obligația cu termen e impusă prefecților prin ordin al unui ministru care nu îi are în subordine. Prefectul e reprezentantul Guvernului în județ, nu funcționar al Ministerului Dezvoltării, iar temeiul invocat, art. 12 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 477/2020, îi dă ministrului dreptul de a emite ordine în exercitarea atribuțiilor proprii.
- Niciun primar de comună nu e membru al subgrupului județean, deși comunele sunt singurele vizate de măsură. Primarii sunt invitați, și doar la grupul central.
- Art. 3 se referă expres la grupul constituit potrivit art. 1, deci subgrupurile județene nu au, în textul ordinului, nicio bază pentru a invita primari sau specialiști.
- Termenul de 5 zile nu precizează dacă e pe zile calendaristice sau lucrătoare, iar diferența între 28 și 30 octombrie 2026 contează pentru un prefect care emite ordinul pe 29.
- Grupul de lucru nu are coordonator, secretariat, reguli de convocare, cvorum, termen de prim raport sau livrabil. Singura dată din act e cea impusă prefecților.
- Cadrul legislativ al comasării nu există încă. Măsura 5 își propune să îl adopte, deci grupul lucrează pe un teren pe care legea nu l-a desenat, iar orice fuziune concretă va aștepta oricum legea și referendumul.
- Cifra de 429 nu are în act nici metodologie, nici dată de referință, nici listă. Din ordin, un primar nu poate afla dacă se află pe listă.
Sfaturi utile
- Dacă sunteți prefect sau lucrați în instituția prefectului, tratați scadența ca fiind 28 octombrie 2026 și emiteți ordinul până atunci. Lectura calendaristică e cea prudentă, iar diferența de două zile nu merită un litigiu administrativ.
- Înainte de a redacta ordinul, verificați cine e președintele filialei județene a Asociației Comunelor din România și dacă mandatul lui e în vigoare. Numirea unei persoane care nu mai deține funcția e singurul mod realist de a strica un ordin altfel simplu.
- Dacă sunteți primar de comună cu mai puțin de 1.500 de locuitori, cereți în scris, la instituția prefectului și la minister, să fiți invitat la lucrări, invocând art. 3 din ordin. Cererea scrisă intră în registratură și creează un dosar, discuția telefonică nu.
- Cereți ministerului lista celor 429 de unități administrativ-teritoriale și metodologia după care a fost făcută, printr-o solicitare în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Fără listă nu puteți ști dacă vă aflați printre ele și pe ce cifră de populație.
- Nu luați nicio hotărâre de consiliu local despre fuziune pe baza acestui ordin. Nu există încă legea care să o pună în aplicare, iar reorganizarea cere oricum referendum local, cu cel puțin 30% participare pentru validitate, potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.
- Dacă vă interesează doar partea de servicii comune, nu fuziunea, urmăriți separat măsura privind consorțiile administrative. Asocierea pentru urbanism, achiziții, contabilitate sau resurse umane nu schimbă nicio limită teritorială și nu cere referendum.
- Locuitorilor unei comune mici le e util să rețină un singur lucru din acest ordin: fără referendum local nu se desființează nicio comună, iar referendumul se organizează de autoritățile locale, nu de minister.
Întrebări frecvente
Comuna mea se desființează prin acest ordin?
Până când trebuie să se constituie subgrupul din județul meu?
Cine face parte din subgrupul județean?
Ce sunt cele 429 de unități administrativ-teritoriale?
Există deja legea comasării?
Ce câștigă o comună care se comasează?
Pot primarii să participe la lucrări?
Analiza redacției
Problema reală pe care actul o atacă e veche și măsurabilă: câteva sute de comune românești au o populație prea mică pentru a susține un aparat administrativ propriu, iar banii care ar trebui să ajungă în servicii se duc în costul funcționării. Un grup de lucru care pregătește asocierea și comasarea voluntară e răspunsul corect la o întrebare corectă, iar faptul că a apărut la opt zile de la depunerea programului de guvernare arată intenție, nu bifă.
Unde rămâne scurt se vede însă din primul paragraf al art. 2. Singurul termen din tot ordinul cade pe prefecți, adică pe cineva din afara ministerului emitent. Prefectul e reprezentantul Guvernului în județ, iar temeiul invocat în preambul, art. 12 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 477/2020, e norma generală care îi permite ministrului să emită ordine în exercitarea atribuțiilor sale. A obliga prefecții să emită ordine într-un anumit termen nu se numără, la prima lectură, printre atribuțiile proprii ale ministrului dezvoltării, iar un prefect care întârzie are la dispoziție exact acest argument. Instrumentul potrivit pentru o obligație impusă celor 41 de prefecți e un act al Guvernului, nu un ordin de ministru, iar de alegerea instrumentului depinde dacă termenul e opozabil.
A doua slăbiciune e de arhitectură și se vede numai punând art. 2 lângă art. 3. Subgrupul județean e format din doi demnitari și un reprezentant al unei asociații, iar primarii comunelor care ar urma să se comaseze pot fi invitați doar la lucrările grupului central. Cu alte cuvinte, structura care lucrează cel mai aproape de cele 429 de comune e singura în care comunele nu au, în textul ordinului, nici membru, nici drept de a fi invitate. Pentru o măsură al cărei adjectiv central e „voluntară”, asta e o greșeală de proiectare, nu un amănunt: consimțământul se construiește la masa la care stai, nu la una la care poți fi chemat.
A treia observație cere o socoteală. Ordinul a fost publicat într-o zi de vineri, iar termenul de 5 zile înghite un sfârșit de săptămână, deci un prefect are trei zile lucrătoare, nu cinci. În aceleași trei zile, grupul care a impus termenul nu are nicio obligație cu dată: nici prima ședință, niciun raport, nici proiectul de lege pe care Măsura 5 îl anunță. Raportul dintre ce își cere administrația de la ea însăși și ce cere de la teritoriu e, în acest act, zero la 41.
A patra observație nu se vede nici citind ordinul, nici citind capitolul de administrație al programului de guvernare, ci punându-le pe amândouă lângă capitolul despre minorități al aceluiași program, care spune că nicio reformă administrativă, comasare sau transfer de competențe nu poate restrânge dreptul de a folosi limba maternă în relația cu autoritățile locale. Dreptul acela se activează la un prag de pondere a comunității în unitatea administrativ-teritorială, iar comasarea schimbă tocmai numitorul acelei ponderi: două comune unite pot da o unitate în care comunitatea coboară sub prag. Nimeni din cei șase membri ai grupului nu are în fișa postului verificarea acestui efect, iar criteriul nu apare nici în ordin, nici în măsura pe care o pune în aplicare.
În fine, cifra. 429 de unități administrativ-teritoriale de până la 1.500 de locuitori reprezintă aproximativ 15% din cele în jur de 2.860 de comune ale țării, adică în medie zece pe județ. Cifra e preluată de ordin din programul de guvernare, iar programul nu publică nici data de referință, nici dacă populația e cea rezidentă sau cea după domiciliu, nici dacă intră la socoteală și orașe mici. Am căutat o verificare independentă în datele publice ale recensământului și nu am găsit o listă oficială care să dea exact 429; diferența dintre populația rezidentă și cea după domiciliu poate muta zeci de unități într-o parte sau în alta. Până la publicarea listei, cifra rămâne o estimare de program, nu un rezultat de statistică, iar un act normativ care o citează ar trebui să spună de unde vine.
Ce ar trebui schimbat
- Obligația prefecților să fie stabilită printr-un act al Guvernului, nu printr-un ordin de ministru. Termenul de 5 zile ar deveni opozabil fără discuția despre competență, iar un prefect care întârzie n-ar mai avea pe ce să se apere.
- Termenul să spună expres „zile calendaristice” sau „zile lucrătoare”. Cu precizarea în text, scadența e una singură, 28 sau 30 octombrie 2026, și nu se mai pune problema dacă ordinul prefectului emis pe 29 octombrie e în termen.
- Cel puțin un primar de comună sub 1.500 de locuitori, desemnat de comunele vizate din județ, să intre ca membru în subgrupul județean. Comunele care decid ar ajunge la masa la care se pregătește decizia, iar caracterul voluntar al măsurii ar avea un corespondent în componență.
- Art. 3 să se refere și la subgrupurile constituite potrivit art. 2. Subgrupul județean ar putea invita legal primari și specialiști, ceea ce acum textul permite doar grupului de la minister.
- Grupul de lucru să primească un termen și un livrabil scris în act, de pildă proiectul de lege privind comasarea voluntară și criteriile de prioritizare, cu dată. Actul ar înceta să fie singurul în care administrația impune termene numai în afara ei.
- Lista celor 429 de unități administrativ-teritoriale să fie publicată, cu data de referință și indicatorul de populație folosit. Fiecare primar ar putea verifica dacă e pe listă și ar putea contesta cifra cu datele proprii de evidență a populației, înainte ca lista să devină criteriu de finanțare.
- Verificarea efectului comasării asupra pragurilor de folosire a limbii materne să intre explicit în atribuțiile grupului. S-ar evita situația în care o fuziune aprobată prin referendum stinge, ca efect aritmetic, un drept pe care același program de guvernare îl garantează.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 23 octombrie 2026, pagina 12 16 pagini PDF, 107 KB actul începe la pagina 12
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 1.334/2026 privind constituirea Grupului de lucru pentru gestionarea măsurii START Reforma Administrativă: asociere și comasare voluntară
EMITENT: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 23 octombrie 2026, pagina 12
Având în vedere că Măsura 5 „START Reforma Administrativă: asociere și comasare voluntară” prevăzută în Programul de Guvernare 2026-2028 la capitolul Administrație și Dezvoltare Regională prevede: „Adoptăm cadrul legislativ pentru START Reforma Administrativă. UAT-urile care își integrează voluntar funcțiile administrative primesc susținere pentru dezvoltarea proiectelor de investiții, iar cele care decid prin procedură democratică să fuzioneze primesc, pentru o perioadă determinată, bonusuri investiționale și garanția menținerii punctelor locale de servicii. 429 de UAT-uri de până la 1.500 de locuitori au prioritate la finanțare prin comasare voluntară.”, în temeiul prevederilor art. 12 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 477/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cu modificările și completările ulterioare, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă constituirea la nivelul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a Grupului de lucru, pentru gestionarea măsurii START Reforma Administrativă: asociere și comasare voluntară, în următoarea componență:
a) Marcel-Alexandru Stoica, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației;
b) Ioana-Roxana Melenciuc-Ioan, președintele Institutului Național de Administrație;
c) Daniel-Iustin Marinescu, directorul general al Direcției Generale Administrație Publică;
d) Sorin-Daniel Solomon, directorul Direcției pentru Strategii și Reforme în Administrația Publică, din cadrul Direcției Generale Administrație Publică;
e) Liviu-Tudor Băileșteanu, directorul Direcției Politici și Strategii din cadrul Direcției Generale Dezvoltare Regională și Infrastructură;
f) Anne-Marie Hoară, consilier evaluare-examinare, Serviciul construcții și reabilitări, Direcția Lucrări Publice din cadrul Direcției Generale Dezvoltare Regională și Infrastructură.
Art. 2. — (1) La nivelul fiecărui județ se constituie subgrupuri de lucru pentru gestionarea măsurii START Reforma Administrativă: asociere și comasare voluntară, cu următoarea componență:
a) președintele consiliului județean;
b) prefectul județului;
c) președintele filialei județene a Asociației Comunelor din România.
(2) Subgrupurile la nivelul fiecărui județ se constituie prin ordin al prefectului, în termen de 5 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului ordin.
Art. 3. — La lucrările Grupului de lucru constituit potrivit art. 1 pot participa, în calitate de invitați, primari ai comunelor, orașelor sau municipiilor, după caz, care pot face obiectul măsurii de asociere și comasare voluntară, precum și alți specialiști a căror contribuție poate fi utilă îndeplinirii măsurii.
Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Marcel-Alexandru Stoica București, 21 octombrie 2026. Nr. 1.334.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.