Pe scurt
- Banca Națională a României plătește băncilor 0,91% pe an pentru rezervele obligatorii ținute în lei și 0,22% pe an pentru cele ținute în euro, pentru perioada 24 septembrie – 23 octombrie 2026. Sunt banii pe care fiecare bancă e obligată prin lege să îi lase imobilizați în conturi la banca centrală, o parte din depozitele pe care le-a atras de la clienți. Cele două cifre se stabilesc din nou în fiecare lună, prin câte o circulară separată pentru lei și pentru euro.
- La lei dobânda a urcat cu 0,01 puncte procentuale față de perioada precedentă, iar la euro a scăzut cu 0,02 puncte. În perioada 24 august – 23 septembrie 2026 ratele fuseseră 0,90% la lei și 0,24% la euro, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României. La lei, 0,91% e cel mai ridicat nivel din ultimele paisprezece perioade de aplicare, adică din august 2025 încoace, iar aceeași cifră a mai fost atinsă în martie și în iunie 2026.
- Actele privesc numai băncile, nu clienții lor, și nu schimbă nicio dobândă de pe piață. Nimeni nu trebuie să facă nimic, nu se depune nicio cerere și nu se plătește nimic. Importanța cifrelor e alta: ele arată cât de puțin câștigă băncile pe banii pe care îi țin blocați, pentru că rata se calculează pornind de la dobânda medie pe care băncile însele o dau la conturile curente ale clienților, nu de la dobânda de politică monetară, care e de 6,50% pe an din august 2024.
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 16 octombrie 2026, pagina 7
Intră în vigoare: 16 octombrie 2026, data publicării, pentru că niciuna dintre cele două circulare nu prevede altă dată
Două circulare adoptate de Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, semnate la 9 octombrie 2026 de președintele acestuia, Mugur Constantin Isărescu, și publicate în Monitorul Oficial al României din 16 octombrie 2026 fixează cât plătește banca centrală băncilor comerciale pentru banii pe care legea le cere să îi țină nefolosiți: 0,91% pe an la rezervele în lei și 0,22% pe an la cele în euro, pentru intervalul 24 septembrie – 23 octombrie 2026. Fiecare circulară are un singur articol, iar tot restul textului e enumerarea temeiului legal.
Mecanismul din spatele acestor două cifre e mai interesant decât cifrele. Orice bancă din România care atrage depozite e obligată să lase o parte din ele în conturi deschise la Banca Națională a României, de unde nu le poate folosi pentru credite. Procentul se numește rata rezervelor minime obligatorii și e, în prezent, de 8% pentru banii atrași în lei și de 5% pentru cei atrași în valută. Rezerva nu e o taxă: banii rămân ai băncii și îi sunt remunerați. Dar sunt remunerați foarte prost, iar circularele nr. 26 și nr. 27 din 2026 spun exact cât de prost.
Rolul rezervei e dublu. Pe de o parte, obligă fiecare bancă să păstreze un tampon de lichiditate, deci să nu dea cu împrumut tot ce a primit. Pe de altă parte, e un instrument de politică monetară: când banca centrală urcă procentul, scoate bani din circulație fără să atingă dobânzile, iar când îl coboară, îi pune înapoi. Dobânda plătită la rezervă e partea care face sistemul suportabil pentru bănci. Fără ea, obligația de a imobiliza 8% din depozite ar fi un impozit deghizat.
Temeiul e fixat în Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, al cărei articol 8 alineatul (3) spune că banca centrală bonifică dobândă la rezervele minime obligatorii cel puțin la nivelul ratei dobânzii medii la depunerile la vedere practicate de instituțiile de credit. „Depuneri la vedere” înseamnă conturile din care clientul poate scoate banii oricând, adică în primul rând conturile curente, unde dobânda e aproape zero. Legea impune deci un prag minim, iar Banca Națională a României îl aplică la limită: în practică, rata plătită la rezervă este chiar media aceea, calculată lunar.
Efectele pe care le produce
Dobânda de 0,91% pe an se aplică sumelor din conturile de rezerve în lei, iar cea de 0,22% pe an sumelor din conturile de rezerve în euro, pentru zilele cuprinse între 24 septembrie și 23 octombrie 2026. Se aplică numai rezervei datorate. Potrivit articolului 9 alineatul (3) din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 5/2024 privind regimul rezervelor minime obligatorii, sumele ținute peste nivelul obligatoriu nu se remunerează deloc, deci o bancă prudentă care lasă un surplus la banca centrală nu primește nimic pe el.
Cine intră sub normă: băncile persoane juridice române, băncile de dezvoltare și sucursalele din România ale instituțiilor de credit din alte state membre ale Uniunii Europene sau din state terțe. Sucursalele din străinătate ale băncilor românești nu intră. Casele centrale ale cooperativelor de credit constituie rezerva pentru întreaga rețea cooperatistă.
Pentru clienți, efectul direct e zero. Nicio dobândă la depozite, la credite sau la conturi curente nu se schimbă în urma acestor două circulare. Efectul indirect există, dar e difuz și merge în sens invers: cu cât banca centrală plătește mai puțin pe rezerva imobilizată, cu atât costul pe care banca îl acoperă din restul activității e mai mare, iar diferența se regăsește, în cele din urmă, în marja dintre dobânda la depozite și cea la credite.
Ambele circulare au intrat în vigoare la 16 octombrie 2026, data publicării, pentru că articolul 12 alineatul (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă prevede că actele emise de autoritățile administrative autonome intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă în cuprinsul lor nu e prevăzută o dată ulterioară, iar niciuna dintre ele nu prevede una.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Față de perioada de aplicare precedentă, 24 august – 23 septembrie 2026, rata la lei a crescut de la 0,90% la 0,91% pe an, iar cea la euro a scăzut de la 0,24% la 0,22% pe an. Mișcările sunt de 0,01 și de 0,02 puncte procentuale, adică de ordinul unei sutimi de procent. Mișcarea e rezultatul unui calcul automat: rata urmează dobânda medie pe care băncile o dau ele însele la conturile curente, iar aceasta se mișcă puțin de la o lună la alta.
Pe tot anul 2026, rata la lei s-a mișcat într-o bandă de nouă sutimi de procent: 0,82% pentru perioada care a început la 24 ianuarie, 0,87% de la 24 februarie, 0,91% de la 24 martie, 0,88% de la 24 aprilie, 0,90% de la 24 mai, 0,91% de la 24 iunie, 0,90% de la 24 iulie și de la 24 august, iar acum 0,91% de la 24 septembrie. La euro, banda a fost între 0,17% și 0,24%.
Comparația pe un an e mai lămuritoare. Pentru exact aceeași perioadă a anului trecut, 24 septembrie – 23 octombrie 2025, circularele nr. 31 și nr. 32 din 2025, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 17 octombrie 2025, stabiliseră 0,83% la lei și 0,18% la euro. Într-un an, rata la lei a urcat cu 0,08 puncte procentuale, iar cea la euro cu 0,04 puncte.
Ce nu s-a schimbat: procentele de constituire a rezervei. În ședința din 8 iulie 2026, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a păstrat ratele rezervelor minime obligatorii la 8% pentru pasivele în lei și la 5% pentru cele în valută, împreună cu dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, facilitatea de creditare la 7,50% și facilitatea de depozit la 5,50%. Dobânda de politică monetară e la 6,50% din august 2024, deci de peste doi ani.
Nu s-a schimbat nici regimul valutelor. Până la Regulamentul nr. 5/2024, banca centrală stabilea rate separate pentru lei, euro și dolari americani. Acum, potrivit articolului 3 din regulament, rezerva pentru pasivele în valută se ține într-un singur cont în euro, iar costul și riscul schimbului valutar rămân la bancă. De aici vine și faptul că în fiecare lună apar exact două circulare, câte una pe monedă.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Cifra e publică și verificabilă. Fiecare rată ajunge în Monitorul Oficial al României, cu perioada de aplicare scrisă în titlu, deci oricine poate reconstitui seria completă fără să ceară nimic nimănui.
- Calculul pornește de la o mărime observabilă. Articolul 9 alineatele (4) și (5) din Regulamentul nr. 5/2024 cere media ponderată a dobânzilor la depunerile la vedere, pe soldurile din ziua lucrătoare dinaintea începerii perioadei, cu trei zecimale rotunjite la a doua. Nu rămâne loc de negociere.
- Rezerva rămâne proprietatea băncii și e remunerată. Legea nr. 312/2004 impune un prag minim prin articolul 8 alineatul (3), iar banca centrală nu poate coborî sub el nici în perioade de restrângere a lichidității.
- Ritmul lunar face sistemul previzibil. O bancă știe că rata se recalculează la fiecare perioadă de aplicare și poate estima venitul din rezervă pe baza propriilor dobânzi la conturile curente, înainte să vadă circulara.
Ce rămâne o problemă
- Rata se publică după ce perioada a început și aproape s-a încheiat. Perioada a început la 24 septembrie 2026, iar circularele au apărut la 16 octombrie 2026, cu șapte zile înainte de finalul ei, la 23 octombrie.
- Diferența față de orice altă plasare rămâne mare. Banii ținuți ca rezervă în lei primesc 0,91% pe an, în timp ce facilitatea de depozit a băncii centrale plătea 5,50% pe an, deci o diferență de 4,59 puncte procentuale pe aceeași monedă și la aceeași contraparte.
- Randamentul real e negativ și nu se vede din act. Rata anuală a inflației măsurată de Banca Națională a României era de 10,85% în mai 2026, iar circularele nu pun cifra lor în niciun context, deci cititorul nu are de unde ști ce înseamnă 0,91%.
- Surplusul de rezervă nu primește nimic. O bancă ce lasă la banca centrală mai mult decât e obligată, din prudență, nu e remunerată pentru diferență, potrivit articolului 9 alineatul (3) din Regulamentul nr. 5/2024.
- Seria istorică nu se găsește într-un singur loc. Cifrele sunt împrăștiate în câte două circulare pe lună, iar reconstituirea unui an de date cere deschiderea a douăzeci și patru de acte separate.
Sfaturi utile
- Dacă vă interesează doar cifra, citiți articolul unic. Tot ce stă deasupra lui, în ambele circulare, e lista temeiurilor legale și nu conține nicio informație despre rată.
- Nu confundați cele două numere cu dobânzile de pe piață. Rata plătită la rezervele minime obligatorii nu e dobânda de politică monetară, nu e dobânda la care împrumutați de la bancă și nu e dobânda pe care o primiți la depozit. E prețul pe care banca centrală îl plătește băncilor pentru o obligație impusă prin lege.
- Când comparați două perioade, folosiți perioada de aplicare din titlu ca reper, iar data publicării ca simplă informație. Perioada merge de la 24 ale unei luni până la 23 ale lunii următoare, iar circulara apare în Monitorul Oficial al României la trei sau patru săptămâni după ce intervalul a început.
- Căutați circularele în perechi. Pentru fiecare perioadă de aplicare apar două acte cu numere consecutive, unul pentru lei și unul pentru euro, în același număr al Monitorului Oficial al României. Dacă găsiți doar unul, celălalt există, cu numărul vecin.
- Pentru valută, căutați „euro”, nu „dolari”. De la Regulamentul nr. 5/2024 încoace, rezerva pentru toate pasivele în valută se ține în euro, deci nu mai există o circulară pentru dolari americani.
- Dacă vreți seria completă, porniți de la Regulamentul nr. 5/2024 pe legislatie.just.ro: circularele emise în aplicarea articolului 9 sunt listate acolo, cu numărul, perioada și Monitorul Oficial al României în care au apărut.
Întrebări frecvente
Ce sunt rezervele minime obligatorii?
De ce plătește banca centrală dobândă pentru acești bani?
De ce e dobânda atât de mică, 0,91%, când dobânda de politică monetară e 6,50%?
Cum se ajunge la cifra de 0,91%?
Perioada a început la 24 septembrie, iar actele s-au publicat la 16 octombrie. Se aplică retroactiv?
Mă afectează ca simplu client al unei bănci?
Din ce motiv apar două circulare separate, una pentru lei și una pentru euro?
Ce se întâmplă dacă o bancă nu constituie rezerva?
Analiza redacției
Cele două circulare sunt curate din punct de vedere juridic. Fiecare are un articol unic, o cifră, o perioadă și un temei legal care spune exact ce i se atribuie: articolul 8 alineatul (3) din Legea nr. 312/2004 chiar impune pragul minim invocat, articolul 9 din Regulamentul nr. 5/2024 chiar descrie modul de calcul, iar articolul 48 din aceeași lege chiar permite Băncii Naționale a României să reglementeze prin circulară. Nu există nimic de semnalat ca eroare. Problema actelor nu e ce scrie în ele, ci ce lipsește din jurul lor, iar lipsa aceasta e proiectată, nu accidentală.
Prima observație care nu se vede citind actele e cât costă efectiv rezerva. Cu o rată de constituire de 8% pentru pasivele în lei și cu o remunerare de 0,91% pe an, în timp ce facilitatea de depozit a băncii centrale plătea 5,50% pe an pentru bani lăsați la aceeași instituție, fiecare 100 de lei de resurse atrase în lei aduce băncii aproximativ 0,37 lei mai puțin pe an decât ar aduce dacă aceiași 8 lei de rezervă ar sta la facilitatea de depozit. Diferența de 4,59 puncte procentuale, aplicată pe cota de 8%, e costul ascuns al instrumentului. Nu apare în nicio circulară, pentru că nicio circulară nu are datoria să îl calculeze, însă el e tocmai motivul pentru care rata rezervei funcționează ca instrument de politică monetară.
A doua observație iese din combinarea a două articole ale aceluiași regulament. Potrivit articolului 6 alineatul (2), o modificare a ratelor rezervelor minime obligatorii, adică a procentelor de 8% și 5%, trebuie să fie comunicată prin circulară cu cel puțin 10 zile înainte de începerea perioadei de aplicare. Articolul 9 alineatul (2), care se ocupă de dobânda plătită, nu prevede niciun termen. Rezultatul e o asimetrie care se vede în datele din aceste două acte: perioada a început la 24 septembrie 2026, iar cifra a ajuns public la 16 octombrie 2026, cu 22 de zile mai târziu și cu doar șapte zile înainte de încheierea intervalului. Partea pe care banca centrală o impune băncilor are termen de preaviz; partea pe care banca centrală o datorează băncilor nu are. Asimetria are o explicație tehnică serioasă, pentru că media dobânzilor la conturile curente nu poate fi calculată înainte ca perioada să înceapă, dar explicația nu înlătură efectul: o bancă nu poate planifica venitul din rezervă cu aceeași precizie cu care își planifică obligația.
A treia observație vine din compararea seriei. În 2026, rata la lei a oscilat între 0,82% și 0,91%, nouă sutimi de procent de amplitudine în nouă perioade consecutive, în timp ce dobânda de politică monetară a rămas neclintită la 6,50% pe an din august 2024. Cele două mărimi diferă în nivel și se mișcă pe ritmuri diferite, iar cea mică oscilează mai mult decât cea mare. Asta confirmă că rata plătită la rezervă nu transmite niciun semnal de politică monetară: e o consecință a comportamentului comercial al băncilor față de proprii clienți, reflectată înapoi către ele.
Ce ar trebui schimbat
- O pagină oficială cu seria completă a ratelor, actualizată la fiecare perioadă. În prezent, ca să vezi evoluția pe un an, trebuie deschise douăzeci și patru de circulare în numere diferite ale Monitorului Oficial al României. Un singur tabel public cu perioada, rata la lei, rata la euro și numărul circularei ar face verificabilă în treizeci de secunde o informație pentru care acum e nevoie de o oră.
- Un termen maxim de publicare, scris în regulament. Niciun termen nu e prevăzut în articolul 9 alineatul (2), iar practica a dus cifra la 22 de zile după începerea perioadei. Un termen de, să spunem, 10 zile lucrătoare de la primirea datelor de la bănci ar alinia obligația băncii centrale cu preavizul de 10 zile pe care articolul 6 alineatul (2) îl cere la modificarea procentelor de constituire.
- Publicarea mediei care a produs rata, nu doar a rezultatului. Rata e media ponderată a dobânzilor la depunerile la vedere, calculată cu trei zecimale și rotunjită la două. Publicarea celor trei zecimale și a soldurilor pe care s-a făcut ponderarea ar permite oricui să refacă socoteala, fără să schimbe nimic în secretul datelor individuale ale băncilor.
- Comasarea celor două circulare într-un singur act lunar. Lei și euro au aceeași perioadă de aplicare, același temei legal și același text, în afara monedei și a cifrei. Două acte cu numere consecutive și preambul identic dublează volumul publicat și fac seria mai greu de urmărit, fără niciun câștig juridic.
- Un rând de context în fiecare circulară. O singură frază care să spună care era rata la perioada precedentă ar transforma un act pe care astăzi nu îl poate interpreta nimeni fără arhivă într-un act care se explică singur. Modelul există deja la alte acte de reglementare ale Băncii Naționale a României, care își indică actul modificat.
- Clarificarea statutului dolarului american în raportările publice. Regulamentul nr. 5/2024 a mutat toată rezerva în valută într-un cont în euro și, de atunci, se emit numai două circulare pe lună. Tabelele statistice ale băncii centrale continuă însă să afișeze o coloană de dobândă pentru dolari, identică de la o perioadă la alta, pe care nicio circulară nu o mai stabilește. O notă explicativă ar evita confuzia pentru oricine citește seria.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 16 octombrie 2026, pagina 7 8 pagini PDF, 73 KB actul începe la pagina 7
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Circulara Băncii Naționale a României nr. 26/2026 privind rata dobânzii plătite la rezervele minime obligatorii constituite în lei începând cu perioada de aplicare 24 septembrie-23 octombrie 2026 și Circulara Băncii Naționale a României nr. 27/2026 privind rata dobânzii plătite la rezervele minime obligatorii constituite în euro începând cu perioada de aplicare 24 septembrie-23 octombrie 2026
EMITENT: Banca Națională a României
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 16 octombrie 2026, pagina 7
ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI C I R C U L A R Ă privind rata dobânzii plătite la rezervele minime obligatorii constituite în lei începând cu perioada de aplicare 24 septembrie-23 octombrie 2026 Având în vedere dispozițiile art. 5 și ale art. 8 alin. (3) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, în aplicarea prevederilor art. 9 alin. (1), (2), (4) și (5) din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 5/2024 privind regimul rezervelor minime obligatorii, în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României h o t ă r ă ș t e:
Articol unic. — Începând cu perioada de aplicare 24 septembrie-23 octombrie 2026, rata dobânzii plătite la rezervele minime obligatorii constituite în lei este de 0,91% pe an. Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, Mugur Constantin Isărescu București, 9 octombrie 2026. Nr. 26. BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI C I R C U L A R Ă privind rata dobânzii plătite la rezervele minime obligatorii constituite în euro începând cu perioada de aplicare 24 septembrie-23 octombrie 2026 Având în vedere dispozițiile art. 5 și ale art. 8 alin. (3) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, în aplicarea prevederilor art. 9 alin. (1), (2), (4) și (5) din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 5/2024 privind regimul rezervelor minime obligatorii, în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României h o t ă r ă ș t e:
Articol unic. — Începând cu perioada de aplicare 24 septembrie-23 octombrie 2026, rata dobânzii plătite la rezervele minime obligatorii constituite în euro este de 0,22% pe an. Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, Mugur Constantin Isărescu București, 9 octombrie 2026. Nr. 27. •
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.