Pe scurt

  • Chiria neplătită se execută fără proces. Contractul de locațiune încheiat în formă autentică, la notar, sau prin înscris sub semnătură privată înregistrat la organele fiscale constituie titlu executoriu pentru plata chiriei, potrivit art. 1.798 din Codul civil. Proprietarul nu mai are nevoie de o hotărâre judecătorească: merge direct la executorul judecătoresc, cu contractul în mână.
  • Excepția a fost respinsă ca inadmisibilă, nu ca neîntemeiată. Instanța constituțională nu a judecat fondul criticii. A constatat că motivarea firmei nu are legătură cu textele atacate, contrar art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, și că ceea ce se cerea era completarea legii, lucru pe care art. 2 alin. (3) din aceeași lege îi interzice Curții.
  • Un proces pe contract nu oprește singur executarea. Calea rămâne contestația la executare, cu cerere de suspendare în temeiul art. 719 din Codul de procedură civilă și, de regulă, cu plata unei cauțiuni. Numai că această cale se deschide după ce executarea silită a pornit, nu înainte.
  • 280 de zile de la pronunțare la publicare. Decizia a fost pronunțată pe 15 ianuarie 2026 și a apărut în Monitorul Oficial pe 22 octombrie 2026. Efectele ei curg de la data publicării.
Act: Decizia Curții Constituționale a României nr. 15 din 15 ianuarie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.798 din Codul civil și ale art. 450 alin. (1) din Codul de procedură civilă
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 22 octombrie 2026, paginile 3-5
Intră în vigoare: 22 octombrie 2026, data publicării, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, care prevede că deciziile Curții sunt general obligatorii de la data publicării și au putere numai pentru viitor

Dacă nu plătiți chiria, proprietarul poate ajunge la executorul judecătoresc fără să treacă printr-un proces, iar un litigiu pe care l-ați pornit chiar pe acel contract nu îl oprește. Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă excepția prin care o firmă din București cerea exact contrariul, și a respins-o fără să intre în fond, la aceeași poartă de admisibilitate despre care am scris în analiza Deciziei nr. 359/2026, acolo unde instanța trimisese dosarul, iar Curtea l-a oprit oricum. Decizia nr. 15 din 15 ianuarie 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 22 octombrie 2026, paginile 3-5.

Textul atacat e scurt și are efecte mari. Art. 1.798 din Codul civil, reprodus integral în decizie, spune că „Contractele de locațiune încheiate prin înscris sub semnătură privată care au fost înregistrate la organele fiscale, precum și cele încheiate în formă autentică constituie titluri executorii pentru plata chiriei la termenele și în modalitățile stabilite în contract sau, în lipsa acestora, prin lege.” Două forme, deci, îi dau proprietarului această putere: contractul autentificat la notar și contractul simplu, semnat de părți, dar înregistrat la organul fiscal. Forma autentică nu e obligatorie, iar asta e partea pe care chiriașii o descoperă de obicei târziu: un contract pe hârtie obișnuită, depus la Fisc de proprietar, produce aceleași efecte ca unul notarial.

Firma care a ridicat excepția, Direct Client Services S.R.L. din București, închiria un spațiu comercial și pornise o acțiune în constatare la Tribunalul București, Secția a VI-a civilă. În acel proces a cerut suspendarea obligațiilor de plată a chiriei, a cheltuielilor operaționale și a garanțiilor aferente, până la hotărârea definitivă. Problema ei practică era simplă: cât timp dura procesul, contractul rămânea titlu executoriu, deci proprietarul putea cere executarea chiriei oricând. Firma a susținut că art. 1.798 din Codul civil e neconstituțional în măsura în care se citește ca împiedicând suspendarea efectelor contractului, iar art. 450 alin. (1) din Codul de procedură civilă ar fi o omisiune legislativă, fiindcă permite suspendarea doar pentru hotărârile judecătorești cu executare provizorie. Textul acestuia din urmă, tot citat în decizie, prevede că „Suspendarea executării provizorii va putea fi solicitată fie prin cererea de apel, fie distinct în tot cursul judecății în apel.”

Efectele pe care le produce

Pe textul legii, decizia nu schimbă nimic. O respingere ca inadmisibilă lasă ambele articole exact cum erau, fără să le confirme și fără să le atingă. Efectul juridic direct e asupra dosarului care a generat sesizarea: Tribunalul București primește comunicarea deciziei și judecă mai departe acțiunea în constatare, fără excepția de neconstituționalitate pe masă.

Efectul practic, însă, e mai larg, și el se citește în ce a reținut Curtea în motivare. Paragraful 19 explică mecanismul în cuvinte simple: pentru chiria neplătită, „locatorul nu mai este nevoit să solicite în justiție obligarea locatarului la plata chiriei”, ci poate cere direct executarea silită în temeiul contractului, care se pune în executare potrivit art. 632 din Codul de procedură civilă. Art. 632 e regula generală a executării silite: ea nu poate porni fără un titlu executoriu, iar titlurile sunt hotărârile executorii, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare. Contractul de închiriere intră în ultima categorie, prin trimiterea pe care i-o face art. 1.798 din Codul civil.

Atenție la limita acestui titlu, fiindcă ea rezultă din chiar textul citat: contractul e titlu executoriu pentru plata chiriei, nu pentru orice pretenție a proprietarului. Daunele, penalitățile peste chirie, cheltuielile operaționale sau evacuarea nu se execută automat în temeiul art. 1.798 din Codul civil. Pentru ele proprietarul are nevoie de alt temei. Firma din dosar cerea, de altfel, suspendarea atât a chiriei, cât și a cheltuielilor operaționale și a garanțiilor, adică a unui pachet mai larg decât cel acoperit de textul atacat.

Pentru evacuare există procedura specială din Codul de procedură civilă, iar prin Decizia nr. 93/2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că această cerere nu poate fi suspendată până la soluționarea altui proces, nici atunci când ocupantul contestă într-un dosar separat titlul proprietarului.

A doua consecință ține de ce îi rămâne chiriașului. Paragraful 20 arată că, dacă executarea silită a fost începută în baza contractului, în cadrul contestației la executare se pot invoca, în temeiul art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului, iar „în situația admisibilității contestației la executare, locatarul poate solicita, în cadrul acesteia, suspendarea executării contractului, de regulă prin plata unei cauțiuni”, cu trimitere la art. 719 din Codul de procedură civilă. Art. 719 alin. (1) permite instanței să suspende executarea la cererea părții interesate și numai pentru motive temeinice, până la soluționarea contestației, iar alin. (2) cere cauțiune calculată pe valoarea obiectului contestației, cu 10% pentru sumele de până la 10.000 de lei și procente în trepte peste acest prag. Pe scurt, instanța poate opri executarea, dar de regulă numai contra bani blocați în avans.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Nimic în drept, și asta merită spus limpede, fiindcă o decizie a Curții Constituționale e citită de obicei ca o schimbare. Aici nu e cazul. Art. 1.798 din Codul civil rămâne în forma de azi, în vigoare, cea reprodusă în decizie; art. 450 alin. (1) din Codul de procedură civilă rămâne la fel. Ce s-a schimbat e că o întrebare care a stat deschisă mai bine de șase ani s-a închis, și s-a închis pe procedură, nu pe fond.

Diferența față de situația anterioară se vede cel mai bine în traseul dosarului. Tribunalul București a sesizat Curtea prin Încheierea din 14 septembrie 2020 și a apreciat, potrivit paragrafului 12, că excepția e întemeiată: instanța a observat ea însăși că legea prevede o procedură prin care se poate suspenda caracterul executoriu al unei sentințe, dar nu una pentru titlurile din art. 1.798 din Codul civil, „contracte care pot fi puse în executare fără a se ajunge în fața unui judecător”, și a vorbit despre o discriminare între debitorii executați în baza unei sentințe și cei executați în baza unui titlu care nu vine de la judecător. Guvernul a apreciat excepția neîntemeiată, iar reprezentantul Ministerului Public a cerut respingerea ca inadmisibilă. Trei poziții diferite pe același text, iar Curtea a mers cu a treia.

Motivul respingerii stă în două paragrafe. În paragraful 25, Curtea constată că art. 1.798 din Codul civil „reglementează doar cu privire la caracterul executoriu al contractelor de locațiune, fără a dispune și cu privire la remedii procesuale”, iar domeniul art. 450 din Codul de procedură civilă „este circumscris exclusiv la hotărârile judecătorești”. Prin urmare, motivarea nu are legătură nici cu textul criticat, nici cu textele de referință invocate, deci excepția e nemotivată, contrar art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Urmează al doilea motiv: ceea ce cerea firma era completarea celor două articole, cu remedii de suspendare pentru contract și cu extinderea art. 450 la celelalte titluri executorii, iar o asemenea cerere nu intră în competența ei, fiindcă art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 îi interzice să modifice sau să completeze prevederile supuse controlului. Curtea a trimis, pentru comparație, la Decizia nr. 778 din 3 iunie 2010.

Testul de structură pe care Curtea l-a aplicat nu e nou. El vine din Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, în care Curtea a stabilit că excepția de neconstituționalitate are trei elemente: textul contestat, textul de referință pretins încălcat și motivarea relației de contrarietate dintre ele. Decizia aceea a mai spus și partea mai dură: chiar dacă excepția e formal motivată, deci are cele trei elemente, dacă motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință e unul general, excepția se respinge ca inadmisibilă. Exact pe acest tipar a căzut cererea firmei din 2020.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Închide o întrebare care a ținut în așteptare un dosar comercial de peste șase ani și îi dă Tribunalului București posibilitatea să judece mai departe acțiunea în constatare.
  • Explică, în paragrafele 19 și 20, mecanismul în cuvinte pe care le înțelege și un nejurist: proprietarul merge direct la executare, chiriașul are contestația la executare și suspendarea pe cauțiune. Pentru un text de o singură frază din Codul civil, lămurirea are valoare practică.
  • Confirmă limita competenței Curții într-un caz în care tentația de a „repara” legea era reală, fiindcă însăși instanța de trimitere semnalase o inegalitate de tratament.
  • Pentru proprietari, în special pentru cei care închiriază spații comerciale, elimină riscul ca un proces pornit de chiriaș să blocheze încasarea chiriei prin simplul fapt că există pe rolul unei instanțe.
  • Decizia e pronunțată cu unanimitate de voturi, deci nu lasă loc de interpretări privind o majoritate fragilă, așa cum se întâmplă la deciziile cu opinii separate.

Ce rămâne o problemă

  • Inegalitatea semnalată de Tribunalul București rămâne nerezolvată. Debitorul unei sentințe are o procedură expresă de suspendare, art. 450 din Codul de procedură civilă; debitorul unui contract înregistrat la Fisc nu are una scrisă pentru perioada de dinainte de executare. Curtea a spus doar că nu e treaba ei, nu că problema nu există.
  • Calea indicată de Curte se deschide târziu. Contestația la executare presupune o executare deja pornită, cu dosar de executare, cheltuieli și, de regulă, popriri. Chiriașul care vede litigiul venind nu are ce să conteste până atunci.
  • Suspendarea costă. Cauțiunea din art. 719 alin. (2) din Codul de procedură civilă se calculează pe valoarea obiectului contestației, deci la chirii comerciale mari suma blocată poate fi tocmai banii pe care chiriașul nu îi are.
  • Respingerea pe inadmisibilitate nu stabilește nimic pe fond. Un alt chiriaș, cu o motivare construită altfel, poate ridica din nou aceeași problemă, iar incertitudinea se întoarce.
  • Cele 280 de zile dintre pronunțare și publicare sunt timp în care dosarul de la Tribunalul București a stat, iar deciziile Curții produc efecte abia de la publicare.
  • Chiriașul nu are, în fapt, un mod simplu de a afla dacă propriul contract a devenit titlu executoriu, fiindcă înregistrarea la organul fiscal o face proprietarul și nu îi cere acordul.

Sfaturi utile

  1. Verificați în ce formă e contractul dumneavoastră. Dacă e autentificat la notar, e titlu executoriu pentru chirie din start. Dacă e semnat doar între părți, devine titlu executoriu în momentul în care proprietarul îl înregistrează la organul fiscal, procedură reglementată prin Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2031/2022, în care cererea se depune împreună cu o copie a contractului, iar dovada înregistrării e copia cererii însoțită de confirmarea electronică a depunerii. Cereți proprietarului o copie a acestei dovezi.
  2. Nu vă bazați pe proces ca scut. Dacă aveți un litigiu pe contract, el nu suspendă de la sine caracterul executoriu. Tratați cele două planuri separat: procesul pe fond și apărarea în executare.
  3. Dacă executarea pornește, mergeți pe contestația la executare și cereți suspendarea odată cu ea. Temeiul e art. 719 din Codul de procedură civilă, iar instanța o poate dispune numai pentru motive temeinice. Pregătiți dinainte suma pentru cauțiune și dovezile de plată a chiriei, fiindcă termenele din executare sunt scurte.
  4. Atenție la capcana din art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Apărările de fond se pot invoca în contestația la executare numai dacă legea nu prevede, pentru acel titlu, o altă cale procesuală de desființare, inclusiv o acțiune de drept comun. Un proces separat pe care l-ați pornit pe contract poate fi tocmai motivul pentru care acele apărări nu mai intră în contestație. Discutați cu avocatul care cale o deschideți prima.
  5. Proprietarilor: înregistrați contractul la organul fiscal din prima lună de închiriere. Titlul executoriu nu se obține retroactiv pentru a scurta un termen deja pierdut, iar înregistrarea e singura cale pentru un contract care nu a trecut pe la notar.
  6. Dacă ridicați o excepție de neconstituționalitate, scrieți motivarea pe textul pe care îl atacați. Lecția acestui dosar e că o critică adresată unei lipse din lege, și nu conținutului textului, cade pe structură, înainte de orice discuție despre dreptate. O cerere de completare a legii se adresează Parlamentului.

Întrebări frecvente

Dacă nu plătesc chiria, proprietarul poate să mă execute fără să mă dea în judecată?
Da, pentru chirie, atunci când contractul e încheiat în formă autentică la notar sau e un contract semnat între părți și înregistrat la organele fiscale. Așa prevede art. 1.798 din Codul civil, iar Curtea Constituțională confirmă în paragraful 19 al deciziei că proprietarul „nu mai este nevoit să solicite în justiție obligarea locatarului la plata chiriei”. Executarea se face prin executor judecătoresc, în baza contractului, potrivit art. 632 din Codul de procedură civilă.
Contractul meu de închiriere e doar semnat de mine și de proprietar, fără notar. Sunt în siguranță?
Nu neapărat. Textul pune pe același plan contractul autentic și pe cel sub semnătură privată înregistrat la organele fiscale. Înregistrarea e făcută de proprietar, fără acordul vostru, deci un contract care la semnare nu era titlu executoriu poate deveni ulterior. Întrebați direct dacă a fost înregistrat și cereți dovada.
Am deschis un proces în care contest contractul. Pot cere instanței să suspende plata chiriei până la hotărâre?
Asta e exact ce a cerut firma din acest dosar, și e exact ce legea nu prevede expres. Curtea Constituțională nu a spus că nu se poate, a spus că nu poate ea să adauge în lege o asemenea procedură, fiindcă art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 îi interzice să completeze textele supuse controlului. Rămâne la aprecierea instanței civile, pe regulile generale, iar Tribunalul București a semnalat chiar el, în paragraful 12, că o astfel de soluție ar trebui construită prin analogie și că asta îi lipsește de predictibilitate.
Ce îmi rămâne de făcut dacă executorul a început deja executarea?
Contestația la executare. În cadrul ei puteți invoca, în condițiile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, și motive privitoare la fondul dreptului din titlu, și puteți cere suspendarea executării în temeiul art. 719, de regulă cu plata unei cauțiuni. Instanța o acordă numai pentru motive temeinice. Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, prin Decizia nr. 2 din 8 februarie 2021, că această suspendare e limitată în timp la soluționarea contestației în primă instanță, deci nu ține până la o hotărâre definitivă.
Proprietarul poate să mă evacueze cu același contract, fără proces?
Nu în temeiul art. 1.798 din Codul civil. Textul dă caracter de titlu executoriu pentru plata chiriei, la termenele și în modalitățile din contract. Evacuarea și celelalte pretenții, de la penalități la cheltuielile operaționale, nu intră în această formulare și cer alt temei juridic.
„Respinsă ca inadmisibilă” înseamnă că textele sunt constituționale?
Nu. Înseamnă doar că judecătorii constituționali nu au ajuns să le examineze. Respingerea e pe structura excepției, potrivit testului din Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, și pe competență. Textele rămân în vigoare neatinse, iar problema poate fi readusă în fața Curții de un alt justițiabil, cu o motivare construită pe conținutul lor.
De când se aplică decizia?
De la 22 octombrie 2026, data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886. Art. 147 alin. (4) din Constituție prevede că deciziile Curții se publică în Monitorul Oficial, iar de la data publicării sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.

Analiza redacției

Decizia e corect construită pe procedură și totuși lasă în urmă problema pe care a fost chemată să o rezolve. Cifra care spune cel mai mult nu e scrisă în act: între Încheierea de sesizare din 14 septembrie 2020 și publicarea din 22 octombrie 2026 au trecut 2.229 de zile, din care 1.949 până la pronunțare și 280 de la pronunțare la publicare. Comparația cu propria jurisprudență a Curții e instructivă: Decizia nr. 1.313, pe care decizia de față o folosește ca test de admisibilitate, a fost pronunțată pe 4 octombrie 2011 și publicată pe 6 ianuarie 2012, adică în 94 de zile, de trei ori mai repede. Un dosar comercial a stat peste șase ani ca să primească un răspuns care, în esență, spune că cererea a fost scrisă greșit.

Punctul cel mai delicat iese din combinarea a două dispoziții, și nu se vede citind decizia de la cap la coadă. În paragraful 20, Curtea îi arată chiriașului calea: contestația la executare, cu apărări de fond în temeiul art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă și cu suspendare pe cauțiune în temeiul art. 719. Dar art. 713 alin. (2) permite apărările de fond în contestație numai dacă legea nu prevede, pentru acel titlu, o cale procesuală de desființare, „inclusiv o acțiune de drept comun”. Autoarea excepției avea, în acel moment, exact o acțiune de drept comun pe rol, o acțiune în constatare pe contract. Curtea însăși își ia o marjă, scriind „în situația admisibilității contestației la executare”, dar nu merge mai departe. Rezultatul e că remediul invocat în motivare poate fi, pentru chiriașul care a mers deja în instanță pe fond, tocmai cel pe care legea i-l închide. Cine citește decizia ca pe o asigurare că apărarea rămâne oricum deschisă citește prea repede.

A doua asimetrie e de timp și de bani. Proprietarul ajunge la executor fără niciun control judiciar prealabil, pe baza unui înscris pe care l-a înregistrat singur la organul fiscal. Chiriașul, ca să obțină o pauză, trebuie să aștepte începerea executării, să formuleze contestație, să plătească o cauțiune calculată pe valoarea obiectului contestației și să convingă instanța de „motive temeinice”, iar suspendarea obținută ține, potrivit Deciziei nr. 2 din 8 februarie 2021 a Înaltei Curți, doar până la soluționarea contestației în primă instanță. Pentru chiriile din centre comerciale și din clădiri de birouri, despre care e vorba în acest dosar, cauțiunea poate fi de ordinul zecilor de mii de lei. Observația Tribunalului București din paragraful 12 despre diferența de tratament nu era, deci, retorică.

Rămâne și o scădere a motivării. Curtea aplică testul din Decizia nr. 1.313/2011, care cere două lucruri cumulate, motivare fără legătură cu textul criticat și text de referință general, dar în paragraful 25 tratează doar primul, deși lista din paragraful 18 cuprinde și norme de referință specifice, cum sunt art. 16 alin. (1) și art. 21 alin. (1) și (3) din Constituție. Mai mult, după ce stabilește în paragraful 23 că structura excepției e condiția „care trebuie analizată cu precădere”, Curtea adaugă în paragraful 26 un al doilea motiv de respingere, pe competență, care devine de prisos dacă primul a închis deja discuția. Două motive în loc de unul fac decizia mai greu de folosit ca precedent: nu se știe care dintre ele e cel purtător.

Ce ar trebui schimbat

  1. O procedură expresă de suspendare pentru titlurile executorii care nu vin de la un judecător. Exact ce Curtea a spus că nu poate adăuga. Dacă Parlamentul completează Codul de procedură civilă cu o cerere de suspendare pentru contractele cu caracter executoriu aflate în litigiu, cu cauțiune și cu termen scurt de judecată, dispare și inegalitatea semnalată de Tribunalul București, și nevoia de analogie pe care instanța o considera imprevizibilă.
  2. Clarificarea art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă pentru titlurile neverificate de un judecător. Un contract care nu a trecut pe la instanță nu ar trebui tratat la fel ca o hotărâre judecătorească atunci când se decide dacă debitorul poate invoca apărări de fond în contestație. Ce se schimbă în practică: chiriașul nu mai ajunge în situația de a-și pierde apărările tocmai pentru că a mers mai întâi în instanță.
  3. Un termen intern pentru publicarea deciziilor Curții. Cele 280 de zile de la pronunțare la publicare sunt zile în care instanța de trimitere nu poate relua judecata, fiindcă art. 147 alin. (4) din Constituție leagă efectele de publicare. Un termen asumat public, chiar de 60 sau 90 de zile, ar scurta direct durata dosarelor suspendate.
  4. Acces al chiriașului la informația despre înregistrarea fiscală a contractului. Procedura din Ordinul Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2031/2022 se desfășoară între proprietar și organul fiscal. O confirmare pe care chiriașul să o poată obține singur, prin spațiul privat virtual, ar elimina situația în care afli că semnai un titlu executoriu abia de la executor.
  5. Obligația de a indica în decizie motivul purtător al inadmisibilității. Când Curtea reține două temeiuri de respingere, unul pe structură și unul pe competență, ar trebui să spună care dintre ele tranșează. Efectul practic e asupra celui care vrea să reformuleze excepția: astăzi nu poate ști dacă are de reparat motivarea sau dacă cererea e în principiu în afara competenței Curții.
Publicitate
edupress.ro: școala ta n-are site? Îl primește gratuit. Solicită site-ul școlii.
edupress.ro: site gratuit pentru școala ta, pentru grădinițe, școli și universități. Solicită site-ul școlii.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 22 octombrie 2026, paginile 3-5 16 pagini PDF, 154 KB actul începe la pagina 3

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Decizia Curții Constituționale a României nr. 15 din 15 ianuarie 2026, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.798 din Codul civil și ale art. 450 alin. (1) din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituțională a României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 22 octombrie 2026, paginile 3-5

Elena-Simina Tănăsescu — președinte Asztalos Csaba-Ferenc — judecător Mihai Busuioc — judecător Mihaela Ciochină — judecător Dacian-Cosmin Dragoș — judecător Dimitrie-Bogdan Licu — judecător Laura-Iuliana Scântei — judecător Gheorghe Stan — judecător Andreea Costin — magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.798 din Codul civil și ale art. 450 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Societatea Direct Client Services — S.R.L. din București în Dosarul nr. 11.731/3/2020 al Tribunalului București — Secția a VI-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.751D/2020.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că se solicită o anumită interpretare a dispozițiilor criticate și se invocă o anumită omisiune legislativă pe care nu o poate suplini Curtea Constituțională. C U R T E A, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 14 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 11.731/3/2020, Tribunalul București — Secția a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.798 din Codul civil și ale art. 450 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Societatea Direct Client Services — S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în constatare, în cadrul căreia a fost solicitată suspendarea, până la pronunțarea de către instanță a hotărârii definitive în cauză, a executării obligațiilor de plată a chiriei și a cheltuielilor operaționale, precum și a garanțiilor aferente.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că art. 1.798 din Codul civil, care se referă la caracterul executoriu al contractului de închiriere, este neconstituțional în măsura în care se interpretează în sensul că împiedică suspendarea efectelor unui astfel de contract de închiriere, care reprezintă titlu executoriu. În același timp, art. 450 alin. (1) din Codul de procedură civilă este neconstituțional în sensul că îmbracă forma unei omisiuni legislative care împiedică suspendarea efectelor unui contract civil care reprezintă titlu executoriu, în cazul în care cu privire la respectivul contract de închiriere există o cauză pe rolul unei instanțe judecătorești.

6. În continuare, se arată că art. 1.798 din Codul civil nu prevede remedii în vederea suspendării efectelor unui contract de închiriere, ca titlu executoriu, atunci când analiza acestuia constituie obiectul unei cauze pendinte în fața instanțelor judecătorești, drept care dispoziția legală criticată contravine art. 16 din Constituție. Așadar, art. 1.798 din Codul civil creează un dezechilibru pe plan procesual între locatari și locatori.

Totodată, art. 450 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede exclusiv posibilitatea suspendării efectelor unei hotărâri judecătorești cu executare provizorie, excluzând în consecință posibilitatea suspendării efectelor celorlalte titluri executorii, între care și contractul de închiriere. Cu referire la omisiunile legislative cu relevanță constituțională, invocă deciziile Curții Constituționale nr. 503 din 20 aprilie 2010 și nr. 107 din 27 februarie 2014.

7. Se mai susține că legea nu prevede expres la dispoziția chiriașului posibilitatea și o cale efectivă de a solicita suspendarea executării obligațiilor contractuale până la momentul la care instanța se pronunță în mod efectiv asupra cauzei. Așadar, o astfel de solicitare, în lipsa unui text expres și clar, ar trebui să fie soluționată exclusiv potrivit principiului echității. Or, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, o lege trebuie să fie clară, precisă, previzibilă și predictibilă.

De asemenea, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a reținut că trebuie să se aprecieze dacă modalitatea în care dreptul intern este interpretat și aplicat produce efecte conforme cu principiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și dacă normele sunt suficient de accesibile, precise și previzibile în aplicarea lor.

8. Norma juridică trebuie să fie clară și inteligibilă, deoarece cei cărora li se adresează trebuie nu doar să fie informați în avans asupra consecințelor actelor și faptelor lor, ci și să înțeleagă consecințele legale ale acestora.

9. Principiul accesului liber la justiție implică, printre altele, adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare în care să se prescrie cu precizie condițiile și termenele în care justițiabilii își pot exercita dreptul lor procesual.

10. Textele legale criticate permit instanței judecătorești să stabilească o obligație în sarcina părților fără respectarea principiilor constituționale, respectiv cu încălcarea principiului garantării efectivității depline a drepturilor părților și a principiului egalității cetățenilor în fața legii, cu încălcarea dreptului la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, precum și cu încălcarea principiului privind interpretarea și aplicarea drepturilor și libertăților cetățenilor în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte.

11. În fine, se mai susține că România, în virtutea calității de stat membru al Uniunii Europene, are obligația de a pune la dispoziția instanțelor judecătorești și, implicit, a justițiabililor un instrument juridic eficient care să asigure aplicarea normelor Uniunii Europene, acestea având caracter prioritar față de dispozițiile contrare din dispozițiile interne.

12. Tribunalul București — Secția a VI-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere că, deși legea prevede o procedură specială prin care se poate suspenda caracterul executoriu al unei sentințe, nu același lucru se întâmplă în ipoteza titlurilor prevăzute de art. 1.798 din Codul civil — contracte care pot fi puse în executare fără a se ajunge în fața unui judecător. Există în această situație o discriminare între debitorii față de care au fost pronunțate sentințe executorii și cei care pot fi executați în temeiul unor titluri care nu emană de la judecător. Totodată, lipsa unei proceduri expres prevăzute de lege (deși ea există într-o altă situație similară) generează serioase dubii cu privire la posibilitatea accesului efectiv la instanță (cel puțin prin prisma urmăririi unei proceduri mai rapide decât cea obișnuită), având în vedere că acesta ar trebui stabilit printr-o interpretare prin analogie, fiind astfel la aprecierea instanței și neexistând predictibilitatea de care trebuie să se bucure normele juridice.

13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

14. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată.

15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. C U R T E A, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 1798 din Codul civil și ale art. 450 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: — Art. 1.798 din Codul civil: „Contractele de locațiune încheiate prin înscris sub semnătură privată care au fost înregistrate la organele fiscale, precum și cele încheiate în formă autentică constituie titluri executorii pentru plata chiriei la termenele și în modalitățile stabilite în contract sau, în lipsa acestora, prin lege.”; — Art. 450 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Suspendarea executării provizorii va putea fi solicitată fie prin cererea de apel, fie distinct în tot cursul judecății în apel.”

18. În susținerea excepției de neconstituționalitate sunt invocate prevederile constituționale cuprinse în art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiție și alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. Din motivarea excepției rezultă că în susținerea acesteia sunt invocate și prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea legii.

19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că art. 1.798 din Codul civil reglementează caracterul executoriu al contractelor de locațiune încheiate sub semnătură privată, înregistrate la administrația financiară, și al celor încheiate în formă autentică, în sensul că acestea vor putea fi puse în executare pentru plata chiriei la termenele și în modalitățile stabilite în contract. În acest context, locatorul nu mai este nevoit să solicite în justiție obligarea locatarului la plata chiriei, ci poate, în condițiile legii, să ceară executarea silită a obligației de plată a chiriei în temeiul contractului de locațiune care poate fi pus în executare potrivit art. 632 din Codul de procedură civilă.

20. Dacă a fost începută executarea silită în baza unui contract de locațiune, în cadrul contestației la executare se pot invoca, în temeiul art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală pentru desființarea lui, inclusiv o acțiune de drept comun. În situația admisibilității contestației la executare, locatarul poate solicita, în cadrul acesteia, suspendarea executării contractului, de regulă prin plata unei cauțiuni (art. 719 din Codul de procedură civilă).

21. În continuare, Curtea reține că suspendarea executării provizorii reglementată de art. 450 din Codul de procedură civilă vizează exclusiv executorialitatea provizorie a unei hotărâri judecătorești pronunțate în primă instanță. Executarea acesteia poate fi suspendată la solicitarea debitorului adresată instanței de apel. Partea care a pierdut procesul în primă instanță, în condițiile în care exercită dreptul de a ataca hotărârea cu apel, va putea formula cererea de suspendare a executării provizorii fie prin cererea de apel, fie distinct, în tot cursul judecății în apel.

22. În cauza de față, Curtea observă că excepția de neconstituționalitate a fost invocată cu prilejul soluționării unei acțiuni în constatare, și nu în cadrul unei executări silite demarate în temeiul contractului de locațiune. Autoarea excepției consideră că art. 1.798 din Codul civil este neconstituțional în măsura în care se interpretează în sensul că împiedică suspendarea efectelor unui contract de locațiune care reprezintă titlu executoriu, iar art. 450 din Codul de procedură civilă este neconstituțional pentru faptul că nu reglementează suspendarea unui contract civil care reprezintă titlu executoriu, în cazul în care cu privire la respectivul contract de închiriere există o cauză pe rolul unei instanțe de judecată.

23. Așadar, excepția de neconstituționalitate, astfel formulată, ridică o problemă de admisibilitate dintr-o dublă perspectivă, și anume din punctul de vedere al structurii excepției de neconstituționalitate, cu referire la motivarea acesteia, precum și din punctul de vedere al competenței Curții Constituționale de a soluționa criticile formulate. Prin Decizia nr. 323 din 18 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 916 din 24 septembrie 2021, paragraful 15, și Decizia nr. 509 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 27 februarie 2022, Curtea a stabilit o anumită ordine de prioritate a examinării condițiilor de admisibilitate. În considerarea acestor decizii, respectarea structurii excepției de neconstituționalitate reglementate de art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale reprezintă condiția de admisibilitate care trebuie analizată cu precădere.

24. Cu privire la condiția de admisibilitate referitoare la structura excepției de neconstituționalitate, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a statuat că aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

25. Aplicând aceste considerente în cauza de față, Curtea observă că art. 1.798 din Codul civil reglementează doar cu privire la caracterul executoriu al contractelor de locațiune, fără a dispune și cu privire la remedii procesuale, iar domeniul de aplicare al art. 450 din Codul de procedură civilă este circumscris exclusiv la hotărârile judecătorești fără a face referiri la alte titluri executorii. Prin urmare, motivarea în sine a excepției în prezenta cauză nu are nicio legătură cu textul criticat și nici cu textele de referință indicate, din această perspectivă excepția fiind nemotivată, contrar prevederilor art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

26. În acest context, Curtea reține că solicitarea autoarei privește completarea textelor de lege supuse controlului, respectiv completarea art. 1.798 din Codul civil cu remedii în vederea suspendării efectelor unui contract de închiriere, ca titlu executoriu, și completarea art. 450 din Codul de procedură civilă cu posibilitatea suspendării efectelor celorlalte titluri executorii, între care și contractul de locațiune. O asemenea solicitare nu intră însă în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 778 din 3 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 20 iulie 2010).

27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, C U R T E A C O N S T I T U Ț I O N A L Ă În numele legii D E C I D E: Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.798 din Codul civil și ale art. 450 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Direct Client Services — S.R.L. din București în Dosarul nr. 11.731/3/2020 al Tribunalului București — Secția a VI-a civilă.

Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului București — Secția a VI-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 15 ianuarie 2026. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Andreea Costin

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 22 octombrie 2026, paginile 3-5

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.