Pe scurt

  • Nu se schimbă nimic în lege. Curtea Constituțională a respins contestarea, deci articolul rămâne exact așa cum a fost scris în 2018. Cine aștepta o îndreptare de la această decizie nu o primește.
  • Data care decide totul este 31 decembrie 2015. A doua recalculare a pensiei, cea care folosește vechimea mai mică cerută celor care au lucrat în grupa I sau a II-a de muncă, se face numai pentru cei cărora acea vechime mai mică le era deja recunoscută la acea dată, prin lege sau prin hotărâre judecătorească. Cine a obținut recunoașterea mai târziu rămâne în afara regulii.
  • Întârzierea casei de pensii nu îți ia însă dreptul. Curtea spune că articolul se aplică tuturor celor cărora pensia trebuia recalculată în prima rundă, cea pornită de legea din 2015, chiar dacă în cazul lor casa de pensii nu a făcut niciodată acea recalculare. Interpretarea este obligatorie pentru toate instanțele de la 18 septembrie 2026.
Act: Decizia Curții Constituționale nr. 731 din 9 decembrie 2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1692 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 18 septembrie 2026, paginile 7-9
Intră în vigoare: 18 septembrie 2026, data publicării; de la această dată decizia este general obligatorie, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție

Curtea Constituțională a respins contestarea unui articol care decide cine primește a doua recalculare a pensiei, așa că norma rămâne în vigoare exact în forma ei din 2018. Decizia nr. 731, pronunțată la 9 decembrie 2025 și publicată la 18 septembrie 2026 în Monitorul Oficial al României, privește art. 1692 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 și a fost cerută de un pensionar într-un proces aflat pe rolul Curții de Apel Galați. Este același răspuns pe care Curtea l-a dat și celor care reclamaseră că același număr de puncte duce la pensii diferite, după anul în care ai ieșit la pensie: o diferență de calcul între două generații de pensionari nu este automat o discriminare. Numai că, la o decizie de respingere, greutatea stă în motivare, iar aici motivarea schimbă ceva în practică.

Articolul contestat are o singură frază, dar de ea atârnă bani. El spune, în textul oficial, că „pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 1691 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015”. Tradus pe înțelesul cuiva care primește pensie: cine a trecut prin prima rundă de mărire a punctajelor primește o a doua recalculare, în care pensia se împarte la vechimea mai mică de care a beneficiat efectiv la pensionare, în locul celei obișnuite. Cu cât împarți la mai puțin, cu atât pensia iese mai mare, deci diferența nu este teoretică.

Ca să înțelegi de unde vine acest articol, trebuie luată povestea de la mijlocul anilor 1970. Art. 14 din Legea nr. 3/1977 dădea celor care lucraseră 20 de ani în grupa I de muncă, sau 25 de ani în grupa a II-a, o reducere a vechimii necesare pentru pensie și o vârstă de pensionare mai mică. După ce Legea nr. 19/2000 a impus recalcularea tuturor pensiilor stabilite înainte de ea, atât casele de pensii, cât și instanțele au citit acel articol ca pe o regulă obișnuită, nu ca pe o excepție, și au folosit vechimile mai mari din dreptul comun. Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit contrariul de două ori, prin Decizia nr. 40 din 22 septembrie 2008 și prin Decizia nr. 11 din 25 mai 2015, dar, așa cum recunoaște decizia de acum, casele de pensii nu au aplicat aceste hotărâri din oficiu, iar oamenii au fost nevoiți să se adreseze instanțelor. Prin Legea nr. 192/2015 a fost introdus apoi art. 1691, cu o creștere a punctajelor de 50% pentru grupa I și de 25% pentru grupa a II-a, iar Legea nr. 221/2018 a adăugat art. 1692, care cumulează punctajul suplimentar cu vechimea redusă.

Autorul contestării, un pensionar cu 48 de ani de muncă, dintre care peste 20 în grupa I, a arătat că articolul îi taie tocmai pe cei care se află în situația lui. Instanțele au citit norma în sensul că a doua recalculare privește exclusiv deciziile de pensie aflate în plată la 31 decembrie 2015, în care vechimea redusă fusese deja recunoscută printr-o dispoziție specială sau printr-o hotărâre judecătorească. Cine a lucrat în aceeași perioadă și în aceleași condiții, dar nu a reușit să obțină hotărârea până la acea dată, rămâne pe dinafară. Argumentul lui, întemeiat pe egalitatea în drepturi din art. 16 alin. (1) din Constituție și pe dreptul de proprietate din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a fost că diferența vine din noroc procesual, nu din munca depusă.

Curtea a răspuns că cele două categorii nu sunt în situații identice și că opțiunea legiuitorului rămâne în marja lui largă de apreciere. S-a sprijinit pe Decizia nr. 549 din 29 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 24 iunie 2025, prin care respinsese deja critici aproape identice, și a constatat că nu au apărut elemente noi care să ceară o schimbare de jurisprudență. Partea utilă vine însă imediat după. Prima recalculare, cea prevăzută de art. 1691, era o procedură care se aplica din oficiu tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, lucru scris expres în art. 134 alin. (14) din Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, alineat adăugat prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017. De aici Curtea trage concluzia care schimbă echilibrul într-un proces: faptul că unele case de pensii nu și-au îndeplinit obligația la timp nu poate fi imputat pensionarului, iar art. 1692 alin. (1) se aplică tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 1691.

Această frază nu stă în dispozitivul deciziei, ci în motivarea ei, și totuși obligă. Art. 147 alin. (4) din Constituție prevede că deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României și că, de la data publicării, sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor. Aceeași regulă este reluată în art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată. Curtea își întemeiază decizia chiar pe acest articol din Constituție, iar în ultimul paragraf al motivării spune limpede că își păstrează valabilitatea „atât soluția, cât și considerentele” din decizia anterioară. Cu alte cuvinte, de la 18 septembrie 2026 orice instanță care judecă o cauză asemănătoare lucrează cu această citire, nu cu litera articolului.

Mai este un amănunt pe care cititorul are dreptul să îl afle înainte să își facă speranțe. Temeiul întregii discuții, Legea nr. 263/2010, nu mai este în vigoare. A fost abrogată prin art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2024. Curtea s-a pronunțat totuși, pentru că, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, controlul de constituționalitate se exercită și asupra normelor care continuă să producă efecte juridice după ieșirea din vigoare. Verificarea formei actuale a legii noi arată însă că art. 1691 și art. 1692 lipsesc din Legea nr. 360/2023, atât ca text, cât și sub orice altă numerotare. Regula de care vorbește decizia trăiește de acum exclusiv în procesele pornite sub legea veche.

Efectele pe care le produce

Pentru un pensionar care a primit deja a doua recalculare, efectul este zero. Decizia nu îi schimbă nici punctajul, nici cuantumul, nici decizia de pensie, și nu îi deschide nicio cale nouă. La fel, cine a pierdut definitiv un proces pe acest articol nu redeschide nimic: o decizie a Curții Constituționale are putere numai pentru viitor, iar o hotărâre judecătorească rămasă definitivă nu se reia pe baza ei.

Pentru cine are un proces în curs, efectul este concret și se poate folosi. Apărarea obișnuită a caselor de pensii, aceea că omului nu i s-a aplicat art. 1691, deci nu poate intra sub art. 1692, nu mai ține. Motivarea deciziei spune că articolul acoperă toate persoanele ale căror pensii trebuiau recalculate obligatoriu în prima rundă, iar neîndeplinirea obligației de către casa de pensii nu se întoarce împotriva pensionarului. Cine se află în această situație are, de la 18 septembrie 2026, un argument pe care instanța nu îl poate ignora.

Pentru cine nu avea vechimea redusă recunoscută la 31 decembrie 2015, nici prin lege, nici prin hotărâre judecătorească, ușa rămâne închisă. Aceasta este partea care nu se schimbă, iar respingerea contestării o confirmă. Diferența dintre doi oameni care au lucrat aceiași ani în aceleași condiții, dar în care numai unul a ajuns la timp în instanță, rămâne o diferență validă în drept.

Un efect care se trece ușor cu vederea este plasa de siguranță. Art. 1692 alin. (2) prevede că, dacă din recalculare iese un punctaj mediu anual mai mic decât cel aflat în plată, se menține punctajul și cuantumul de dinainte. Din această operațiune nu se poate ieși cu o pensie mai mică, deci riscul unei cereri este doar timpul și costul procesului, nu pensia însăși. Iar art. 1692 alin. (4) fixează 1 octombrie 2018 ca dată de la care se cuvin drepturile recalculate, ceea ce duce discuția și asupra perioadei scurse de atunci.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

În textul legii nu s-a schimbat absolut nimic. Art. 1692 alin. (1) are aceeași formulare din 30 iulie 2018, când Legea nr. 221/2018 a fost publicată, și nu i s-a atins nicio virgulă. Cine caută o modificare de articol nu o va găsi, iar cine a citit titlul deciziei și a înțeles că norma a căzut a înțeles invers.

S-a schimbat starea disputei. Decizia însăși descrie, în motivarea ei, cum instanțele interpretaseră articolul în sens restrâns, adică numai pentru deciziile de pensie aflate în plată la 31 decembrie 2015 în care vechimea redusă fusese deja aplicată. Această interpretare rămâne valabilă în ce privește data de referință, dar nu mai poate fi folosită împotriva celor pe care casa de pensii i-a sărit din prima rundă. Înainte de publicare, o instanță putea alege citirea literală a articolului, fiindcă nimic nu o obliga la alta. De la 18 septembrie 2026 nu mai poate.

Față de Decizia nr. 549 din 29 octombrie 2024, care este precedentul direct, nu s-a schimbat nici soluția, nici raționamentul. Ce s-a schimbat este greutatea lor: același text, aceleași critici, aceeași respingere, de două ori la rând și cu unanimitate de voturi. O linie confirmată de două ori nu se mai răstoarnă la a treia sesizare, iar asta este o informație practică pentru oricine cântărește dacă merită să ridice aceeași excepție.

Iar față de momentul în care s-a născut disputa, s-a schimbat chiar legea de fond. Când Curtea de Apel Galați a sesizat Curtea Constituțională, în aprilie 2021, Legea nr. 263/2010 era legea pensiilor. La publicarea deciziei, ea era abrogată de doi ani, iar articolele discutate nu au niciun succesor în Legea nr. 360/2023.

Din aceeași ședință a Curții, cea din 9 decembrie 2025, a venit și răspunsul la întrebarea dinaintea recalculării: cine stabilește că un loc de muncă a fost în condiții speciale. Instanța nu poate constata ea însăși condițiile speciale, în lipsa avizului pe care legea îl cere angajatorului, iar decizia a fost publicată la 23 septembrie 2026.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Închide o apărare care costa oameni reali. Casa de pensii nu mai poate refuza a doua recalculare pe motiv că prima nu s-a făcut, când prima era obligatorie și se făcea din oficiu.
  • Motivarea obligă, nu doar sugerează. Art. 147 alin. (4) din Constituție face decizia general obligatorie de la publicare, deci instanțele nu mai pot ajunge la soluții diferite pe același argument.
  • Pune în text sursa obligației din oficiu. Decizia trimite la art. 134 alin. (14) din Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, deci cine are un proces știe exact ce să invoce.
  • Dă o linie previzibilă. A doua respingere la rând pe același articol, cu unanimitate de voturi, spune limpede pe ce nu mai merită cheltuite un proces și cinci ani de așteptare.
  • Pensia nu are cum să scadă din recalculare. Alineatul (2) al aceluiași articol menține punctajul și cuantumul aflate în plată atunci când noul calcul iese mai mic.
  • Confirmă o dată de plată veche. Alineatul (4) leagă drepturile recalculate de 1 octombrie 2018, nu de data la care se termină procesul.

Ce rămâne o problemă

  • Cel care a pornit procesul nu câștigă nimic. Excepția lui a fost respinsă, iar diferența dintre el și un coleg de secție care a ajuns mai repede în instanță rămâne în picioare.
  • Regula utilă stă în motivare, nu în dispozitiv. Dispozitivul spune doar că articolul este constituțional, fără nicio rezervă de interpretare, așa că cititorul grăbit nu vede partea care contează.
  • Litera articolului spune altceva decât citirea obligatorie. Textul cere ca prevederile art. 1691 să fi fost aplicate, la trecut, iar Curtea îl citește ca privind pe cei cărora trebuiau aplicate.
  • Câți oameni sunt în situația asta nu spune nimeni. Nici decizia, nici vreun document public nu arată câte pensii au rămas nerecalculate în prima rundă, deși tot raționamentul se sprijină pe presupunerea că runda se încheiase.
  • Dreptul se obține tot prin proces. Decizia nu impune nimănui să reia din oficiu dosarele sărite, deci drumul rămâne cererea la casa de pensii și, la refuz, instanța.
  • Patru decizii invocate nu au referința de publicare. Deciziile nr. 61 din 16 februarie 2016, nr. 718 din 9 decembrie 2014, nr. 182 din 16 martie 2021 și nr. 169 din 9 martie 2021 apar fără numărul Monitorului Oficial, deși altele din același text îl au.
  • Legea nouă nu preia nimic. Un echivalent al art. 1691 sau al art. 1692 nu există în Legea nr. 360/2023, așa că regula se stinge odată cu ultimul proces pornit sub legea veche.

Sfaturi utile

  1. Caută în dosarul tău de pensie un singur lucru: dacă la 31 decembrie 2015 aveai vechimea redusă recunoscută, prin lege sau prin hotărâre judecătorească. Acesta este pragul care decide dacă articolul te privește, nu anul pensionării și nici numărul de ani lucrați în grupă.
  2. Dacă ai lucrat 20 de ani în grupa I sau 25 de ani în grupa a II-a și nu ai primit niciodată nicio decizie de recalculare după 2015, cere casei de pensii, în scris, situația recalculărilor făcute în cazul tău în temeiul art. 1691 și al art. 1692 din Legea nr. 263/2010. Răspunsul, oricare ar fi el, îți este punct de plecare.
  3. Într-un proces în curs, cere instanței să ia în considerare Decizia nr. 731 din 9 decembrie 2025, cu indicarea Monitorului Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 18 septembrie 2026. Motivarea, nu dispozitivul, este partea pe care te sprijini.
  4. Nu confunda cele două runde de recalculare. Prima, cea din art. 1691, mărește punctajele anuale cu 50% sau cu 25%. Cea de-a doua, din art. 1692, împarte la vechimea redusă. Sunt operațiuni diferite, cu temeiuri diferite, iar cererea trebuie să spună clar despre care vorbești.
  5. Nu te teme de un rezultat mai mic. Alineatul (2) al articolului prevede că, dacă recalcularea dă un punctaj mai mic, rămâne cel aflat în plată. Pensia nu scade din această operațiune.
  6. Dacă ești la început de drum, informează-te înainte despre termenele de contestare a deciziei de pensie. Decizia Curții Constituționale nu repune în termen nimic și nu redeschide procesele încheiate definitiv.
  7. Verifică sub ce lege se judecă situația ta. Abrogarea Legii nr. 263/2010 a operat de la 1 septembrie 2024, iar articolele discutate aici nu apar în Legea nr. 360/2023, deci ele se aplică numai raporturilor născute sub legea veche.

Întrebări frecvente

Mi se mărește pensia din cauza acestei decizii?
Nu, nu direct. Nicio pensie nu se recalculează de la sine pe baza ei și nicio casă de pensii nu este obligată să se miște din oficiu. Ea stabilește cum trebuie citit articolul de către instanțe, iar folosul apare doar în cazul cuiva care are sau pornește un proces.
Ce a cerut, de fapt, cel care a contestat articolul?
Să se constate că articolul este neconstituțional, pentru că împarte în două persoane care au lucrat aceiași ani și în aceleași condiții, după criteriul dacă au reușit sau nu să obțină recunoașterea vechimii reduse până la 31 decembrie 2015. Curtea a respins cererea, ca neîntemeiată.
De ce contează data de 31 decembrie 2015?
Pentru că articolul o folosește ca moment de referință: se iau în calcul vechimile reduse avute în vedere la pensia aflată în plată sau cuvenită la acea dată. Recunoașterile obținute ulterior nu intră sub această regulă.
Casa de pensii nu mi-a făcut prima recalculare. Pierd și a doua?
Nu. Motivarea deciziei spune că prima recalculare era obligatorie și se făcea din oficiu, iar neîndeplinirea ei de către casa de pensii nu poate fi imputată pensionarului. Articolul se aplică tuturor celor cărora pensia trebuia recalculată, nu doar celor cărora a fost recalculată efectiv.
O decizie de respingere mai obligă pe cineva?
Da. Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României și sunt general obligatorii de la data publicării, indiferent dacă resping sau admit. Obligatorii sunt și considerentele pe care se sprijină soluția, lucru pe care decizia îl confirmă când spune că își păstrează valabilitatea atât soluția, cât și considerentele deciziei anterioare.
Pot pierde bani dacă cer recalcularea?
Din recalculare, nu. Articolul are un alineat (2) care prevede că, dacă rezultatul este un punctaj mediu anual mai mic decât cel aflat în plată, se menține punctajul și cuantumul de dinainte. Costurile posibile sunt cele ale procesului, nu pensia.
Legea nr. 263/2010 nu era abrogată?
Ba da, de la 1 septembrie 2024, prin art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023. Pronunțarea a fost totuși posibilă pentru că, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, sunt supuse controlului și dispozițiile care continuă să producă efecte juridice după ieșirea din vigoare, iar litigiile pornite sub legea veche se judecă în continuare după ea.
Regula a fost preluată în legea nouă a pensiilor?
Nu. În forma actuală a Legii nr. 360/2023 nu există un echivalent al art. 1691 sau al art. 1692 și nu apare nici data de 1 octombrie 2018. Cele două articole rămân aplicabile doar în raporturile născute sub Legea nr. 263/2010.
Se redeschide procesul pe care l-am pierdut definitiv?
Nu. Potrivit Constituției, o decizie a Curții Constituționale are putere numai pentru viitor, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, iar o hotărâre judecătorească definitivă nu se reia pe baza unei decizii de respingere.
De la ce dată se plătesc drepturile, dacă se câștigă?
Articolul fixează 1 octombrie 2018 ca dată de la care se cuvin drepturile recalculate. Cât se plătește efectiv și pentru ce perioadă se stabilește în procesul concret, deci întrebarea aceasta se pune avocatului cu dosarul pe masă, nu în general.

Analiza redacției

Decizia este scrisă corect și nu are nimic de îndreptat. Temeiurile sunt citate exact, dispozitivul răspunde criticii formulate, iar cele treizeci de paragrafe numerotate sunt complete. Problema nu stă în ce spune, ci în când a ajuns să spună. Pronunțarea a avut loc la 9 decembrie 2025, iar publicarea la 18 septembrie 2026, adică 283 de zile mai târziu. Pentru precedentul pe care se sprijină, Decizia nr. 549 din 29 octombrie 2024, drumul de la pronunțare la publicare durase 238 de zile. Cum decizia devine general obligatorie abia de la publicare și are putere numai pentru viitor, în acele 283 de zile instanțele care judecau cauze identice nu erau ținute de nimic, iar timpul acela nu se mai recuperează.

Ce face comparația incomodă este că nicio normă nu impune un termen. Am citit atât art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, cât și art. 147 alin. (4) din Constituție: amândouă spun că deciziile se publică în Monitorul Oficial al României și că devin general obligatorii de la publicare, dar niciuna nu spune până când trebuie publicate. Contrastul cu restul dosarului este greu de ratat. Casele de pensii aveau 24 de luni pentru prima recalculare, calculate de la 1 ianuarie 2016, deci până la sfârșitul lui 2017, și 12 luni pentru a doua, de la 1 octombrie 2018. Statul le-a fixat termene în lege. Instituției care le judecă întârzierea nu i-a fixat nimeni niciunul.

Al doilea lucru care nu se vede citind actul de la cap la coadă iese din suprapunerea a două date din lege. Termenul primei recalculări s-a încheiat la sfârșitul anului 2017, iar a doua rundă trebuia să înceapă la 1 octombrie 2018, adică 274 de zile mai târziu. Pe această fereastră se sprijină tot raționamentul: la 1 octombrie 2018 prima rundă „se putea considera finalizată”, deci condiția din articol avea sens. Curtea admite în același paragraf că, din motive obiective, unele case de pensii nu își îndepliniseră obligația. Prin urmare norma supraviețuiește prin felul în care este citită, nu prin ce scrie în ea. Textul cere ca prevederile art. 1691 să fi fost aplicate, la timpul trecut, iar Curtea îl transformă în „trebuiau aplicate”. Un pensionar care deschide legea și citește doar articolul primește răspunsul opus celui corect.

Mai adaug o cifră care pune totul în proporție. Curtea de Apel Galați a sesizat Curtea Constituțională prin încheierea din 22 aprilie 2021, iar răspunsul a devenit obligatoriu la 18 septembrie 2026, deci 1.975 de zile mai târziu, cinci ani și patru luni. În acest interval legea a fost abrogată, la 1 septembrie 2024, iar la data publicării deciziei norma era ieșită din vigoare de 747 de zile. Drepturile despre care se discută se cuvin, potrivit alineatului (4) al articolului, de la 1 octombrie 2018, adică de 2.909 zile la momentul publicării. O interpretare obligatorie care ajunge la destinatar cu aproape opt ani întârziere față de data de la care produce efecte nu mai este o clarificare, este o reparație parțială.

Ce ar trebui schimbat

  • Un termen legal pentru publicarea deciziilor Curții Constituționale. Ar transforma cele 283 de zile din acest caz într-o abatere măsurabilă, în loc de o simplă observație, și ar scurta perioada în care instanțele judecă aceeași problemă fără reperul obligatoriu.
  • Interpretarea obligatorie să intre în dispozitiv, nu doar în motivare. Când o decizie de respingere salvează norma printr-o citire anume, formula „este constituțional în măsura în care” arată pe loc ce s-a decis, fără ca cititorul să parcurgă treizeci de paragrafe ca să afle ce îl privește.
  • Casa Națională de Pensii Publice să reia din oficiu dosarele sărite la prima rundă. Dacă obligația era din oficiu, iar întârzierea nu poate fi imputată pensionarului, consecința firească este o reluare administrativă, nu un proces pentru fiecare om în parte.
  • Numărul pensiilor rămase nerecalculate să fie public. Tot raționamentul se sprijină pe presupunerea că prima rundă se încheiase la 1 octombrie 2018. Nici decizia, nici altcineva nu spune câte dosare rămăseseră, deci presupunerea nu se poate verifica.
  • Fiecare decizie invocată să vină cu referința de publicare. În acest text patru decizii apar doar cu numărul și data, în timp ce altele au numărul Monitorului Oficial, iar cine vrea să verifice raționamentul pierde timp căutând ce ar fi trebuit să fie scris o dată.
  • Legea nr. 360/2023 să spună expres ce se întâmplă cu drepturile născute din art. 1691 și art. 1692. Legea nouă nu preia și nu înlocuiește nimic, așa că un pensionar care citește doar legea în vigoare nu are cum să afle că regula îl privește încă.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 18 septembrie 2026, paginile 7-9 16 pagini PDF, 151 KB actul începe la pagina 7

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

DECIZIA Nr. 731 din 9 decembrie 2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1692 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

EMITENT: Curtea Constituțională

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 18 septembrie 2026, paginile 7-9

Elena-Simina Tănăsescu — președinte Asztalos Csaba-Ferenc — judecător Mihai Busuioc — judecător Mihaela Ciochină — judecător Cristian Deliorga — judecător Dimitrie-Bogdan Licu — judecător Laura-Iuliana Scântei — judecător Gheorghe Stan — judecător Patricia-Marilena Ionea — magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1692 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Tache Rotaru în Dosarul nr. 1.509/121/2020 al Curții de Apel Galați — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.707D/2021.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 549 din 29 octombrie 2024.

CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 22 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.509/121/2020, Curtea de Apel Galați — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1692 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Tache Rotaru într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni privind recalcularea pensiei, aflată în etapa procesuală a apelului.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că s-a pensionat în temeiul Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, având o vechime în muncă de 48 de ani, dintre care peste 20 de ani în grupa I de muncă. Ca urmare, potrivit art. 14 din această lege, beneficia de o reducere a vechimii în muncă necesare obținerii dreptului la pensie, precum și de reducerea vârstei legale de pensionare.

6. Ulterior, după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, toate pensiile stabilite anterior acesteia au fost supuse unui proces de recalculare. Potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, precum și dispozițiilor art. 2 alin. (2) și (3) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, stagiile de cotizare au fost echivalate cu vechimea în muncă necesară prevăzută de legislația în temeiul căreia s-a deschis dreptul la pensie.

Casele de pensii și instanțele de judecată nu au interpretat dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977 ca fiind dispoziții derogatorii și au folosit dispozițiile de drept comun privind vechimea în muncă necesare deschiderii dreptului la pensie, care reglementau vechimi în muncă mai mari.

7. Prin deciziile nr. 40 din 22 septembrie 2008 și nr. 11 din 25 mai 2015, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție — Secțiile Unite și, respectiv, Completul competent să judece recursul în interesul legii, s-a decis că dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977 au un caracter derogatoriu de la dreptul comun, iar vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie pentru persoanele cu 20 de ani în grupa I de muncă sau 25 de ani în grupa a II-a de muncă constituie stagii de cotizare reduse aplicabile în calcularea punctajului mediu anual în baza art. 2 alin. (2) și (3) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005. Aceste decizii nu au fost puse în aplicare din oficiu de casele de pensii, astfel încât pensionarii au trebuit să formuleze acțiuni în justiție în vederea recalculării pensiilor cu stagiile de cotizare reduse, așa cum s-a dispus prin deciziile instanței supreme.

8. În vederea regularizării pensiilor, în anul 2015 a fost adoptată Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care a fost introdus în această din urmă lege art. 1691. Așa cum rezultă și din interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, alin. (3) din acest articol de lege a fost interpretat în sensul că elimină stagiile de cotizare reduse pentru deciziile aflate în plată la data de 31 decembrie 2015, stabilite prin lege sau hotărâri judecătorești.

9. Întrucât nici prin aceste din urmă prevederi legale nu s-a realizat o reglementare echitabilă în materie, a fost adoptată Legea nr. 221/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care a introdus art. 1692 în Legea nr. 263/2010, articol prin care s-a cumulat beneficiul unui punctaj suplimentar cu cel al luării în calcul la stabilirea pensiei a unui stagiu de cotizare redus.

10. În practică, instanțele judecătorești, în acțiunile de recalculare a pensiilor cu stagiile de cotizare reduse la 20 de ani — în baza deciziilor nr. 40 din 22 septembrie 2008 și nr. 11 din 25 mai 2015, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție — Secțiile Unite și, respectiv, Completul competent să judece recursul în interesul legii —, care s-au desfășurat după intrarea în vigoare a art. 1692 din Legea nr. 263/2010, au interpretat că recalcularea pensiilor cu acordarea atât a beneficiului stagiului de cotizare redus, cât și a punctajului suplimentar privește exclusiv deciziile în plată la 31 decembrie 2015 prin care pensiile erau calculate cu stagiile de cotizare reduse fie în baza unor dispoziții speciale, fie în baza unor hotărâri judecătorești, cu motivarea că prin Legea nr. 192/2015 au fost eliminate stagiile de cotizare reduse pentru persoanele care nu și-au dobândit acest drept până la intrarea în vigoare a legii.

11. Astfel, s-a statuat că dispozițiile art. 1692 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 se referă strict la pensionarii din sistemul public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 1691 din Legea nr. 263/2010. Interpretarea instanței de judecată este în sensul că persoanele care nu au obținut prin hotărâre judecătorească recunoașterea dreptului la stagiul de cotizare redus până la data de 31 decembrie 2015 și nu au intrat sub incidența art. 1691 din Legea nr. 263/2010 nu vor putea beneficia de dispozițiile art. 1692 din aceeași lege.

12. Ca urmare, dispozițiile art. 1692 din Legea nr. 263/2010 sunt neconstituționale, întrucât creează un regim juridic discriminatoriu între persoane care au lucrat în aceeași perioadă și în aceleași condiții, având dreptul la stagii de cotizare reduse, doar pentru că unele dintre acestea nu au reușit să obțină hotărâri judecătorești de recunoaștere a stagiului de cotizare redus până la 31 decembrie 2015.

13. Curtea de Apel Galați — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că cele două categorii de persoane comparate de autorul excepției se află în situații diferite. Astfel, arată că în vreme ce pensionarii titulari ai dreptului prevăzut de art. 1691 din Legea nr. 263/2010 au beneficiat de stagiu de cotizare redus la calcularea pensiei, pensionarii care au beneficiat de majorările la care se face trimitere în art. 1691 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 nu au avut parte de un stagiu de cotizare redus.

14. Pe de altă parte, nu se poate reține că există o discriminare creată de textul de lege criticat între persoanele pensionate înainte de 1 ianuarie 2011 și persoanele pensionate după această dată. Este adevărat că stagiul complet de cotizare luat în considerare la determinarea punctajului mediu anual al celor pensionați anterior datei de 1 ianuarie 2011 este determinat de legea în vigoare la data recalculării pensiilor acestora, în vreme ce stagiul complet de cotizare luat în considerare la determinarea punctajului mediu anual al celor pensionați în temeiul Legii nr. 263/2010 este prevăzut de legea în vigoare la data calculării pensiilor acestora.

15. Cu alte cuvinte, același obiect, adică stagiul complet de cotizare luat în considerare la determinarea punctajului mediu anual, este reglementat în mod diferit. Deci s-ar putea spune că legiuitorul îi tratează diferențiat pe pensionari și asigurați. Pe de altă parte însă se reține că legea în vigoare la data recalculării pensiilor celor pensionați anterior datei de 1 ianuarie 2011 și legea în vigoare la data calculului pensiilor celor pensionați în temeiul Legii nr. 263/2010 reprezintă una și aceeași lege, adică Legea nr. 263/2010, respectiv anexa nr. 5 la lege și art. 56-59 din lege.

16. Rezultă că persoanele pensionate înainte de 1 ianuarie 2011 nu sunt discriminate față de cele pensionate ulterior acestei date, din punctul de vedere al legii aplicabile stagiului complet de cotizare care va fi luat în considerare la recalcularea, respectiv la stabilirea pensiilor.

17. Pentru cei pensionați anterior datei de 1 ianuarie 2011, efectele practice ale adoptării Legii nr. 192/2015 și, respectiv, a Legii nr. 221/2018 sunt următoarele: cei care, la data deschiderii drepturilor de pensie, au beneficiat de reducerea stagiilor de cotizare și care, din acest motiv, nu au beneficiat, până la data adoptării Legii nr. 192/2015, de majorările prevăzute de art. 1691 alin. (2) și art. 1692 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 vor avea două cuantumuri posibile ale pensiei. Astfel, ca urmare a recalculării, prin luarea în calcul a creșterii punctajelor anuale, se va obține fie un cuantum mai mare al acestora, fie un cuantum mai mic.

18. Dacă, în urma recalculării, prin aplicarea creșterii punctajelor anuale și a duratei stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010, cuantumul pensiei este mai mare, rezultă că beneficiul creșterii punctajelor anuale este mai avantajos decât beneficiul reducerii stagiului de cotizare luat în considerare la stabilirea pensiei. Dimpotrivă, dacă, în urma recalculării, prin aplicarea creșterii punctajelor anuale și a duratei stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010, cuantumul pensiei este mai mic, rezultă că beneficiul creșterii punctajelor anuale este mai puțin avantajos decât cel al reducerii stagiului complet de cotizare de la data stabilirii dreptului de pensie. În această situație, potrivit dispozițiilor art. 1691 alin. (4) și ale art. 1692 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, se mențin punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.

19. Măsura excluderii de la beneficiul majorării punctajelor anuale a pensionarilor cărora, la stabilirea pensiei, le fusese acordat beneficiul reducerii duratei stagiilor complete de cotizare a fost considerată constituțională de Curtea Constituțională (deciziile Curții Constituționale nr. 61 din 16 februarie 2016 și nr. 718 din 9 decembrie 2014).

20. În măsura în care durata reducerilor stagiilor de cotizare de care au beneficiat cei pensionați înainte de 1 ianuarie 2011 la stabilirea drepturilor lor de pensie a fost mai avantajoasă decât durata reducerilor stagiilor complete de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010 și care vor fi avute în vedere la recalcularea pensiilor lor, se poate ajunge la situația ca, drept urmare a recalculării, pensiile să aibă un cuantum mai mic decât cuantumul pensiei în plată la data recalculării, devenind aplicabile dispozițiile art. 1691 alin. (4) și ale art. 1692 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, în sensul că se menține în plată cuantumul mai mare.

21. Împrejurarea că, drept urmare a recalculării pensiilor vizate de art. 1692 din Legea nr. 263/2010, cuantumul acestora nu crește în mod obligatoriu în niciun caz nu poate avea semnificația unei discriminări a titularilor acestora față de cei pensionați în temeiul Legii nr. 263/2010. Dimpotrivă, aceasta este consecința opțiunii legiuitorului, exercitată în limitele marjei largi de apreciere, în sensul neacordării persoanelor vizate de art. 1692 cu referire la art. 1691 alin. (2) și (3) din Legea nr. 263/2010 atât a beneficiului creșterii punctajelor anuale, cât și a beneficiului reducerii stagiilor de cotizare luate în considerare la data stabilirii drepturilor lor de pensie.

22. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

23. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că, în ceea ce privește critici similare, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 182 din 16 martie 2021 și Decizia nr. 169 din 9 martie 2021, reținând că recalcularea pensiei în temeiul art. 1691 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. Deși textul de lege nu se referă în mod expres la aplicabilitatea din oficiu a procedurii de recalculare, dispozițiile art. 134 alin. (14) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, așa cum au fost completate prin articolul unic din Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017, precizează că „recalcularea drepturilor de pensie conform prevederilor art. 1691 din lege se efectuează din oficiu”. Justificarea faptului că dispozițiile art. 1692 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 1691 din aceeași lege nu a avut loc se găsește în aceea că, potrivit dispozițiilor acestui din urmă text de lege, la data de 1 octombrie 2018, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 1691 se putea considera ca fiind finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu și-au îndeplinit în unele cazuri obligația de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 1691 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispozițiilor art. 1692 din aceeași lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, nerealizarea sa neputând fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituționalitatea dispozițiilor art. 1692 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care trebuie interpretat în continuare ca aplicându-se tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 1691 din aceeași lege.

24. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

25. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

26. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1692 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, articol introdus prin art. I punctul 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018. Curtea constată că Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin dispozițiile art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023. Având în vedere însă cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, precum și incidența în cauză a dispozițiilor de lege criticate, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea art. 1692 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care are următoarea redactare: „Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 1691 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.”

27. Autorul excepției susține că textul de lege criticat este contrar prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, precum și dispozițiilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la proprietate.

28. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 1692 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi constituționale și critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 549 din 29 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 24 iunie 2025, paragraful 23, Curtea, respingând critica de neconstituționalitate ca neîntemeiată, a reținut că recalcularea pensiei în temeiul art. 1691 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, astfel cum precizează în mod expres art. 134 alin. (14) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011. Justificarea faptului că art. 1692 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 1691 din aceeași lege nu a avut loc se găsește în aceea că la data de 1 octombrie 2018, când, potrivit art. 1692 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, procesul de recalculare prevăzut de art. 1692 trebuia să demareze, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 1691 se putea considera finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu și-au îndeplinit în unele cazuri obligația de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 1691 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispozițiilor art. 1692 din aceeași lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, iar nerealizarea sa nu poate fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituționalitatea art. 1692 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care se aplică tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 1691 din aceeași lege.

29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia mai sus menționată își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză.

30. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Tache Rotaru în Dosarul nr. 1.509/121/2020 al Curții de Apel Galați — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 1692 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Galați — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 9 decembrie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 18 septembrie 2026, paginile 7-9

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.