Senatul contestă proporționalitatea regulamentului UE pentru sateliți și solicită cinci ani de tranziție, nu doi

HOTĂRÂRE nr. 140 din 2 noiembrie 2026 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind procedura de autorizare a sistemelor care furnizează servicii mobile prin satelit utilizând banda de frecvențe armonizată de 2 GHz și de abrogare a Deciziei nr. 626/2008/CE — COM (2026) 311 final

EMITENT: Senatul României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 5 noiembrie 2026

În temeiul dispozițiilor art. 67 și ale art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008, în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/315 din 28.10.2026,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — Senatul României constată că propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind procedura de autorizare a sistemelor care furnizează servicii mobile prin satelit utilizând banda de frecvențe armonizată de 2 GHz și de abrogare a Deciziei nr. 626/2008/CE — COM (2026) 311 final respectă principiul subsidiarității, dar nu respectă principiul proporționalității.

Art. 2. — Senatul României:

1. consideră, în concordanță cu punctele de vedere exprimate de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și de Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat, următoarele:

a) rețelele nonterestre (NTN), inclusiv serviciile mobile prin satelit (MSS) și capabilitățile Direct-to-Device (D2D), nu reprezintă exclusiv o soluție pentru situații de urgență, ci constituie o componentă complementară importantă a ecosistemului de comunicații, contribuind la asigurarea conectivității în zone rurale, montane, izolate sau de frontieră, la deservirea infrastructurilor critice și a coridoarelor de transport, precum și la menținerea continuității comunicațiilor atunci când rețelele terestre sunt indisponibile, degradate sau insuficiente;

b) în actualul context de securitate regională, marcat inclusiv de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, disponibilitatea unor capacități satelitare operaționale, redundante și rapid accesibile trebuie analizată nu numai din perspectiva răspunsului la situații de urgență, ci și ca element al rezilienței naționale și regionale a infrastructurilor de comunicații;

c) criteriile de selecție și condițiile de autorizare trebuie să reflecte performanța efectivă a serviciilor, nu doar acoperirea nominală. Pentru România, evaluarea viitoarelor sisteme MSS trebuie să includă capacitatea efectivă disponibilă, calitatea serviciului, disponibilitatea, reziliența, comportamentul în situații de congestie sau urgență, posibilitatea furnizării serviciilor în zone izolate, rurale, montane, de frontieră sau relevante pentru intervenții de urgență, precum și compatibilitatea cu obligațiile de coordonare internațională și cu regimul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (ITU);

d) criteriile de selecție trebuie să fie obiective, transparente, nediscriminatorii și verificabile, într-un cadru neutru din punct de vedere tehnologic și independent de identitatea operatorului. În cazul serviciilor NTN-D2D și broadband, evaluarea nu trebuie să se limiteze la îndeplinirea formală a unor praguri de acoperire, ci trebuie să demonstreze capacitatea rețelelor de a furniza servicii efective în condiții de trafic normal, trafic simultan ridicat și degradare sau indisponibilitate a infrastructurilor terestre;

2. apreciază, în concordanță cu observațiile formulate de ANCOM și de comisiile permanente sesizate, următoarele:

a) textul propunerii de regulament ar trebui să clarifice responsabilitățile care continuă să revină statelor membre. Deși autorizarea la nivelul Uniunii poate oferi mai multă coerență și predictibilitate, asigurarea respectării obligațiilor impuse operatorilor va depinde în continuare de capacitățile tehnice naționale, de informațiile colectate la nivel național și de posibilitatea unor intervenții rapide în caz de interferențe sau de afectare a serviciilor critice, inclusiv în situații de urgență;

b) coordonarea monitorizării și controlului la nivelul Comisiei Europene, cu implicarea statelor membre, trebuie completată prin stabilirea unui rol operațional clar al autorităților naționale competente, inclusiv în ceea ce privește monitorizarea efectivă a spectrului radio, identificarea interferențelor, raportarea situațiilor de neconformitate și adoptarea unor măsuri provizorii în situații urgente care afectează siguranța publică, comunicațiile de urgență, comunicațiile critice sau securitatea națională;

c) pentru exercitarea efectivă a acestor atribuții, autoritățile naționale competente trebuie să aibă acces la informațiile tehnice necesare verificării utilizării eficiente a spectrului radio pe teritoriul național, inclusiv la date privind capacitatea disponibilă, nivelul de utilizare a resursei radio, incidentele de interferență, disponibilitatea serviciului și respectarea obligațiilor asumate;

d) simpla stabilire a unor praguri de acoperire geografică sau demografică nu este suficientă pentru garantarea furnizării unor servicii MSS robuste, fiind necesară corelarea acoperirii cu indicatori tehnici verificabili privind capacitatea, disponibilitatea și calitatea serviciului. Totodată, trebuie evitată concentrarea eventualelor lacune de acoperire în zone relevante pentru reziliență, siguranță publică, protecție civilă, comunicații critice sau gestionarea situațiilor de criză;

e) configurația finală a benzii MSS și dimensionarea blocurilor de spectru trebuie fundamentate pe o evaluare tehnică transparentă a viabilității blocurilor propuse și a capacității acestora de a susține furnizarea eficientă a serviciilor vizate. Evaluarea trebuie să ia în considerare condiții realiste de trafic, reutilizarea frecvențelor, interferențele, cererea simultană ridicată, dimensiunea și contiguitatea blocurilor, lățimea de bandă efectiv utilizabilă, capacitatea per fascicul satelitar, scenariile de partajare, coexistența cu alte sisteme și cerințele specifice diferitelor categorii de servicii;

f) regimul contribuției financiare unice și al taxelor anuale colectate de Comisia Europeană de la titularii drepturilor de utilizare a benzii MSS de 2 GHz necesită clarificări în ceea ce privește alocarea veniturilor și acoperirea costurilor administrative și operaționale. În acest context, trebuie avut în vedere faptul că, potrivit formei propunerii analizate de ANCOM, bugetul general consolidat al statului român nu ar beneficia de veniturile aferente utilizării spectrului radio din banda de 2 GHz, bun aflat în domeniul public al statului;

g) în cazul taxelor anuale, regulamentul ar trebui să prevadă un mecanism clar pentru identificarea, verificarea și alocarea sau rambursarea costurilor administrative și operaționale suportate la nivel național pentru monitorizarea spectrului, gestionarea interferențelor și sprijinirea activităților de control, astfel încât autorităților naționale să nu le fie transferate responsabilități suplimentare fără asigurarea resurselor corespunzătoare;

h) actele de punere în aplicare cu impact major asupra procesului de selecție a viitorilor titulari ai drepturilor de utilizare a spectrului în banda de 2 GHz, asupra definirii condițiilor de autorizare, metodologiei taxelor, precum și asupra activităților de monitorizare și control trebuie adoptate printr-o procedură care să asigure implicarea efectivă a statelor membre. În acest sens, trebuie menținută utilizarea procedurii de examinare, în măsura în care aceasta este aplicabilă din punct de vedere juridic;

3. susține, în concordanță cu punctele de vedere exprimate de ANCOM și de comisiile permanente sesizate:

a) obiectivul consolidării unui cadru european coerent pentru utilizarea benzii armonizate de 2 GHz, având în vedere caracterul transfrontalier al serviciilor prin satelit, necesitatea evitării fragmentării regimurilor de autorizare și importanța serviciilor MSS pentru consolidarea conectivității, a rezilienței infrastructurilor de comunicații electronice și a capacităților europene de comunicații securizate;

b) necesitatea însoțirii noului cadru european de autorizare a sistemelor MSS de clarificări și garanții suficiente privind rolul statelor membre și al autorităților naționale competente în aplicarea efectivă a dispozițiilor regulamentului;

c) necesitatea evaluării oricăror modificări substanțiale ale configurației benzii MSS, ale dimensiunii blocurilor de spectru sau ale condițiilor de acces la procedura de selecție, inclusiv din perspectiva impactului asupra continuității, disponibilității și diversificării serviciilor MSS efectiv accesibile în România și în regiune;

d) realizarea unei evaluări a impactului asupra securității și rezilienței naționale și regionale înaintea adoptării unor măsuri care ar putea conduce, direct sau indirect, la indisponibilitatea unor capacități operaționale existente ori la reducerea numărului de furnizori capabili să asigure servicii într-un interval scurt de timp, inclusiv ca efect al restrângerii accesului unor categorii de operatori din state terțe;

e) urmărirea obiectivelor legitime ale Uniunii privind autonomia strategică, dezvoltarea capacităților europene și diversificarea furnizorilor, fără ca tranziția către noul cadru să genereze diminuarea capacităților efectiv disponibile pentru conectivitate rezilientă, comunicații critice sau alte necesități de securitate;

f) extinderea perioadei de tranziție de la doi la cinci ani, pentru a permite finalizarea procedurilor europene de selecție și autorizare, adoptarea actelor secundare necesare, implementarea și validarea tehnică a noilor sisteme, asigurarea interoperabilității și evitarea diminuării capacităților operaționale existente înainte ca noile sisteme să ofere performanțe și niveluri de disponibilitate echivalente;

g) organizarea tranziției în condiții transparente, proporționale și nediscriminatorii, fără menținerea artificială a unor poziții de piață, astfel încât să fie asigurate continuitatea serviciilor, securitatea juridică și reziliența comunicațiilor pe durata trecerii la noul regim;

4. atrage atenția asupra faptului că transferul autorizării la nivel european nu ar trebui să conducă la diminuarea capacității operaționale a statelor membre în ceea ce privește administrarea spectrului radio și supravegherea utilizării acestuia, gestionarea interferențelor, protecția comunicațiilor critice, reacția în situații urgente, cooperarea în cadrul procedurilor ITU și sprijinirea măsurilor de control pe teritoriul național.

Drept urmare, a solicitat clarificări cu privire la rolul efectiv al autorităților naționale competente în materia administrării spectrului radio, a supravegherii utilizării acestuia, precum și în ceea ce privește gestionarea interferențelor și a responsabilităților asumate în cadrul ITU;

5. recomandă, în concordanță cu punctul de vedere al ANCOM și cu observațiile comisiilor permanente sesizate, ca poziția României să urmărească introducerea sau clarificarea garanțiilor privind:

a) rolul clar și efectiv al autorităților naționale competente în administrarea și supravegherea utilizării spectrului radio, gestionarea interferențelor și îndeplinirea responsabilităților asumate în cadrul ITU;

b) posibilitatea adoptării unor măsuri provizorii în situații urgente care afectează comunicațiile critice, siguranța publică sau securitatea națională;

c) implicarea efectivă a statelor membre în adoptarea actelor de punere în aplicare cu impact tehnic, operațional sau financiar major;

d) evaluarea tehnică transparentă a viabilității blocurilor de spectru propuse;

e) includerea criteriilor de capacitate, disponibilitate, calitate și reziliență a serviciului în procedura de selecție și în condițiile de autorizare;

f) evaluarea impactului asupra securității și rezilienței naționale și regionale înaintea modificării configurației blocurilor de spectru sau a condițiilor de acces care ar putea diminua capacitățile MSS disponibile ori diversitatea efectivă a furnizorilor;

g) recunoașterea rolului structural al rețelelor NTN în reziliența comunicațiilor și în asigurarea conectivității în zone slab deservite, pentru infrastructuri critice și în situațiile de indisponibilitate a rețelelor terestre;

h) menținerea unei proceduri de selecție bazate pe criterii obiective, transparente, nediscriminatorii, verificabile și neutre din punct de vedere tehnologic;

i) accesul autorităților naționale competente la datele tehnice necesare monitorizării utilizării efective a spectrului radio și verificării respectării obligațiilor privind capacitatea, disponibilitatea, interferențele și calitatea serviciului;

j) clarificarea regimului contribuției financiare unice și al taxelor anuale, inclusiv instituirea unui mecanism de identificare, verificare și alocare sau rambursare a costurilor relevante suportate de autoritățile naționale pentru monitorizarea spectrului, gestionarea interferențelor și sprijinirea activităților de control;

k) extinderea perioadei de tranziție de la doi la cinci ani, în vederea asigurării continuității serviciilor, a securității juridice și a menținerii capacităților operaționale pe întreaga durată a trecerii la noul regim.

Art. 3. — Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituțiilor europene.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 2 noiembrie 2026, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE SENATULUI
MIRCEA ABRUDEAN

București, 2 noiembrie 2026.
Nr. 140.

HOTĂRÂRE nr. 141 din 2 noiembrie 2026 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului semiconductorilor din Uniune și de abrogare a Regulamentului (UE) 2023/1.781 (Regulamentul privind cipurile 2.0) — COM (2026) 504 final

EMITENT: Senatul României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 5 noiembrie 2026

În temeiul dispozițiilor art. 67 și ale art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008, în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/316 din 28.10.2026,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — Senatul României constată că propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului semiconductorilor din Uniune și de abrogare a Regulamentului (UE) 2023/1.781 (Regulamentul privind cipurile 2.0) — COM (2026) 504 final respectă, în principiu, subsidiaritatea și proporționalitatea.

Art. 2. — Senatul României:

1. consideră că:

a) dezvoltarea capacităților europene de proiectare, testare și producție a semiconductorilor, precum și accelerarea transferului rezultatelor cercetării și inovării către aplicații industriale pot contribui la consolidarea competitivității industriei europene și la reducerea dependențelor strategice față de furnizorii externi;

b) introducerea unui cadru pentru proiectele strategice și simplificarea procedurilor de autorizare pot facilita realizarea investițiilor în capacități avansate de producție și pot îmbunătăți condițiile pentru dezvoltarea industriei europene a semiconductorilor;

c) consolidarea mecanismelor europene de monitorizare și răspuns la situații de criză poate contribui la identificarea timpurie a riscurilor și la limitarea efectelor perturbărilor lanțurilor de aprovizionare asupra funcționării pieței interne;

2. apreciază că:

a) noul cadru european poate crea oportunități pentru România în ceea ce privește atragerea investițiilor, dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și integrarea întreprinderilor românești în lanțurile valorice europene ale semiconductorilor;

b) asigurarea unor mecanisme de sprijin și a unor criterii echilibrate de acces la finanțare poate facilita participarea statelor membre, inclusiv a României, la proiectele strategice europene și la dezvoltarea capacităților tehnologice și industriale în domeniul semiconductorilor.

Art. 3. — Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 2 noiembrie 2026, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE SENATULUI
MIRCEA ABRUDEAN

București, 2 noiembrie 2026.
Nr. 141.

HOTĂRÂRE nr. 142 din 2 noiembrie 2026 referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor — Strategia UE privind creșterea animalelor — COM (2026) 576 final

EMITENT: Senatul României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 5 noiembrie 2026

În temeiul dispozițiilor art. 67 și ale art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008, în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/317 din 28.10.2026,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — Senatul României:

1. consideră că:

a) demersul Comisiei privind creșterea animalelor este oportun, în contextul necesității consolidării securității alimentare, creșterii competitivității economice și susținerii dezvoltării durabile a sectorului zootehnic;

b) modernizarea sectorului zootehnic prin investiții în tehnologii moderne, automatizare, digitalizare și biosecuritate este importantă pentru sporirea productivității și reducerea costurilor de producție;

c) măsurile privind bunăstarea animalelor trebuie să fie fundamentate științific, proporționale, adaptate specificului diferitelor sisteme de producție și însoțite de perioade adecvate de tranziție și sprijin financiar corespunzător;

d) tranziția către un sector mai sustenabil trebuie realizată fără a afecta competitivitatea producătorilor și procesatorilor europeni și cu asigurarea unor condiții echitabile în raport cu produsele provenite din țări terțe;

e) menținerea și dezvoltarea producției zootehnice în zonele defavorizate sau montane sunt esențiale pentru prevenirea abandonului terenurilor și pentru menținerea echilibrului socioeconomic din mediul rural;

2. susține că:

a) Strategia UE privind creșterea animalelor este oportună, având în vedere relevanța acesteia pentru competitivitatea economică, dezvoltarea industriei alimentare, investiții, inovare, digitalizare și comerț;

b) măsurile propuse la nivel european trebuie să contribuie la creșterea competitivității întreprinderilor și a IMM-urilor, inclusiv prin stimularea investițiilor în tehnologii moderne, automatizare și digitalizare;

c) tranziția către un sector zootehnic mai sustenabil trebuie însoțită de perioade de tranziție realiste, resurse financiare adecvate și reducerea sarcinilor administrative, astfel încât să nu fie generate costuri disproporționate pentru operatorii economici și să se prevină afectarea competitivității producătorilor europeni în raport cu țările terțe;

d) standardele europene mai ridicate privind bunăstarea animalelor trebuie să fie reflectate corespunzător în politica comercială a UE, astfel încât producătorii europeni să nu fie dezavantajați față de produsele importate din sisteme de producție care nu respectă standarde echivalente;

e) măsurile de implementare a strategiei trebuie să permită adaptarea sprijinului la specificul teritorial, astfel încât tranziția către sisteme mai sustenabile să nu conducă la abandonarea producției în regiunile în care aceasta are o importanță socială majoră;

3. subliniază importanța menținerii unei baze productive și de procesare zootehnice competitive la nivelul Uniunii Europene, ca o condiție esențială pentru asigurarea securității alimentare, menținerea viabilității economice a mediului rural și reducerea dependențelor de pe piețele terțe.

Art. 2. — Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituțiilor europene.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 2 noiembrie 2026, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE SENATULUI
MIRCEA ABRUDEAN

București, 2 noiembrie 2026.
Nr. 142.

HOTĂRÂRE nr. 143 din 2 noiembrie 2026 referitoare la Planul de acțiune pentru reziliența, autonomia strategică și durabilitatea sistemului UE în materie de proteine — COM (2026) 355 final

EMITENT: Senatul României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 5 noiembrie 2026

În temeiul dispozițiilor art. 67 și ale art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008, în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/319 din 28.10.2026,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — Senatul României:

1. consideră că:

a) Planul pentru proteine trebuie să includă investiții concrete în procesare și depozitare, acces la soiuri performante și dezvoltarea întregului lanț valoric al culturilor proteice și oleaginoase (precum soia, rapiță și floarea-soarelui), în care România deține un potențial strategic;

b) trebuie încurajată producția de proteină vegetală, în special prin extinderea culturilor de soia, contribuind astfel la consolidarea securității alimentare europene;

c) este necesară valorificarea potențialului statelor membre cu disponibilități agricole și zootehnice prin stimularea producției de proteine vegetale și integrarea acesteia în sistemele de producție;

2. susține:

a) încurajarea producției de proteină vegetală, în special prin extinderea culturilor de soia, rapiță și floarea-soarelui, domenii în care România are un potențial strategic pentru consolidarea bazei furajere europene;

b) că Planul european pentru proteine trebuie să includă finanțare și măsuri reale pentru investiții în capacități de procesare, spații de depozitare, acces la soiuri performante și dezvoltarea întregului lanț valoric;

c) că tranziția către un sistem mai autonom și mai durabil în materie de proteine este necesară, dar nu poate fi făcută prin sacrificarea celor care asigură hrana Europei, fiind nevoie de finanțare adecvată, predictibilitate și reguli echitabile;

d) că trebuie valorificat potențialul statelor membre cu resurse agricole specifice prin stimularea producției de proteine vegetale și integrarea eficientă a acesteia în sistemele de producție zootehnică;

e) dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare europene stabile pentru industria furajelor, reducând dependența critică de importurile terțe și crescând valoarea adăugată în sectorul agricol național;

3. subliniază:

a) importanța dezvoltării producției de proteine vegetale și a culturilor oleaginoase în Uniunea Europeană ca o condiție esențială pentru autonomia strategică, reziliența sectorului agroalimentar și reducerea dependenței critice de importurile externe;

b) necesitatea ca tranziția spre un sistem mai durabil să fie însoțită de sprijin real pentru fermieri, investiții în lanțul valoric și reguli echitabile care să nu afecteze securitatea alimentară.

Art. 2. — Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituțiilor europene.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 2 noiembrie 2026, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE SENATULUI
MIRCEA ABRUDEAN

București, 2 noiembrie 2026.
Nr. 143.

HOTĂRÂRE nr. 144 din 2 noiembrie 2026 referitoare la Comunicarea Comisiei către Consiliu — Un pachet financiar pentru negocierile de aderare cu Muntenegru — COM (2026) 334 final

EMITENT: Senatul României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 5 noiembrie 2026

În temeiul dispozițiilor art. 67 și ale art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008, în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/318 din 28.10.2026,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — Senatul României:

1. consideră că:

a) prezentarea unui pachet financiar pentru aderarea Muntenegrului constituie o etapă importantă în pregătirea integrării acestui stat în Uniunea Europeană, contribuind la clarificarea implicațiilor bugetare ale extinderii și la fundamentarea negocierilor privind dispozițiile financiare și bugetare;

b) integrarea deplină a Muntenegrului în sistemul financiar al Uniunii, prin asumarea obligațiilor de contribuție la bugetul european și accesul la programele și fondurile Uniunii de la data aderării, poate facilita tranziția de la statutul de stat candidat la cel de stat membru și poate preveni discontinuitățile în finanțare;

c) structurarea pachetului financiar pe baza viitorului Cadru financiar multianual 2028-2034 și utilizarea mecanismelor de alocare aplicabile politicilor Uniunii pot contribui la integrarea Muntenegrului în cadrul bugetar european, ținând seama de particularitățile și de capacitatea administrativă a acestuia;

d) prevederea unor majorări ale creditelor bugetare destinate programelor Uniunii, în vederea participării Muntenegrului, poate contribui la protejarea finanțării programate pentru cele 27 de state membre actuale și la asigurarea predictibilității financiare a procesului de extindere;

2. susține că:

a) pachetul financiar aferent aderării Muntenegrului trebuie să asigure un echilibru între sprijinirea integrării noului stat membru și protejarea intereselor bugetare ale statelor membre actuale, inclusiv ale României, fără afectarea negativă a alocărilor financiare existente;

b) stabilirea definitivă a pachetului financiar trebuie să țină seama de data efectivă a aderării Muntenegrului, de rezultatele negocierilor și de forma finală a Cadrului financiar multianual 2028-2034, pentru a asigura flexibilitatea necesară adaptării angajamentelor bugetare;

c) ajustarea Cadrului financiar multianual în cazul aderării Muntenegrului trebuie realizată prin procedurile bugetare aplicabile, astfel încât să fie reflectate în mod transparent cerințele suplimentare de cheltuieli și eventualele transferuri de resurse între rubricile bugetare;

d) tranziția de la instrumentele de asistență pentru preaderare la finanțarea acordată statelor membre trebuie să asigure continuitatea implementării programelor și utilizarea eficientă a resurselor, evitând apariția unor lacune administrative sau financiare în momentul aderării;

e) principiul potrivit căruia un nou stat membru nu trebuie să se afle, în primii ani de la aderare, într-o poziție bugetară netă mai defavorabilă decât în anul precedent aderării trebuie avut în vedere la definitivarea pachetului financiar, inclusiv prin utilizarea, dacă este necesar, a unor mecanisme temporare de compensare.

Art. 2. — Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 2 noiembrie 2026, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE SENATULUI
MIRCEA ABRUDEAN

București, 2 noiembrie 2026.
Nr. 144.