Pe scurt
- Stagiul de îmbarcare cerut pentru brevetul de ofițer punte secund și de ofițer mecanic secund scade de la 24 de luni la minimum 12 luni în ultimii 5 ani.
- Modificarea atinge patru poziții din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.252/2014, două la punte și două la mașini. Sunt vizați ofițerii maritimi români care urmează să obțină aceste brevete, instituțiile de învățământ de marină și Autoritatea Navală Română, care eliberează brevetele.
- Brevetele emise până acum rămân valabile până la expirare, iar cererile aflate în lucru se soluționează după regula nouă.
Publicat: M. Of. nr. 834 din 1 octombrie 2026
Intră în vigoare: 4 octombrie 2026
De la 4 octombrie 2026, un ofițer român care vrea brevetul de punte secund sau de mecanic secund are nevoie de jumătate din timpul petrecut pe mare care i se cerea până acum: 12 luni, nu 24. Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii, interimar, nr. 924/2026 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 1 octombrie 2026 și modifică anexa nr. 1 la Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.252/2014, actul care stabilește criteriile minime de pregătire și perfecționare a personalului navigant maritim român. Vine de la același minister care, cu două numere mai jos, a aprobat și noile norme metodologice ale rovinietei, aplicabile de la 1 octombrie 2026.
Ordinul are cinci articole și o singură idee. În patru locuri din anexa nr. 1 se rescrie punctul 2.2, adică exact condiția de stagiu. Pozițiile atinse sunt: capitolul II, regula II/2, teza 1, ofițer punte secund pe nave maritime cu tonajul brut de 3.000 sau mai mare; același capitol și aceeași regulă, teza 3, ofițer punte secund pe nave cu tonajul brut cuprins între 500 și 3.000; capitolul III, regula III/2, teza 1, ofițer mecanic secund pe nave cu un motor principal de 3.000 kW sau mai mare; capitolul III, regula III/3, teza 1, ofițer mecanic secund pe nave cu un motor principal între 750 kW și 3.000 kW.
Brevetul este documentul care arată ce funcție poate ocupa un navigator la bordul unei nave maritime. Îl eliberează Autoritatea Navală Română, pe baza criteriilor din Ordinul nr. 1.252/2014, iar criteriile acelea traduc în dreptul românesc Convenția internațională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart, încheiată la 7 iulie 1978, la care România a aderat prin Legea nr. 107/1992, cunoscută în profesie drept Convenția STCW.
Efectele pe care le produce
Primul efect este durata. În toate cele patru poziții, noul punct 2.2 cere un stagiu de îmbarcare aprobat pe funcția respectivă, de ofițer punte sau de ofițer mecanic, de minimum 12 luni în ultimii 5 ani. Până la 4 octombrie 2026 se cereau minimum 24 de luni, dintre care cel puțin 12 în ultimii 5 ani. Pentru un ofițer care navighează constant, diferența este de aproximativ un an de carieră.
Al doilea efect este ce nu se schimbă. Restul condiției rămâne la locul ei: candidatul trebuie să fi absolvit cu diplomă o formă de pregătire aprobată printr-o instituție de învățământ de marină și să fi dobândit competențele prevăzute în coloana 1 a tabelelor corespunzătoare din secțiunea A-II/2 a Codului STCW pentru punte, respectiv din secțiunile A-III/2 și A-III/3 pentru mașini. Punctul 2.2 se încheie cu „și”, deci condițiile de dinainte și de după el continuă să se adune. Nivelul de competență cerut nu scade, scade numai timpul minim petrecut la bord.
Al treilea efect privește brevetele existente. Potrivit articolului II, brevetele emise anterior intrării în vigoare își mențin valabilitatea până la data expirării, în condițiile în care au fost emise. Nimeni nu trebuie să refacă nimic.
Al patrulea efect este cel mai concret pentru cine are un dosar pe masă. Conform articolului III, cererile aflate în curs de soluționare la data intrării în vigoare se rezolvă potrivit dispozițiilor noului ordin. Un candidat cu 15 sau 18 luni de stagiu, care până acum nu îndeplinea condiția, o îndeplinește de la 4 octombrie 2026 fără să depună o cerere nouă.
Al cincilea efect este de calendar și de competență. Prin articolul IV, aplicarea revine Autorității Navale Române, iar articolul V stabilește intrarea în vigoare la 3 zile de la publicare. Termenul de 3 zile se calculează pe zile calendaristice, începând cu data publicării, și expiră la ora 24,00 a celei de-a treia zi, așa cum prevede articolul 12 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă. Publicarea a avut loc pe 1 octombrie 2026, deci prima zi de aplicare este 4 octombrie 2026.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Până la acest ordin, criteriul românesc cerea un stagiu de îmbarcare de minimum 24 de luni, dintre care cel puțin 12 luni în ultimii 5 ani, atât pentru punte, cât și pentru mașini. Noul text păstrează fereastra de 5 ani și renunță la cele 24 de luni. Practic, cerința de cantitate dispare, iar cea de prospețime rămâne: cele 12 luni trebuie să fie recente.
Motivul se citește în preambul. Ordinul se sprijină pe Convenția STCW din 7 iulie 1978, cu amendamentele ulterioare, pe Codul privind pregătirea, brevetarea/atestarea și efectuarea serviciului de cart, cunoscut în profesie drept Codul STCW, și pe Directiva (UE) 2022/993 a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2022 privind nivelul minim de formare a navigatorilor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 169 din 27 iunie 2022. Directiva preia Convenția STCW în dreptul Uniunii, fără să adauge standarde proprii. Iar regula II/2 a convenției cere, pentru ofițerul punte secund pe nave de 3.000 tone brute sau mai mult, un stagiu aprobat de cel puțin 12 luni în funcția de ofițer de cart. România cerea, așadar, dublul minimului internațional, iar de la 4 octombrie 2026 cere exact minimul.
Al doilea lucru care se schimbă este granița dintre pozițiile aliniate și cele neatinse. Regulile II/2, III/2 și III/3 privesc, fiecare, două funcții: secundul și, respectiv, comandantul sau șeful mecanic. Ordinul rescrie numai tezele pentru secunzi. Tezele pentru comandant și pentru șef mecanic rămân în forma de până acum, iar actul nu arată dacă aceeași comparație cu minimul internațional a fost făcută și pentru ele.
Al treilea lucru, de context: ordinul este semnat de un ministru interimar, Radu-Dinel Miruță, pe 30 septembrie 2026, și poartă numărul 924.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Un ofițer care navighează constant poate ajunge pe funcția de secund cu aproximativ un an mai repede, fără să treacă prin alte examene.
- Cerința românească ajunge la nivelul Convenției STCW și al Directivei (UE) 2022/993, deci navigatorul român nu mai pornește cu o condiție mai grea decât un coleg de pe alt pavilion din Uniune.
- Regimul tranzitoriu este scris, nu lăsat la interpretare: articolul II salvează brevetele emise, articolul III trimite cererile nesoluționate la regula nouă.
- Nivelul de competență nu se atinge. Diploma dintr-o instituție de învățământ de marină și competențele din coloana 1 a tabelelor din Codul STCW rămân condiții obligatorii.
- Armatorii care operează sub pavilion românesc găsesc mai repede ofițeri calificați pentru funcțiile de secund, pe o piață în care deficitul de personal brevetat este cronic.
Ce rămâne o problemă
- Între publicare și aplicare sunt 3 zile. Autoritatea Navală Română și centrele de formare își schimbă procedurile și formularele fără nicio perioadă de pregătire.
- Fereastra de 5 ani rămâne, deși convenția nu leagă cele 12 luni de o astfel de limită. Un ofițer cu stagiu solid, dar mai vechi de 5 ani, nu îndeplinește condiția.
- Ordinul nu spune de la ce moment se numără cei 5 ani: data cererii, data examenului sau data eliberării brevetului. Diferența poate scoate sau băga luni întregi în calcul.
- Se aliniază numai funcțiile de secund. Dacă tezele pentru comandant și șef mecanic păstrează cerințe mai mari decât minimul internațional, blocajul se mută cu un pas mai sus, nu dispare.
- Jumătate de timp la bord înseamnă jumătate din experiența practică acumulată prin repetiție. Verificarea acelei experiențe cade integral pe examen și pe pregătirea din școală.
Sfaturi utile
- Dacă aveți între 12 și 24 de luni de stagiu pe funcția cerută, depuneți cererea de brevetare începând cu 4 octombrie 2026. Înainte de această dată se aplică încă cerința de 24 de luni.
- Dacă aveți deja o cerere depusă și nesoluționată la Autoritatea Navală Română, nu o retrageți. Articolul III trimite soluționarea la regula nouă, fără demersuri suplimentare.
- Numărați cele 12 luni numai din perioadele aflate în ultimii 5 ani. Lunile mai vechi nu intră în calcul, oricât de multe ar fi.
- Cereți în scris Autorității Navale Române modul în care se stabilește momentul de la care se numără cei 5 ani. Un răspuns scris vă apără dacă dosarul este analizat de o altă persoană.
- Nu confundați relaxarea stagiului cu o scutire de pregătire. Fără diploma de absolvire a unei forme de pregătire aprobate printr-o instituție de învățământ de marină, cererea rămâne respinsă.
- Dacă aveți un brevet în mână, nu faceți nimic. Valabilitatea i-o păstrează articolul II până la data expirării, în condițiile în care a fost emis.
Întrebări frecvente
De când se aplică noile cerințe?
Cât stagiu de îmbarcare se cere acum?
Care brevete sunt vizate?
Brevetul meu actual rămâne valabil?
Ce se întâmplă cu cererea depusă înainte de 4 octombrie 2026?
De ce a scăzut cerința?
Mai trebuie școală și examen?
Analiza redacției
Ordinul rezolvă o problemă reală și o rezolvă în trei rânduri de text: România cerea 24 de luni de mare acolo unde Convenția STCW și Directiva (UE) 2022/993 cer 12, iar diferența nu adăuga nicio competență verificabilă, doar un an de așteptare. Ce nu se vede citind actul este tocmai asta: ordinul rescrie punctul 2.2 fără să spună nicăieri că vechea cifră era dublul minimului internațional. Cine citește numai Monitorul Oficial nr. 834 din 1 octombrie 2026 află ce se cere de acum, nu că ani de zile s-a cerut mai mult decât trebuia.
A doua observație iese din compararea celor două termene din act. Navigatorului i se dă un câștig de 12 luni, iar administrației care trebuie să aplice regula nouă i se dau 3 zile. Aceeași instituție primește aplicarea, prin articolul IV, și termenul, prin articolul V, în același timp. Un ordin care relaxează o condiție nu are nevoie de perioadă de tranziție pentru destinatar, dar are nevoie de una pentru ghișeu, pentru formulare și pentru instrucțiunile interne de calcul al stagiului.
A treia observație privește ce a rămas pe dinafară. Cele patru poziții modificate sunt, toate, teze pentru funcția de secund. Regulile II/2, III/2 și III/3 conțin și tezele pentru comandant și pentru șef mecanic, care nu se ating. Dacă verificarea față de minimul internațional s-a făcut doar pe jumătatea de jos a scării de promovare, efectul practic al ordinului se consumă într-un singur pas: ofițerul ajunge secund cu un an mai repede și apoi așteaptă în același loc ca înainte. Actul nu spune nici că s-a verificat, nici că nu s-a verificat.
Rămâne și o chestiune de calcul, moștenită, nu creată aici: fereastra de 5 ani. Convenția cere 12 luni de stagiu aprobat, fără să le lege de un interval. Ordinul le leagă. Atât timp cât textul nu spune de la ce dată se numără cei 5 ani, condiția de prospețime devine singurul loc în care două dosare identice pot primi răspunsuri diferite.
Ce ar trebui schimbat
- Momentul de la care curg cei 5 ani, scris în text. O singură propoziție care spune dacă fereastra se calculează de la data înregistrării cererii, de la data examenului sau de la data eliberării brevetului. Fără ea, calculul rămâne la latitudinea persoanei care instrumentează dosarul.
- Aceeași verificare pe tezele pentru comandant și șef mecanic. Dacă și acolo cerința națională depășește minimul din Convenția STCW, modificarea se face în același act, nu într-un ordin de peste un an. Altfel blocajul se mută, nu se desface.
- Un tabel public de concordanță între criteriile naționale și regulile STCW. Pentru fiecare funcție, cerința din anexa nr. 1 alături de cerința din convenție și din Directiva (UE) 2022/993, cu marcarea locurilor unde România cere mai mult. Candidatul vede dinainte unde stă o condiție suplimentară, iar ministerul vede ce mai are de aliniat.
- O instrucțiune de aplicare pentru Autoritatea Navală Română, publicată odată cu ordinul. Ar acoperi exact cele trei zile în care ghișeul trebuie să lucreze după o regulă nouă, cu formulare vechi.
- Dată fixă de intrare în vigoare, în loc de „3 zile de la publicare”. Centrele de formare și armatorii planifică îmbarcările pe luni, nu pe zile. O dată scrisă explicit, chiar la 15 sau 30 de zile, se comunică mai ușor decât un termen pe care fiecare îl calculează singur.
- Posibilitatea reexaminării, la cerere, a respingerilor recente. Articolul III salvează cererile nesoluționate, dar nu spune nimic despre cele respinse cu puțin timp înainte, pentru lipsa stagiului de 24 de luni. Un termen scurt în care acei candidați pot cere reanalizarea ar închide singura nedreptate pe care o lasă regimul tranzitoriu.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 1 octombrie 2026, pagina 4 16 pagini PDF, 104 KB actul începe la pagina 4
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Ordin pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.252/2014 pentru aprobarea criteriilor minime de pregătire și perfecționare a personalului navigant maritim român și a sistemului de recunoaștere a brevetelor și a certificatelor de capacitate
EMITENT: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 1 octombrie 2026, pagina 4
A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E A L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII O R D I N pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.252/2014 pentru aprobarea criteriilor minime de pregătire și perfecționare a personalului navigant maritim român și a sistemului de recunoaștere a brevetelor și a certificatelor de capacitate Având în vedere prevederile Convenției internaționale din 7 iulie 1978 privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart, cu amendamentele ulterioare, la care România a aderat prin Legea nr. 107/1992, ținând seama de prevederile Codului privind pregătirea, brevetarea/atestarea și efectuarea serviciului de cart, cu amendamentele ulterioare, având în vedere prevederile Directivei (UE) 2022/993 a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2022 privind nivelul minim de formare a navigatorilor, în temeiul prevederilor art. 12 lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 63 din Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 370/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu modificările și completările ulterioare, ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar, emite următorul ordin:
Art. I. — Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.252/2014 pentru aprobarea criteriilor minime de pregătire și perfecționare a personalului navigant maritim român și a sistemului de recunoaștere a brevetelor și a certificatelor de capacitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 620 din 25 august 2014, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La capitolul II „Comandantul și personalul navigant maritim din compartimentul punte”, regula II/2 „Cerințe minime obligatorii pentru certificarea comandanților și ofițerilor punte secunzi pe nave maritime cu tonajul brut de 500 sau mai mare”, teza 1 „Ofițer punte secund pe nave maritime cu tonajul brut de 3.000 sau mai mare”, punctul 2.2 se modifică și va avea următorul cuprins: „2.2. are un stagiu de îmbarcare aprobat pe nave maritime cu tonajul brut de 3.000 sau mai mare, pe funcția de ofițer punte, de minimum 12 luni în ultimii 5 ani, și a absolvit cu diplomă o formă de pregătire aprobată printr-o instituție de învățământ de marină pentru atingerea nivelului minim de cunoștințe, a gradului de înțelegere și a deprinderilor practice necesare dobândirii competențelor prevăzute în coloana 1 a tabelelor corespunzătoare din secțiunea A-II/2 a Codului STCW; și”.
2. La capitolul II, regula II/2, teza 3 „Ofițer punte secund pe nave maritime cu tonajul brut cuprins între 500 și 3.000”, punctul 2.2 se modifică și va avea următorul cuprins: „2.2. are un stagiu de îmbarcare aprobat pe nave maritime cu tonajul brut cuprins între 500 și 3.000, pe funcția de ofițer punte, de minimum 12 luni în ultimii 5 ani, și a absolvit cu diplomă o formă de pregătire aprobată, printr-o instituție de învățământ de marină, și pe perioada școlarizării a dobândit cerințele și competențele prevăzute în coloana 1 a tabelelor corespunzătoare din secțiunea A-II/2 a Codului STCW; și”.
3. La capitolul III „Compartimentul mașini”, regula III/2 „Cerințe minime obligatorii pentru certificarea șefilor mecanici și a ofițerilor mecanici secunzi pe nave maritime cu un motor principal cu o putere de propulsie de 3.000 kW sau mai mare”, teza 1 „Ofițer mecanic secund pe nave maritime cu un motor principal cu o putere de propulsie de 3.000 kW sau mai mare”, punctul 2.2 se modifică și va avea următorul cuprins: „2.2. are un stagiu de îmbarcare aprobat, pe nave cu un motor principal cu o putere de propulsie de 3.000 kW sau mai mare, pe funcția de ofițer mecanic, de minimum 12 luni în ultimii 5 ani, și a absolvit cu diplomă o formă de pregătire aprobată, printr-o instituție de învățământ de marină, pentru atingerea nivelului minim de cunoștințe, a gradului de înțelegere și a deprinderilor practice necesare dobândirii competențelor prevăzute în coloana 1 a tabelelor corespunzătoare din secțiunea A-III/2 a Codului STCW; și”.
4. La capitolul III, regula III/3 „Cerințe minime obligatorii pentru certificarea șefilor mecanici și a ofițerilor mecanici secunzi pe nave maritime cu un motor principal cu o putere de propulsie cuprinsă între 750 kW și 3.000 kW”, teza 1 „Ofițer mecanic secund pe nave maritime cu un motor principal cu o putere de propulsie cuprinsă între 750 kW și 3.000 kW”, punctul 2.2 se modifică și va avea următorul cuprins: „2.2. are un stagiu de îmbarcare aprobat, pe funcția de ofițer mecanic pe nave maritime cu un motor principal cu o putere de propulsie cuprinsă între 750 kW și 3.000 kW, de minimum 12 luni în ultimii 5 ani, și a absolvit cu diplomă o formă de pregătire aprobată, printr-o instituție de învățământ de marină, pentru atingerea nivelului minim de cunoștințe, a gradului de înțelegere și a deprinderilor practice necesare dobândirii competențelor prevăzute în coloana 1 a tabelelor corespunzătoare din secțiunea A-III/3 a Codului STCW; și”.
Art. II. — Brevetele emise anterior intrării în vigoare a prezentului ordin își mențin valabilitatea până la data expirării acestora, în condițiile în care au fost emise. Art. III. — Cererile pentru obținerea brevetelor aflate în curs de soluționare la data intrării în vigoare a prezentului ordin se soluționează potrivit dispozițiilor prezentului ordin, cu respectarea celorlalte condiții legale aplicabile.
Art. IV. — Autoritatea Navală Română duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. V. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării. Ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar, Radu-Dinel Miruță București, 30 septembrie 2026. Nr. 924.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.