Pe scurt

  • Protocoalele de tratament compensat pentru 15 boli se schimbă de la 21 octombrie 2026. Un ordin comun al Ministerului Sănătății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aduce 19 modificări la lista protocoalelor terapeutice: 15 protocoale sunt înlocuite integral, unul este introdus pentru prima dată, iar două titluri de poziție sunt rescrise. Sunt atinse hepatita cronică C, scleroza multiplă, lupusul eritematos sistemic, cinci forme de cancer, miastenia gravis, degenerescența maculară, hipercolesterolemia și alte afecțiuni.
  • Cele mai mari rescrieri sunt scleroza multiplă și lupusul. Protocolul de tratament imunomodulator pentru scleroza multiplă ocupă singur 31 de pagini din anexă, iar cel pentru lupus eritematos sistemic cu agenți biologici, 16 pagini. Împreună fac 47 din cele 134 de pagini ale anexei, peste o treime din tot textul nou. Nici pentru ele, nici pentru celelalte 14 protocoale nu se publică o listă de diferențe față de textul vechi.
  • Efectele încep la data publicării, iar textul care contează se cumpără. Ordinul nu își fixează un termen de intrare în vigoare, deci se aplică din 21 octombrie 2026. Anexa cu protocoalele, 134 de pagini, apare separat, în ediția bis a aceluiași număr, care se achiziționează de la Centrul pentru relații cu publicul al Monitorului Oficial, din șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, București.
Act: Ordinul ministrului sănătății, interimar, nr. 1.734/2026 și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.865/2026 privind modificarea și completarea anexelor nr. 1, 2 și 3 la Ordinul nr. 564/499/2021 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 21 octombrie 2026, pagina 11; anexa, în nr. 881 bis din 21 octombrie 2026, paginile 3-136
Pe cine privește: pacienții asigurați care urmează sau încep un tratament pentru una dintre cele 15 afecțiuni atinse, medicii prescriptori din spitale și ambulatoriu, farmaciile cu circuit deschis și închis, casele de asigurări de sănătate județene și deținătorii de autorizații de punere pe piață aflați în contract cost-volum
Produce efecte: 21 octombrie 2026, data publicării, pentru că art. II al ordinului prevede numai publicarea și nu stabilește niciun alt termen

Un pacient cu hepatită cronică C care intră luni în cabinet și unul care a intrat vineri nu mai sunt judecați după același text. Ordinul comun nr. 1.734/2026 al ministrului sănătății, interimar, și nr. 1.865/2026 al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 21 octombrie 2026, rescrie protocoalele terapeutice pentru 15 afecțiuni și introduce unul complet nou. Produce efecte din ziua publicării.

Protocolul terapeutic are putere de normă. E documentul pe baza căruia medicul are dreptul să prescrie un medicament compensat sau gratuit, iar casa de asigurări are dreptul să plătească pentru el. Un pacient care nu bifează criteriile din protocol nu primește medicamentul în sistemul de asigurări, chiar dacă medicamentul e autorizat în România și chiar dacă medicul îl consideră potrivit. De aceea o modificare de protocol mută mai mult decât o modificare de preț: mută granița dintre pacienții care au acces și cei care nu au.

Ordinul în sine are două articole și o pagină. Tot conținutul stă în anexă, iar anexa are 134 de pagini și se publică separat, în ediția bis a aceluiași număr. Cele 19 puncte de modificare se împart în două grupe. La anexa nr. 1, care ține protocoalele organizate după denumirea comună internațională a substanței, se intervine la 13 poziții din tabel. La anexa nr. 2, care ține protocoalele organizate după boală, se intervine la 3 poziții, dar acolo sunt tocmai cele mai grele: hepatita cronică C, scleroza multiplă și lupusul eritematos sistemic.

Singura poziție nou-născută este poz. 429, cod R01AD58, pentru combinația azelastină și fluticazonă, un spray nazal folosit în ameliorarea simptomelor de rinită. Odată cu ea, tabelul de protocoale al anexei nr. 1 trece de la 428 la 429 de poziții. Cea mai mare parte a celorlalte modificări se duce însă în oncologie și în bolile rare: cemiplimab, trastuzumab deruxtecan, mosunetuzumab, selumetinib, lutețiu (177Lu) vipivotide tetraxetan, tremelimumab, efgartigimod alfa, vutrisiran, faricimab, pegcetacoplan, crovalimab și inclisiran.

Efectele pe care le produce

Din 21 octombrie 2026, prescripția se face după textul nou. Art. II al ordinului spune doar că actul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, fără să fixeze o dată de aplicare. Un act normativ al administrației publice centrale care nu își stabilește singur un termen intră în vigoare la data publicării. Nu există, în corpul ordinului, nicio dispoziție tranzitorie pentru pacienții deja aflați în tratament; dacă o asemenea regulă există, ea se află în textul fiecărui protocol din anexă, nu în ordin.

Criteriile de includere, de excludere și de oprire a tratamentului se citesc de la zero. Pentru cele 15 protocoale înlocuite integral, textul anterior nu mai există. Medicul care prescrie unui pacient aflat în tratament de doi ani trebuie să verifice criteriile din noul protocol la următoarea reînnoire a prescripției, nu la următorul control de rutină.

Șapte dintre protocoalele atinse funcționează sub contract cost-volum. E cazul protocoalelor pentru cemiplimab (poz. 285), trastuzumab deruxtecan (poz. 343), inclisiran (poz. 379), faricimab (poz. 395), pegcetacoplan (poz. 410), tremelimumab în asociere cu durvalumab (poz. 422) și lutețiu (177Lu) vipivotide tetraxetan (poz. 428). Contractul cost-volum e o înțelegere între Casa Națională de Asigurări de Sănătate și producător, prin care medicamentul se compensează pentru un număr limitat de pacienți, într-o perioadă limitată. Consecința practică: un pacient poate îndeplini toate criteriile medicale din protocol și tot să nu primească medicamentul, dacă locurile din contract sunt ocupate sau dacă a expirat contractul.

Raportarea se schimbă în paralel cu prescripția. Protocolul pentru cemiplimab, de pildă, trece de la o singură indicație la patru: carcinom cutanat scuamos, carcinom bazocelular, cancer pulmonar fără celule mici în monoterapie la pacienții cu expresie PD-L1 peste 50% și același cancer în asociere cu chimioterapie pe bază de platină la pacienții cu expresie peste 1%. Fiecare indicație are propriul cod de raportare, 118, 149 și 111, iar codul greșit blochează plata, nu tratamentul.

Pentru cele peste 400 de protocoale neatinse nu se schimbă nimic. Tabelul anexei nr. 1 numără acum 429 de poziții, iar ordinul atinge 13 dintre ele. Un pacient cu diabet, astm sau hipertensiune, ca să ia cele mai frecvente exemple, nu are motiv să se uite în acest ordin.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Baza rămâne Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 564/499/2021, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 și 474 bis din 6 mai 2021. Peste el s-au adunat modificări succesive, iar acesta e cel mai recent strat.

Trei schimbări se pot citi direct, fiindcă ordinul arată explicit forma veche și forma nouă. Poziția 422, codul L01FX20, se numea „DCI TREMELIMUMABUM” și se numește de acum „DCI TREMELIMUMABUM + DCI DURVALUMABUM”. Denumirea comună internațională, prescurtată DCI, e numele substanței active, cel care apare în listele de compensare, nu numele comercial de pe cutie. Schimbarea titlului nu e cosmetică: poziția acoperea o substanță singură, iar acum acoperă asocierea a două substanțe, deci asocierea devine prescriptibilă în condițiile protocolului.

Poziția 9 din anexa nr. 2 primește un titlu mai lung: „HEPATITA CRONICĂ ȘI CIROZA HEPATICĂ CU VHC – MEDICAMENTE CU ACȚIUNE ANTIVIRALĂ DIRECTĂ (INTERFERON-FREE)”. Mențiunea tipului de medicament intră în titlul poziției, nu doar în corpul protocolului, iar protocolul însuși e înlocuit integral.

Tabelul anexei nr. 1 crește de la 428 la 429 de poziții, prin spray-ul nazal cu azelastină și fluticazonă. E singura extindere a listei; restul sunt înlocuiri.

Pentru celelalte 15 protocoale, comparația e tocmai ce lipsește. Tehnica folosită e înlocuirea bloc, „protocolul se înlocuiește cu următorul”, în locul intervenției punctuale pe un alineat sau pe o cifră. Protocolul de tratament imunomodulator al sclerozei multiple, poz. 10, cod L002G, ocupă în noua anexă 31 de pagini, de la pagina 90 la pagina 120. Cel pentru lupus eritematos sistemic cu agenți biologici, belimumab și anifrolumab, poz. 11, cod L04AA26-51, ocupă 16 pagini, de la 121 la 136. Un medic care vrea să afle ce s-a schimbat la criteriile de inițiere a tratamentului în scleroza multiplă nu are unde să citească răspunsul: trebuie să pună cele două versiuni una lângă alta și să le compare rând cu rând.

Ce se mai poate citi din noile protocoale, fără comparație: selumetinib (poz. 341) acoperă neurofibromatoza la adulți, copii și adolescenți începând de la vârsta de 3 ani; mosunetuzumab (poz. 357) e pentru limfomul folicular recidivat sau refractar; inclisiran (poz. 379) e pentru hipercolesterolemia primară la adulții peste 18 ani; efgartigimod alfa (poz. 382) e terapie adăugată în miastenia gravis generalizată; vutrisiran (poz. 393) e pentru amiloidoza mediată de transtiretină; faricimab (poz. 395) acoperă degenerescența maculară legată de vârstă și alte indicații oftalmologice; crovalimab (poz. 411) e pentru hemoglobinuria paroxistică nocturnă.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Asocierea tremelimumab cu durvalumab intră în protocol ca atare, nu doar substanța singură, deci schema de tratament care se folosește în practica oncologică are acum un temei de compensare.
  • Protocolul pentru cemiplimab acoperă patru indicații, de la carcinomul cutanat scuamos și bazocelular până la cancerul pulmonar fără celule mici, fiecare cu condiții proprii de expresie PD-L1.
  • Selumetinib e prevăzut pentru copii începând de la vârsta de 3 ani, ceea ce deschide tratamentul neurofibromatozei la categoria de vârstă în care boala se manifestă cel mai devreme.
  • Apare un protocol pentru o afecțiune frecventă și ieftin de tratat, rinita, prin combinația azelastină și fluticazonă, într-un ordin dominat altfel de medicamente oncologice scumpe.
  • Hepatita cronică C, scleroza multiplă și lupusul primesc texte unitare, rescrise de la cap la coadă, în loc de un protocol vechi plus cinci straturi de modificări care se citesc în paralel.
  • Contractul cost-volum, oricât de restrictiv e pentru pacientul individual, e mecanismul care permite intrarea în compensare a unor terapii pe care bugetul nu le-ar susține la volum deschis.
  • Intervalul de la semnare la publicare e scurt: 13 zile de la ordinul Ministerului Sănătății, din 8 octombrie 2026, până la apariția în Monitorul Oficial al României.

Ce rămâne o problemă

  • Textul care produce efectele, 134 de pagini de anexă, se publică numai în ediția bis a Monitorului Oficial al României, care se achiziționează contra cost de la Centrul pentru relații cu publicul.
  • Efectele încep la data publicării, deci medicul și pacientul au zero zile de adaptare, în timp ce între prima semnătură și publicare au trecut 13 zile.
  • Cele 15 protocoale înlocuite integral nu vin însoțite de nicio listă a diferențelor, iar la scleroza multiplă asta înseamnă 31 de pagini de recitit ca să afli ce s-a schimbat.
  • Art. I anunță modificarea anexei nr. 3, cea cu normele metodologice, iar anexa publicată nu conține nicio intervenție la ea.
  • Pentru șapte protocoale, accesul efectiv depinde de un contract cost-volum care nu se publică în Monitorul Oficial al României, deci pacientul nu poate verifica singur dacă medicamentul îi este disponibil.
  • Codurile de raportare, 118, 149 și 111 la cemiplimab, sunt instrumente de evidență pentru casa de asigurări, dar pacientul care ajunge la farmacie și primește un refuz nu are de unde să știe dacă problema e medicală, contractuală sau de codificare.
  • Ordinul nu conține nicio dispoziție tranzitorie proprie pentru pacienții aflați în tratament la data publicării.

Sfaturi utile

  1. Dacă urmezi un tratament pentru una dintre afecțiunile atinse, cere medicului curant să verifice criteriile din protocolul nou la următoarea prescripție, nu la următorul control de rutină. Reînnoirea e momentul în care se aplică textul din 21 octombrie 2026.
  2. Nu întrerupe și nu modifica singur tratamentul pe baza unei știri sau a unei lecturi proprii a protocolului. Protocolul stabilește ce se compensează, nu ce e indicat medical în cazul tău.
  3. Caută în anexă exact poziția care te privește, nu tot documentul. Codul scurtează drumul: L002G pentru scleroza multiplă, J05AP pentru hepatita cronică C, L04AA26-51 pentru lupus, R01AD58 pentru spray-ul nazal cu azelastină și fluticazonă.
  4. Pentru textul integral al anexei, numărul de referință e 881 bis din 21 octombrie 2026, paginile 3-136, iar locul de unde se cumpără e Centrul pentru relații cu publicul al Monitorului Oficial, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, București.
  5. Dacă medicamentul tău e dintre cele șapte aflate sub contract cost-volum, întreabă casa de asigurări de sănătate județeană dacă există contract în vigoare și dacă mai sunt locuri. Răspunsul schimbă termenul la care poți începe tratamentul, nu dreptul tău de a-l primi.
  6. Strânge și păstrează documentele care dovedesc îndeplinirea criteriilor: rezultate de laborator, buletine de imagistică, scoruri clinice, rapoarte de testare moleculară. La un protocol rescris, dosarul se reconstruiește pe criteriile noi.
  7. Dacă farmacia refuză eliberarea, cere motivul în scris și du-l la casa de asigurări. Refuzul din lipsă de contract, cel din criteriu neîndeplinit și cel din cod de raportare greșit se rezolvă pe trei căi diferite.
  8. Medicii prescriptori au de verificat 19 puncte, nu 134 de pagini: pozițiile 285, 341, 343, 357, 379, 382, 393, 395, 410, 411, 422, 428 și 429 din anexa nr. 1 și pozițiile 9, 10 și 11 din anexa nr. 2.

Întrebări frecvente

De când se aplică noile protocoale?
De la 21 octombrie 2026, data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881. Art. II al ordinului prevede numai publicarea, fără alt termen, iar un act al administrației publice centrale care nu își fixează singur o dată de aplicare intră în vigoare la publicare.
Ce este un protocol terapeutic și de ce mă privește?
E documentul care stabilește în ce condiții un medicament se prescrie și se plătește din fondul de asigurări de sănătate: ce diagnostic, ce stadiu, ce analize, ce tratamente încercate înainte, când se oprește terapia. Dacă nu îndeplinești criteriile din protocol, medicamentul nu se compensează, chiar dacă e autorizat în România.
Tratamentul meu actual se oprește?
Niciun tratament nu se oprește prin acest ordin, care nu conține nicio dispoziție în acest sens. Problema apare la reînnoirea prescripției, moment în care se aplică criteriile din protocolul nou. Discuția se poartă cu medicul curant, pe cazul concret.
Ce boli sunt atinse?
Hepatita cronică și ciroza provocate de virusul hepatitic C, scleroza multiplă, lupusul eritematos sistemic, carcinomul cutanat scuamos și bazocelular, cancerul pulmonar fără celule mici, cancerul mamar, limfomul folicular, neurofibromatoza, miastenia gravis generalizată, amiloidoza mediată de transtiretină, degenerescența maculară legată de vârstă, hemoglobinuria paroxistică nocturnă, hipercolesterolemia primară și rinita.
Unde găsesc textul complet al protocoalelor?
În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 bis din 21 octombrie 2026, paginile 3-136. Ediția bis nu se distribuie împreună cu ediția obișnuită; se achiziționează de la Centrul pentru relații cu publicul al Monitorului Oficial, în București, sectorul 5.
Ce înseamnă contract cost-volum?
O înțelegere între Casa Națională de Asigurări de Sănătate și deținătorul autorizației medicamentului, prin care compensarea se face pentru un număr determinat de pacienți, într-o perioadă determinată, de regulă cu o reducere de preț din partea producătorului. Șapte dintre protocoalele modificate funcționează în acest regim, iar accesul depinde și de existența contractului, nu doar de îndeplinirea criteriilor medicale.
Ce se schimbă pentru pacienții cu scleroză multiplă?
Protocolul de tratament imunomodulator, poziția 10 din anexa nr. 2, cod L002G, este înlocuit integral și ocupă 31 de pagini din noua anexă, de la 90 la 120. Nu se publică nicio listă a diferențelor față de textul anterior, deci schimbările punctuale se văd numai comparând cele două versiuni.
Ce e nou pentru rinită?
Apare poziția 429, cod R01AD58, pentru combinația azelastină și fluticazonă, un spray nazal prevăzut pentru ameliorarea simptomelor de rinită. E singura poziție adăugată la lista protocoalelor, care trece astfel de la 428 la 429.
Ce înseamnă DCI?
Denumire comună internațională, adică numele substanței active, nu numele comercial de pe cutie. Listele de compensare și protocoalele terapeutice lucrează cu denumirea comună internațională, pentru ca regula să acopere toate medicamentele care conțin aceeași substanță, de la orice producător.
Anexa nr. 3, cu normele metodologice, s-a modificat?
Art. I al ordinului anunță modificarea anexelor nr. 1, 2 și 3, însă anexa publicată în numărul 881 bis nu conține nicio intervenție la anexa nr. 3. Până la o clarificare oficială, prudența cere să considerăm normele metodologice neschimbate și să le citim în forma anterioară.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Art. I, raportat la conținutul anexei. Art. I al ordinului prevede că anexele nr. 1, 2 și 3 la Ordinul nr. 564/499/2021 „se modifică și se completează conform anexei”. Anexa publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 bis din 21 octombrie 2026, paginile 3-136, intervine însă numai la anexa nr. 1 (13 poziții) și la anexa nr. 2 (3 poziții). Nicio modificare nu privește anexa nr. 3, iar sintagma „anexa nr. 3” nu apare nici măcar o dată în cele 138 de pagini ale ediției bis, din care anexa ocupă paginile 3-136. Anexa nr. 3 la Ordinul nr. 564/499/2021 este cea care cuprinde normele metodologice de implementare a protocoalelor, adică regulile despre cine prescrie, cum se întocmește dosarul și cum se raportează. Un cititor de bună-credință ajunge la două concluzii juridice incompatibile: fie normele metodologice au rămas neatinse, și atunci art. I descrie un obiect pe care actul nu îl are, fie modificarea lor a fost adoptată și nu a fost publicată, caz în care nu produce efecte, dar lasă un gol în economia ordinului. Diferența nu e teoretică: ea decide dacă dosarele deja constituite se mai depun după aceleași reguli de procedură.

Analiza redacției

Cifra care descrie cel mai bine acest ordin nu e 19, numărul modificărilor, ci 47. Atâtea pagini din cele 134 ale anexei sunt ocupate de numai două protocoale: 31 pentru tratamentul imunomodulator al sclerozei multiple, de la pagina 90 la 120, și 16 pentru lupusul eritematos sistemic cu agenți biologici, de la 121 la 136. Peste o treime din tot textul nou e concentrat în două boli cronice cu zeci de mii de pacienți în România. Media pe celelalte 14 protocoale coboară astfel sub 7 pagini. Un ordin anunțat ca actualizare de rutină a listelor conține, de fapt, rescrierea de la zero a două dintre cele mai complexe scheme de tratament din sistem.

Al doilea raport care merită calculat e cel al timpului. Ministerul Sănătății a semnat ordinul pe 8 octombrie 2026, Casa Națională de Asigurări de Sănătate pe 14 octombrie 2026, publicarea a venit pe 21 octombrie 2026. Administrația a avut 13 zile între prima semnătură și intrarea în vigoare. Medicul care prescrie și pacientul care primește prescripția au zero, fiindcă art. II nu fixează nicio dată de aplicare, iar un ordin fără termen produce efecte la publicare. Asimetria se adâncește prin locul publicării: cele 134 de pagini care contează ajung în ediția bis, pe care abonatul obișnuit nu o primește și care se cumpără de la un ghișeu din sectorul 5 al Bucureștiului. În ziua în care textul devine obligatoriu, medicul din Botoșani nu îl are.

Al treilea element e mecanismul cost-volum, prezent la 7 din cele 16 protocoale atinse, adică la aproape jumătate, și concentrat exact pe terapiile scumpe: cemiplimab, trastuzumab deruxtecan, inclisiran, faricimab, pegcetacoplan, asocierea tremelimumab cu durvalumab și lutețiu (177Lu) vipivotide tetraxetan. Combinarea a două dispoziții dă un rezultat pe care niciuna nu îl spune singură. Protocolul enumeră criterii medicale verificabile de pacient, dar compensarea depinde în plus de un contract comercial care nu se publică în Monitorul Oficial al României și a cărui durată și al cărui plafon de pacienți nu sunt publice. Pacientul își poate citi protocolul de la un capăt la altul, poate bifa fiecare criteriu și tot să nu afle de ce i se refuză medicamentul. Dreptul e scris într-un act normativ, iar condiția lui de exercitare într-un contract pe care nu îl vede nimeni din afară.

În rest, tehnica legislativă e cea obișnuită și tocmai de aici vine pierderea cea mai mare de informație. „Protocolul se înlocuiește cu următorul” e corect formal și inutil practic: după 31 de pagini de text nou pentru scleroza multiplă, singurul mod de a afla dacă s-a schimbat un criteriu de inițiere, un interval de monitorizare sau o condiție de oprire e să pui cele două versiuni una lângă alta. Dincolo de transparență, pierderea se măsoară în timp de lectură, într-un cabinet cu program de 20 de minute pe pacient.

Ce ar trebui schimbat

  • Anexa să apară în ediția obișnuită sau gratuit, online, în ziua publicării. Medicul și pacientul ar putea citi textul în chiar ziua de la care el devine obligatoriu, în loc să îl cumpere de la un ghișeu din București sau să aștepte preluarea lui de alții.
  • Un termen de intrare în vigoare de 15 zile de la publicare, prevăzut expres în art. II. Prescripțiile în curs nu s-ar bloca în intervalul în care criteriile noi există, dar nu au ajuns încă la cabinet, iar casele de asigurări ar avea timp să își actualizeze validările electronice.
  • Publicarea unei versiuni cu diferențele marcate, pentru fiecare protocol înlocuit integral. Medicul ar citi două pagini de modificări în loc de 31, iar riscul de a aplica un criteriu abrogat ar scădea direct.
  • O rectificare care să lămurească situația anexei nr. 3. Dubiul privind normele metodologice ar dispărea, iar dosarele deja constituite ar avea un temei procedural clar.
  • Publicarea pe site-ul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a listei contractelor cost-volum în vigoare, cu perioada și cu numărul de pacienți acoperiți. Pacientul care îndeplinește criteriile ar ști dinainte dacă medicamentul îi este efectiv accesibil și de când, în loc să afle la farmacie.
  • O dispoziție tranzitorie standard, în corpul ordinului, pentru pacienții aflați în tratament la data publicării. Continuitatea terapiei nu ar mai depinde de interpretarea fiecărui protocol în parte și de fiecare casă de asigurări județeană.
Publicitate
edupress.ro: școala ta n-are site? Îl primește gratuit. Solicită site-ul școlii.
edupress.ro: site gratuit pentru școala ta, pentru grădinițe, școli și universități. Solicită site-ul școlii.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 21 octombrie 2026, pagina 11; anexa în nr. 881 bis din 21 octombrie 2026, paginile 3-136 16 pagini PDF, 136 KB actul începe la pagina 11

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Celelalte ediții citate: nr. 881 bis/2026

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Mai jos e redat ordinul. Anexa cu protocoalele terapeutice, 134 de pagini, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 bis din 21 octombrie 2026 și poate fi citită în ediția oficială în PDF, atașată mai sus.

Ordinul ministrului sănătății, interimar, nr. 1.734/2026 și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.865/2026 privind modificarea și completarea anexelor nr. 1, 2 și 3 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 564/499/2021 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale

EMITENT: Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 21 octombrie 2026, pagina 11; anexa în nr. 881 bis din 21 octombrie 2026, paginile 3-136

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII Nr. 1.734 din 8 octombrie 2026 CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE Nr. 1.865 din 14 octombrie 2026 O R D I N privind modificarea și completarea anexelor nr. 1, 2 și 3 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 564/499/2021 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, și a normelor metodologice privind implementarea acestora Văzând Referatul de aprobare nr. 1.734R din 8.10.2026 al Direcției generale asistență medicală și sănătate publică din cadrul Ministerul Sănătății și nr. DG 11.072 din 14.10.2026 al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, având în vedere dispozițiile art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ținând cont de prevederile art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, republicată, cu modificările și completările ulterioare, luând în considerare art. 4 alin. (5) pct. 11 din Legea nr. 134/2019 privind reorganizarea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, precum și pentru modificarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările și completările ulterioare, ministrul sănătății, interimar, și președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. — Anexele nr. 1, 2 și 3 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 564/499/2021 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale p. Ministrul sănătății, interimar, Stela Firu, secretar de stat corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, și a normelor metodologice privind implementarea acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 și 474 bis din 6 mai 2021, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează conform anexei*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu-Remus Moldovan

*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul din șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, București.

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 21 octombrie 2026, pagina 11; anexa în nr. 881 bis din 21 octombrie 2026, paginile 3-136

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.