Pe scurt
- Meșteșugarii și artizanii pot primi un stand gratuit la Târgul Național pentru Artizanat și Meșteșuguri, plus 2.500 de lei pentru cazare și transport, iar locurile se dau în ordinea înscrierii, nu după vreun punctaj. Înscrierea se face numai electronic, într-o fereastră care începe la ora 10:00 a primei zile și se închide la ora 20:00 a ultimei zile, cu posibilitatea de prelungire până la epuizarea locurilor. Banii se virează abia după târg, în baza unei cereri de decontare și a procesului-verbal de prezență, iar absența într-o singură zi a târgului duce la pierderea întregii sume.
- Cine e vizat. Întreprinderile mici și mijlocii cu capital integral privat, societățile cooperative, inclusiv cele meșteșugărești mixte, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și familiale, asociațiile profesionale și fundațiile, toate înregistrate și active în România, cu obiect de activitate în meșteșuguri, artă populară sau artizanat. O cooperativă, o asociație sau o fundație poate înscrie maximum 10 expozanți, fiecare cu suma lui de 2.500 de lei. Rămân în afara schemei producția primară din pescuit, acvacultură și agricultură, anumite forme de prelucrare și comercializare a produselor agricole și pescărești, precum și ajutoarele legate de export.
- Cifrele și termenele care contează. Bugetul pe 2026 este de 1 milion de lei, pentru circa 100 de beneficiari, adică o medie de 10.000 de lei pe beneficiar, din care numerar ajunge la el doar 2.500 de lei. Plafonul de minimis invocat este de 300.000 de euro pe trei ani la nivelul întreprinderii unice. Agenția verifică documentele în 5 zile lucrătoare, răspunsul la cererea de clarificări se dă în 2 zile, contestația se depune în cel mult 2 zile calendaristice de la primirea respingerii și se soluționează în 3 zile lucrătoare, iar cererea de decontare se depune în maximum 10 zile lucrătoare de la închiderea târgului. Schema rămâne valabilă până la 31 decembrie 2027, cu plăți până la 31 decembrie 2028.
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 2 octombrie 2026, paginile 2-16
Intră în vigoare: 2 octombrie 2026, data publicării, pentru că ordinul nu prevede o dată ulterioară
Un olar din Horezu, o țesătoare din Maramureș sau un atelier de încondeiere a ouălor din Bucovina pot ajunge gratis, cu produsele lor, la cel mai mare târg de artizanat organizat de stat, și pot încasa 2.500 de lei pentru drum și cazare. Ordinul ministrului economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului nr. 1.577/2026, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 2 octombrie 2026, spune cine are dreptul, ce documente trebuie încărcate și, mai ales, că locurile se împart în ordinea înscrierii. Este a doua schemă de ajutor de minimis pentru firme mici care ajunge în Monitorul Oficial în mai puțin de o săptămână, după cea prin care statul acoperă 75% din costul evaluării de securitate cibernetică a firmelor mici. Diferența de mecanism e instructivă: acolo se cere cofinanțare și cererea o depune un consorțiu, aici nu se cere nicio contribuție proprie, dar locul îl ia cine apasă primul butonul.
Programul în sine nu e nou. El există ca program multianual al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), derulat prin agențiile pentru întreprinderi mici și mijlocii și turism, iar fiecare ediție își primește propria procedură de implementare. Ce se aprobă acum este procedura pentru ediția 2026, cu un buget de 1 milion de lei și o estimare de 100 de beneficiari.
Conținutul programului este un singur eveniment: Târgul Național pentru Artizanat și Meșteșuguri, organizat pe o durată de minimum 3 și maximum 5 zile. Perioada și locația nu sunt în ordin; ele se afișează pe site-ul ministerului și pe cel al agenției organizatoare înainte de eveniment. În 2026, organizatorul este Agenția pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Turism Ploiești, care este în același timp furnizor al ajutorului, administrator al schemei, verificator al dosarelor și gazdă a comisiei care soluționează contestațiile.
Ce primește concret un beneficiar sunt două lucruri. Primul este participarea gratuită la târg, adică standul și tot ce ține de organizare, de la amenajare și utilități până la promovarea evenimentului. Al doilea este o sumă forfetară de 2.500 de lei pe beneficiar, pentru cazarea și transportul lui și al produselor la eveniment și înapoi. Suma e fixă, nu un buget de cheltuieli dovedit cu documente: formularul de înscriere cere, la planul de cheltuieli, exact aceeași cifră, 2.500 de lei valoare eligibilă.
Pentru organizațiile care reprezintă meșteșugari, regula e alta și e mai generoasă. O societate cooperativă, inclusiv una meșteșugărească mixtă, o asociație profesională sau o fundație poate aplica în numele membrilor ei și poate înscrie până la 10 expozanți, fiecare cu suma lui de 2.500 de lei. La maximum, o singură organizație poate scoate din schemă 25.000 de lei.
Condițiile de eligibilitate se verifică la data înscrierii electronice și trebuie îndeplinite toate: capital social integral privat, încadrare în categoria întreprinderilor mici și mijlocii potrivit Legii nr. 346/2004, obiect de activitate legat de producerea, comercializarea sau promovarea produselor cu execuție manuală, înregistrare și activitate pe teritoriul României, formular completat în aplicația electronică împreună cu documentele cerute, și neatingerea plafonului de minimis de 300.000 de euro pe durata ultimilor trei ani la nivelul întreprinderii unice. Plafonul vine din Regulamentul (UE) 2023/2.831 al Comisiei, care la articolul 3 alineatul (2) fixează chiar această valoare, 300.000 de euro, pentru orice perioadă de trei ani, indiferent de forma ajutorului și indiferent dacă banii sunt naționali sau europeni.
Dosarul este o listă de opt poziții, toate încărcate online: cererea-tip de participare, declarația privind ajutoarele de stat și de minimis primite, declarația de încadrare în categoria întreprinderilor mici și mijlocii cu anexa de calcul pentru întreprinderile partenere sau legate, declarația că nu există datorii la bugetul general consolidat, copia actului de identitate al reprezentantului legal și al meșterului care va expune, împuternicirea dacă semnează altcineva, cel puțin trei fotografii cu produse, și declarația că firma nu are de restituit un ajutor declarat ilegal. După închiderea înscrierilor, lista solicitanților se publică pe site-ul agenției.
Urmează verificarea, făcută de unitatea de implementare programe din cadrul agenției, în 5 zile lucrătoare de la afișarea listei. Agenția poate cere clarificări, cu termen de răspuns de 2 zile. Dosarele respinse primesc scrisoare de respingere pentru patru motive posibile: documentație incorectă, informații neconforme cu realitatea, criterii de eligibilitate neîndeplinite, sau activitate și produse care nu intră în obiectul programului. Cine e acceptat primește o scrisoare pe e-mail, iar lista admișilor și a respinșilor se publică, păstrând ordinea înscrierii.
Contestația se depune la agenție, prin aplicație sau pe e-mail, în cel mult 2 zile calendaristice de la primirea scrisorii de respingere, și se soluționează în 3 zile lucrătoare de o comisie constituită în cadrul aceleiași agenții. Dincolo de acest pas, singura cale rămâne cea din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Banii vin la final. Cererea-tip de decontare se depune la agenția organizatoare în maximum 10 zile lucrătoare de la închiderea târgului, iar condiția de fond este prezența pe toată durata evenimentului. Textul e categoric: absența în oricare dintre zilele târgului duce la neacordarea sumei. Plata se face în contul de trezorerie care cuprinde grupul de cifre 5070 sau, pentru cei care nu pot deschide un asemenea cont, într-un cont bancar comercial. Ajutorul se consideră acordat la semnarea de ambele părți a procesului-verbal de prezență la târg, nu la aprobarea dosarului și nu la data plății.
Efectele pe care le produce
Primul efect este că ceasul devine criteriu de selecție. Procedura nu conține nicio formulă de punctaj, nicio grilă de evaluare a produselor și niciun criteriu de departajare în caz de supracerere. Fotografiile cu cel puțin trei produse se cer, dar nu se notează: ele servesc verificării faptului că solicitantul face ce declară, fără rol în ierarhizare. Singura regulă de ordonare este propoziția din punctul 8.4, „admiterea în Program se va face în ordinea înscrierii”, întărită de obligația de a publica listele „păstrând ordinea înscrierii în Program”. Pentru un meșter fără conexiune bună la internet sau fără cineva care să stea la calculator în prima zi, la ora 10:00, asta e un filtru real.
Al doilea efect este că riscul financiar stă integral la beneficiar până la ultima zi a târgului. Cei 2.500 de lei nu se dau ca avans: ei se decontează după eveniment, iar plata atârnă de prezența neîntreruptă. Un meșteșugar care își ia marfa, închide atelierul și pleacă într-un alt oraș pentru trei până la cinci zile își avansează singur drumul, cazarea și masa, iar dacă în una dintre zile se îmbolnăvește sau trebuie să plece, pierde toată suma. Nici forța majoră, nici decontarea parțială nu apar în textul procedurii.
Al treilea efect este consumul de plafon de minimis. Participarea se contabilizează la nivelul întreprinderii unice și intră în cei 300.000 de euro pe trei ani, verificați pe baza declarației pe propria răspundere. Problema practică este cât anume se consumă. Formularul de înscriere înregistrează o valoare a alocației financiare nerambursabile de maximum 2.500 de lei, dar beneficiarul primește și participarea gratuită, care e tot avantaj economic. Nicăieri în procedură nu se spune cum se evaluează standul, deci un meșteșugar care are și alte finanțări nu poate calcula singur cât spațiu i-a mai rămas sub plafon.
Al patrulea efect privește organizațiile. Cu 10 expozanți permiși fiecăreia și cu o estimare de 100 de beneficiari, zece cooperative sau asociații bine organizate pot, în principiu, ocupa întreaga populație estimată a schemei. Pentru aplicanții individuali nu e rezervat niciun loc, iar ponderea organizațiilor în total nu e plafonată. Cine aplică singur concurează, pe aceeași listă cronologică, cu entități care înscriu zece dosare.
Al cincilea efect se vede în calendarul administrației, nu în cel al solicitantului. Schema trebuie încărcată în Registrul electronic al ajutoarelor de stat acordate în România în cel mult 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare, adică până la 16 octombrie 2026, și trebuie transmisă spre informare Consiliului Concurenței în 15 zile de la adoptare, adică până la 13 octombrie 2026. Contractele intră în registru în 7 zile lucrătoare de la semnare, iar evidența se păstrează zece ani, atât de furnizor, cât și de beneficiar. Un meșter care încasează 2.500 de lei rămâne, formal, cu o obligație de arhivare până în 2036.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Ediția precedentă a aceluiași program a fost reglementată prin Ordinul nr. 2.193 din 27 octombrie 2025 al aceluiași minister, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 995 din 29 octombrie 2025, cu procedura în ediția bis a aceluiași număr. Înaintea ei a fost Ordinul nr. 2.731 din 19 august 2024, pe atunci al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 bis din 21 august 2024.
Prima schimbare, și singura care se vede în bani, este bugetul: 900.000 de lei în 2025, 1 milion de lei în 2026, adică o creștere de 11,1%. Numărul estimat de beneficiari a rămas 100 în ambele ediții, deci suma medie pe beneficiar urcă de la 9.000 la 10.000 de lei. Suma forfetară pe expozant nu s-a mișcat: era 2.500 de lei în 2024 și în 2025, rămâne 2.500 de lei și acum. Pentru cineva care și-a plătit drumul în 2024, inflația acumulată între timp nu a fost recunoscută nicăieri în text.
A doua schimbare este mutarea agenției. În 2025, furnizorul, administratorul schemei și organizatorul târgului erau Agenția pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Turism Brașov, iar contestațiile se adresau la Brașov. În 2026, toate aceste roluri trec la agenția din Ploiești. Un solicitant care a mai participat trebuie să rețină că adresa, e-mailul și comisia de contestații sunt altele, chiar dacă numărul de telefon al centrului de contact, 021-9059, e același pentru toate cele trei agenții.
A treia schimbare e de vizibilitate și e în favoarea cititorului. Procedurile din 2024 și 2025 au fost publicate în ediții bis, care se găsesc mai greu și nu ajung în numerotarea curentă. Procedura de acum ocupă paginile 2 până la 16 din numărul 836, o ediție obișnuită.
În rest, textul a rămas aproape identic. Plafonul de 300.000 de euro, limita de 10 expozanți per organizație, cele 2 zile calendaristice de contestație, cele 3 zile lucrătoare de soluționare, valabilitatea schemei până la 31 decembrie 2027 și plățile până la 31 decembrie 2028 se regăsesc cuvânt cu cuvânt în ediția din 2025. La fel și estimarea de buget pentru „intervalul 2024-2027”, de 4 milioane de lei, care a fost scrisă pentru prima ediție și nu a mai fost actualizată. Niciunul dintre cele trei ordine nu abrogă pe cel dinaintea lui.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Nu se cere cofinanțare. Spre deosebire de schemele de minimis în care beneficiarul pune o parte din bani, aici participarea e gratuită și cei 2.500 de lei se adaugă, nu se completează. Câmpul „procent cofinanțare” din formularul de înscriere e marcat „dacă este cazul”, iar procedura nu descrie niciun caz în care ar fi.
- Dosarul e scurt și fără acte de la terți. Șapte dintre cele opt documente sunt declarații proprii, copii de acte de identitate sau fotografii. Nu se cere certificat de atestare fiscală, ci o declarație pe propria răspundere că nu există datorii la bugetul general consolidat, ceea ce scutește solicitantul de un drum la administrația financiară și de termenele ei.
- Suma e forfetară, deci nu cere facturi justificative. Suma se cere printr-o cerere-tip și un proces-verbal de prezență. Cine doarme la o rudă în orașul târgului și vine cu mașina proprie nu are de dovedit nimic și nu riscă să îi fie respinsă o factură.
- Organizațiile pot duce meșterii care nu au firmă proprie. Posibilitatea ca o cooperativă, o asociație sau o fundație să înscrie până la 10 expozanți membri deschide programul către creatorii populari care nu sunt înregistrați ca operatori economici, dar sunt membri într-o structură care este.
- Termenele administrației sunt scurte și scrise. Cinci zile lucrătoare pentru verificare și trei pentru contestație sunt termene mici pentru o procedură de finanțare publică. Dacă sunt respectate, de la închiderea înscrierilor la lista finală trec mai puțin de două săptămâni.
Ce rămâne o problemă
- Nu există nicio evaluare a meșteșugului. Un atelier care practică o tehnică pe cale de dispariție și un comerciant care doar „promovează produse cu specific tradițional” intră pe aceeași listă, departajați de secunda înscrierii. Obiectivul declarat la punctul 1.3, protejarea meseriilor cu multe operații manuale, nu are niciun instrument în partea de selecție a procedurii.
- Obiectivul rural nu are nicio pârghie. Punctul 1.3 spune că programul vizează micii meșteșugari „în special în localitățile rurale”. Niciun loc rezervat, nicio cotă, niciun criteriu geografic nu apare în capitolele de eligibilitate și de selecție. O înscriere electronică la ora 10:00 fix avantajează exact mediul cu internet mai bun.
- Absența o zi costă toată suma. Prezența pe întreaga durată a târgului, între 3 și 5 zile, e condiție de decontare, fără excepție pentru boală sau forță majoră și fără decontare proporțională. Un meșter care pleacă în ultima zi pierde 2.500 de lei pentru care a stat patru.
- Cele 2 zile de contestație se pot consuma în weekend. Termenul se măsoară în zile calendaristice, nu în zile lucrătoare. O scrisoare de respingere primită joi lasă un termen care expiră sâmbătă, iar una primită vineri expiră duminică. Administrația, pentru aceeași procedură, își ia 3 zile lucrătoare ca să răspundă.
- Contestația se judecă în casa celui care a respins. Comisia de soluționare se constituie în cadrul aceleiași agenții din care face parte unitatea care a emis respingerea, iar numărul de membri și atribuțiile ei le stabilește directorul general al agenției. În afara instituției nu intervine nicio verificare înaintea instanței de contencios administrativ.
- Datele și locul târgului nu sunt în act. Perioada de desfășurare, locația și data de deschidere a înscrierilor se comunică pe site. Cine vrea să prindă un loc trebuie să urmărească o pagină web, nu Monitorul Oficial, deși dreptul lui se naște dintr-un act normativ.
Sfaturi utile
- Pregătiți dosarul complet înainte de deschiderea înscrierilor. Fereastra începe la ora 10:00 a primei zile, admiterea e în ordinea înscrierii, iar toate cele opt documente se încarcă în aplicație la momentul transmiterii formularului. Un act lipsă în prima oră înseamnă un loc pierdut, nu un termen de completare.
- Urmăriți pagina agenției și pe cea a ministerului pentru data de deschidere. Procedura obligă la anunțarea ei pe site „înainte de data începerii procesului de înregistrare propriu-zis”, fără să precizeze cu cât timp înainte, deci intervalul de pregătire poate fi scurt.
- Faceți fotografiile celor minimum trei produse din timp, la lumină bună și pe fundal curat. Ele nu se notează, dar sunt singura dovadă pe care o vede verificatorul că produsele dumneavoastră intră în definiția din procedură, iar un dosar respins pentru că activitatea „nu face obiectul programului” se contestă în 2 zile calendaristice.
- Calculați-vă plafonul de minimis înainte să declarați. Declarația din anexa nr. 3 acoperă ultimii trei ani fiscali, inclusiv anul în curs, la nivelul întreprinderii unice, adică și firmele cu care sunteți legat prin control sau prin drepturi de vot. O omisiune aici nu e simplă eroare: procedura permite stoparea plății și recuperarea ajutorului cu dobândă dacă informațiile se dovedesc incorecte.
- Dacă sunteți întreprindere parteneră sau legată, cereți în scris agenției să confirme pentru ce exercițiu financiar completați tabelele din anexa nr. 4.2. Formularele publicate poartă mențiunea „Perioada de referință, anul 2023”, în timp ce punctul 8.5 litera c) cere datele pentru anul fiscal anterior. Întrebarea pusă înainte de încărcare se rezolvă în două zile; aceeași neclaritate descoperită la verificare vă costă dosarul.
- Dacă sunteți membru al unei cooperative, al unei asociații profesionale sau al unei fundații, întrebați dacă organizația înscrie un grup. Ea poate depune pentru până la 10 expozanți, iar fiecare dintre ei primește suma lui de 2.500 de lei, deci un dosar colectiv depus în prima oră e mai rapid decât zece dosare individuale.
- Blocați-vă în calendar toate zilele târgului, inclusiv ultima. Suma nu se decontează proporțional, iar procesul-verbal de prezență e actul care face ajutorul acordat. Prevedeți și un înlocuitor pentru stand, dar verificați întâi cu agenția dacă o altă persoană decât expozantul declarat este acceptată, pentru că formularul cere numele și datele de identificare ale expozantului.
- Deschideți din timp contul de trezorerie care cuprinde grupul de cifre 5070 sau clarificați că nu puteți deschide unul. Decontarea se face în acest cont, iar varianta cu banca comercială e rezervată celor care, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2002, nu au acces la trezorerie.
Întrebări frecvente
Cât primesc, concret?
Trebuie să pun și bani de la mine?
Cum se aleg cei care participă?
Pot participa dacă sunt persoană fizică autorizată sau am o întreprindere individuală?
Ce se întâmplă dacă lipsesc o zi de la târg?
Cât așteaptă un dosar și ce fac dacă e respins?
Această sumă îmi consumă plafonul de ajutor de minimis?
Când se consideră că am primit ajutorul?
Până când funcționează schema?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Punctul 6 alineatul (7), trimiterea la Regulamentul (UE) 2023/2.832. Alineatul limitează cumulul cu ajutoarele de minimis din Regulamentele (UE) nr. 1.408/2013 și nr. 717/2014 „la plafonul relevant prevăzut la art. 3 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2023/2.832”. Articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2023/2.832 fixează însă 750.000 de euro și privește exclusiv întreprinderile care prestează servicii de interes economic general. Regulamentul pe care schema îl aplică este 2023/2.831, iar articolul 5 alineatul (2) din acesta trimite la „art. 3 alin. (2) din prezentul regulament”, adică la plafonul de 300.000 de euro. Trimiterea greșită nu este inofensivă, pentru că articolul citat există și conține o cifră de două ori și jumătate mai mare decât cea pe care punctul 5 alineatul (1) litera f), punctul 6 alineatele (2) și (3) și punctul 11.6 alineatul (1) o repetă de patru ori în același text. Un solicitant cu ajutoare de minimis în agricultură sau în pescuit poate citi, cu bună-credință, două plafoane diferite pentru aceeași situație. Aceeași trimitere apare și în procedura din 2025, deci defectul se reproduce al doilea an.
- Anexele nr. 4.1 și 4.2, anul de referință pentru încadrarea ca întreprindere mică sau mijlocie. Punctul 8.5 litera c) cere declarația de încadrare „pentru anul fiscal anterior”, iar nota 2 din anexa nr. 4.1 spune că datele sunt cele „realizate în ultimul exercițiu financiar”. Cele trei tabele din anexa nr. 4.2, inclusiv fișa de parteneriat și fișa privind legătura dintre întreprinderi, poartă în cap mențiunea „Perioada de referință, anul 2023”, verificată la paginile 12, 13 și 14 ale ediției, deci nu e o pierdere de extragere. Cum totalurile din anexa nr. 4.2 se transcriu obligatoriu în tabelul din anexa nr. 4.1, rezultă că o întreprindere autonomă declară exercițiul financiar încheiat, adică 2025, în timp ce una parteneră sau legată declară 2023, pe același criteriu de eligibilitate și în același dosar. Încadrarea ca întreprindere mică sau mijlocie este condiție de eligibilitate la punctul 5 alineatul (1) litera b), iar nota din anexa nr. 2 avertizează că orice modificare a conținutului formularelor față de varianta publicată în Monitorul Oficial atrage respingerea finanțării. Anul 2023 a fost corect în procedura din 2024, pentru care era chiar anul fiscal anterior, și a rămas neschimbat în 2025 și în 2026.
Analiza redacției
Problema reală pe care actul o rezolvă e una de distribuție, nu de producție: un meșter care face covoare înnodate sau încondeiază ouă își vinde marfa în satul lui, la prețul satului, și nu are nici bani, nici timp, nici competențe comerciale ca să ajungă la un public care plătește altfel. Un târg național plătit din buget public, cu stand gratuit și cu drumul acoperit, este exact instrumentul potrivit pentru problema asta, iar procedura e scrisă suficient de simplu ca un om fără consultant să o poată citi până la capăt. Dosarul de opt poziții, din care șapte sunt declarații proprii, e o raritate în finanțările publice românești.
Scara problemelor începe însă acolo unde se termină bunele intenții, și se vede cel mai bine dacă împărțim bugetul la beneficiari. Milionul de lei alocat pe 2026 și cei 100 de beneficiari estimați dau 10.000 de lei pe beneficiar. Din ei, în buzunarul meșterului ajung 2.500, adică 25%. Toți cei 100 de beneficiari luați împreună primesc 250.000 de lei în numerar, un sfert din schemă; restul de 750.000 de lei se duce în organizare, și lista de la punctul 2.5 arată în ce anume: publicitate la televiziune și la radio, identitate vizuală a evenimentului, spot video, promovare în social media, onorarii pentru traineri, cheltuieli de protocol, spectacole artistice. Niciuna dintre aceste poziții nu e nelegitimă pentru un târg, dar raportul de trei la unu între ce costă vitrina și ce primește expozantul merită spus cu voce tare, mai ales că suma forfetară nu s-a mișcat de la 2.500 de lei nici în 2024, nici în 2025, nici acum.
A doua observație se obține punând două puncte ale procedurii unul lângă altul. Punctul 1.3 declară că programul urmărește întărirea clasei de mici meșteșugari „în special în localitățile rurale”, iar punctul 8.4 stabilește că admiterea se face în ordinea înscrierii electronice, într-o fereastră care se deschide la ora 10:00. Între obiectiv și mecanism nu există nicio legătură: nu e rezervat niciun loc pentru mediul rural, nu există nicio cotă, nicio departajare și nicio alternativă la înscrierea online. Un criteriu de viteză pe o platformă web selectează, previzibil, pe cei cu conexiune bună și cu cineva liber la calculator într-o dimineață de lucru, adică exact pe cei care au cel mai puțină nevoie de program. Aceeași tensiune apare și între obiectivul de a proteja meseriile cu multe operații executate manual și faptul că la punctul 5 alineatul (1) litera c) e eligibil și cine doar „promovează” produse cu specific tradițional.
A treia observație ține de asimetria termenelor, și e aritmetică simplă. Solicitantul respins are 2 zile calendaristice ca să conteste. Comisia are 3 zile lucrătoare ca să răspundă, iar verificarea dosarului ia 5 zile lucrătoare. O scrisoare de respingere primită joi lasă un termen care se stinge sâmbătă, una primită vineri se stinge duminică, deci termenul poate fi, în fapt, de zero zile lucrătoare. Pentru un meșteșugar care își face singur hârtiile, între atelier și târg, diferența dintre „calendaristice” și „lucrătoare” nu e un detaliu de redactare, ci însăși posibilitatea de a se apăra. În plus, contestația se judecă de o comisie constituită în cadrul aceleiași agenții din care face parte unitatea care a respins dosarul, cu componența stabilită de directorul general al agenției, deci singurul control din afara instituției e instanța de contencios administrativ, unde termenele se măsoară în luni, nu în zile.
A patra observație privește igiena normativă a seriei. Procedura de acum e a treia ediție a aceluiași program în trei ani, iar niciunul dintre cele trei ordine nu abrogă pe cel dinaintea lui. Toate trei spun, în același punct 3.1, că schema este valabilă până la 31 decembrie 2027. Formal, în Monitorul Oficial coexistă astfel trei proceduri ale aceluiași program, cu trei agenții organizatoare diferite și cu bugete anuale diferite, toate cu termen de valabilitate în viitor. Articolul 64 alineatul (1) din Legea nr. 24/2000 cere ca prevederile contrare unei noi reglementări de același nivel să fie abrogate, iar aici nu s-a făcut în niciuna dintre cele trei ediții. Semnele recopierii se văd și în cifre: estimarea de la punctul 3.3, de 4 milioane de lei pentru „intervalul 2024-2027”, a fost scrisă pentru prima ediție și nu a mai fost atinsă, deși în intervalul acela s-au alocat efectiv 1 milion de lei în 2024, 900.000 în 2025 și un milion acum, adică 2,9 milioane de lei, ceea ce ar lăsa pentru 2027 un rest de 1,1 milioane de lei pe care nimic din text nu îl confirmă. În aceeași categorie intră și avizul Consiliului Concurenței nr. 9.202 din 16 iulie 2024, invocat în preambul: între el și semnarea ordinului, pe 28 septembrie 2026, au trecut 804 zile, iar bugetul schemei s-a schimbat de două ori între timp.
Ce ar trebui schimbat
- Ordinul să abroge expres procedura anterioară. O singură propoziție în partea dispozitivă, prin care să se abroge Ordinul nr. 2.193/2025, ar închide suprapunerea celor trei proceduri care se declară toate valabile până la 31 decembrie 2027. Efectul practic: un solicitant care caută regula aplicabilă ar găsi un singur text, nu trei, iar o agenție nu ar putea invoca o prevedere din ediția veche.
- Anul de referință din anexe să fie înlocuit cu o formulă. În locul mențiunii fixe „anul 2023” ar trebui scris „ultimul exercițiu financiar încheiat”, ca în nota 2 din anexa nr. 4.1. În practică, dispare contradicția dintre punctul 8.5 litera c) și formularele publicate, iar anexele nu mai trebuie corectate la fiecare ediție.
- Trimiterea din punctul 6 alineatul (7) să fie corectată la Regulamentul (UE) 2023/2.831. Articolul 5 alineatul (2) din regulamentul pe care schema îl aplică trimite la plafonul propriu, de 300.000 de euro. În practică, un solicitant cu ajutoare de minimis în agricultură sau pescuit nu mai are două plafoane posibile în același document.
- Valoarea participării gratuite să fie exprimată în bani. Dacă standul și organizarea sunt ajutor de minimis, iar ele sunt, beneficiarul trebuie să știe cu cât i se diminuează plafonul. O valoare unitară pe expozant, stabilită în procedură sau comunicată la acordarea ajutorului, ar permite oricui să calculeze singur cât spațiu îi rămâne sub cei 300.000 de euro înainte să ceară altă finanțare.
- Termenul de contestație să fie în zile lucrătoare și cel puțin egal cu cel al comisiei. Trei zile lucrătoare pentru solicitant, aceleași trei pe care și le ia comisia, ar scoate din ecuație weekendul și ar elimina situația în care un om respins vineri are, în fapt, zero zile de lucru la dispoziție.
- Obiectivul rural să primească o pârghie sau să fie scos din text. Fie se rezervă o parte din locuri pentru solicitanții cu sediul în localități rurale, fie se admite o cale de înscriere asistată la ghișeul agenției județene, fie se renunță la formula „în special în localitățile rurale” de la punctul 1.3. Un obiectiv declarat fără instrument nu orientează nicio decizie și, în schimb, face programul să pară mai echitabil decât e.
- Suprapunerea dintre cheltuielile organizatorului și suma forfetară să fie tranșată. La punctul 2.5, bugetul programului poate suporta „cheltuieli aferente deplasării și cazării artizanilor și meșteșugarilor”, iar la punctul 4.2 același cost e acoperit de suma forfetară plătită beneficiarului. O propoziție care să spună că cele două nu se cumulează pentru același expozant ar închide o portiță de dublă finanțare pe care textul o lasă deschisă.
- Suma forfetară să fie indexată. Suma a rămas aceeași din 2024 și acoperă trei până la cinci nopți de cazare, drumul dus-întors și transportul mărfii. O formulă de actualizare anuală, legată de un indice public, ar scuti procedura de a reporni fiecare ediție cu o cifră care își pierde puterea de cumpărare.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 2 octombrie 2026, paginile 2-16 16 pagini PDF, 114 KB actul începe la pagina 2
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Se încarcă textul actului…
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.