Pe scurt
- Transelectrica poate lua, până pe 30 octombrie 2026, cinci măsuri de siguranță, într-o ordine fixă, iar exportul se taie înaintea consumului intern. Compania are voie să ceară rezerve tehnologice mai mari la centralele care pot arde combustibil alternativ, să pornească grupurile ținute în rezervă tehnică, să reducă sau să anuleze capacitatea de interconexiune pe direcția export, apoi schimburile deja notificate la export și, abia în ultimul rând, să limiteze în tranșe consumul de energie electrică. Măsurile se aplică numai dacă apare criza pe piața de energie și dacă e amenințată siguranța persoanelor, a aparatelor, a instalațiilor sau integritatea sistemului.
- Cine e vizat. Transelectrica, singura care decide dacă și când se trece la o treaptă; Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Ministerul Energiei, care sunt doar informate; producătorii cu grupuri în rezervă; firmele care vând curent la export, fiindcă două dintre cele cinci măsuri le taie exact capacitatea și schimburile notificate; și clienții finali industriali trecuți pe lista din Normativul de limitare, singurii pe care documentul care definește acest normativ îi are în vedere. Gospodăriile nu apar nicăieri în hotărâre.
- Cifrele și termenele care contează. Măsurile acoperă 30 de zile, de la 1 octombrie până la 30 octombrie 2026 inclusiv. Starea de alertă pe care hotărârea o invocă în preambul a fost prelungită cu 30 de zile începând cu 29 septembrie 2026, deci expiră pe 28 octombrie: măsurile o depășesc cu două zile. Fereastra hidrologică cea mai grea, așa cum o descrie chiar hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, cade între 15 și 22 octombrie 2026, adică în interiorul perioadei acoperite. Este al treilea act din aceeași serie, iar seria ține neîntrerupt de 85 de zile, de pe 7 august 2026.
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 1 octombrie 2026, pagina 8
Intră în vigoare: 1 octombrie 2026, data publicării, pentru că hotărârea nu prevede o dată ulterioară
Dacă debitul Dunării scade cum arată prognozele, iar seara consumul urcă spre 8.000 de megawați, cineva trebuie să decidă de unde se ia curentul care lipsește. Hotărârea Guvernului nr. 782/2026, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 1 octombrie 2026, spune în ce ordine: mai întâi se stoarce producția internă, apoi se oprește exportul și abia la urmă se taie consumul, pe tranșe, la fabricile de pe o listă. Este a doua intervenție pe energie care intră în vigoare chiar de la 1 octombrie, după ce tariful pe care Transelectrica îl încasează pentru serviciile de sistem a scăzut la 12,72 lei pe megawat-oră.
Hotărârea are două articole și se citește în cinci minute. Art. 1 îi dă Companiei Naționale de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” dreptul, nu obligația, de a pune în aplicare cinci măsuri de siguranță, de la data intrării în vigoare și până la 30 octombrie 2026, într-o ordine de prioritate scrisă în text. Prima treaptă este creșterea rezervelor tehnologice la unitățile de producție care pot funcționa pe combustibil alternativ. A doua, pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică la dispoziția Dispeceratului Energetic Național. A treia și a patra lovesc exportul: reducerea sau anularea capacității disponibile de interconexiune pe direcția export, apoi reducerea sau anularea schimburilor deja notificate în aceeași direcție. A cincea, ultima, este limitarea în tranșe a consumului de energie electrică.
Art. 2 spune cine apasă butonul. Transelectrica stabilește singură necesitatea și momentul aplicării efective, iar Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Ministerul Energiei sunt informate. Singurul termen din tot actul este preavizul: compania are obligația de a anunța, cu cel puțin 24 de ore înainte de aplicarea efectivă, participanții la piața de energie electrică.
Întrebarea pe care și-o pune oricine citește titlul este dacă i se stinge lumina în casă. Actul nu spune. El trimite condițiile de limitare într-un normativ cuprins într-o anexă care, potrivit notei de subsol, nu se publică: „se comunică părților interesate”. Răspunsul se găsește totuși într-un act public: Planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 582/2026 și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 bis din 6 august 2026, chiar actul pe care preambulul hotărârii de acum îl invocă. Acolo, Normativul de limitări este definit ca documentul elaborat de operatorul de transport de două ori pe an, pentru vară și pentru iarnă, care cuprinde lista utilizatorilor, adică a clienților finali industriali racordați direct în stațiile sistemului, alocați pe tranșe de limitare. O tranșă de limitare este, în aceeași definiție, o categorie de clienți finali grupați pe profiluri de activitate, al căror consum se reduce simultan. Pentru fiecare dintre ei, planul fixează și o limită de jos, puterea minimă tehnologică, adică exact atât cât trebuie ca instalațiile să nu se deterioreze.
Așadar, măsura înseamnă reducere de putere la consumatori mari, pe categorii, în marja stabilită în normativ. Deconectările prin cartiere sunt altceva și nu apar în text. Hotărârea Guvernului nr. 782/2026 nu conține însă nici pragul de la care intri pe listă, nici criteriul de repartizare pe tranșe, nici vreo excepție. Cine vrea să știe dacă e pe listă trebuie să întrebe, pentru că documentul nu se publică.
Motivul pentru care Guvernul reia măsurile a treia oară stă în preambul și, mai detaliat, în actul la care preambulul trimite. Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 23/2026, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 28 septembrie 2026, a prelungit cu 30 de zile starea de alertă, începând cu 29 septembrie 2026, pe baza unei analize a Ministerului Energiei: debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, scade de la circa 1.450 de metri cubi pe secundă la sfârșitul lui septembrie către 1.185 până la 1.200 de metri cubi pe secundă în scenariul median, între 10 și 13 octombrie 2026. În zona Cernavodă, fereastra critică este estimată între 15 și 22 octombrie, cu apropierea de pragul de minus 262 de centimetri, de care depinde apa de răcire a reactoarelor. La asta se adaugă grupuri pe cărbune care pot da cel mult 1.200 de megawați, producție eoliană și fotovoltaică în scădere în prima decadă a lunii și un consum estimat la vârful de seară de până la 8.000 de megawați.
Efectele pe care le produce
Primul efect este că se deschide o portiță juridică, nu că se întâmplă ceva. Textul spune „poate pune în aplicare”, iar Transelectrica a avut aceeași portiță deschisă încă din 7 august 2026 fără ca lumina să se stingă undeva. Prin ea însăși, hotărârea nu declanșează nimic; creează doar temeiul pentru ca operatorul să poată declanșa, dacă se materializează criza și dacă e amenințată siguranța persoanelor, a aparatelor, a instalațiilor sau integritatea sistemului.
Al doilea efect este ordinea. Cele cinci trepte nu sunt o listă de opțiuni, ci o scară cu trepte numerotate, iar formularea „în următoarea ordine de prioritate” o face obligatorie. Consecința practică este că exportul de energie se oprește înaintea oricărei reduceri de consum intern. Pentru un trader care are capacitate rezervată pe interconexiuni și schimburi deja notificate, asta înseamnă că riscul lui comercial se activează cu două trepte înaintea riscului industrial al unei fabrici din România.
Al treilea efect privește cine decide. Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 construiește mecanismul în doi pași: la art. 5 alin. (4), operatorul de transport propune autorității de reglementare și ministerului adoptarea unor măsuri de siguranță, iar la alin. (6), punerea lor în aplicare se face prin hotărâre a Guvernului. Hotărârea de față consumă pasul al doilea o dată, pentru 30 de zile, și lasă decizia concretă în seama operatorului. Între 1 și 30 octombrie 2026 nu mai e nevoie de o ședință de guvern ca să se taie exportul.
Al patrulea efect este preavizul de 24 de ore către participanții la piața de energie electrică. Pentru clienții finali afectați de limitare, termenul de 24 de ore există și el, dar nu în această hotărâre: planul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 582/2026 prevede că operatorul de rețea transmite în scris dispoziția de reducere a consumului, cu minimum 24 de ore înainte de aplicare, și îi informează pe furnizorii clienților afectați.
Al cincilea efect este cel mai ușor de trecut cu vederea: un calendar. Perioada se închide pe 30 octombrie 2026. Dacă pe 31 octombrie situația e aceeași, temeiul dispare și trebuie refăcut, adică mai trebuie o hotărâre de Guvern.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Până pe 30 septembrie 2026 au fost în aplicare măsurile adoptate prin Hotărârea Guvernului nr. 603/2026, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 7 august 2026, cu termen inițial 31 august, deci pentru 25 de zile. Pe 28 august, prin Hotărârea Guvernului nr. 684/2026, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724, perioada a fost prelungită până la 30 septembrie 2026, încă 30 de zile. Noua hotărâre adaugă 30 de zile, iar continuitatea e completă: ultima zi acoperită de actul vechi a fost 30 septembrie, prima zi acoperită de cel nou este 1 octombrie. Cumulat, regimul ține de 85 de zile.
Ce s-a schimbat de fapt este tehnica de redactare, nu conținutul. Măsurile, ordinea lor și ambele alineate ale art. 2 sunt aceleași, cuvânt cu cuvânt, ca în Hotărârea Guvernului nr. 603/2026. Diferența este că acum Guvernul nu a mai prelungit actul vechi, cum făcuse în august, ci a adoptat un act nou, cu propria lui anexă. Hotărârea nr. 603/2026 rămâne în vigoare ca act, cu o perioadă de aplicare încheiată, iar peste ea se suprapune un al doilea act cu text identic. Cine caută regula aplicabilă în octombrie are acum trei hotărâri de parcurs în loc de două.
Schimbarea a doua stă în preambul și arată de ce s-a reluat procedura. Actul din august invoca numai hotărârea prin care se declarase starea de alertă. Hotărârea de acum invocă prelungirea ei din 28 septembrie și adaugă explicit motivul, „persistența debitelor foarte scăzute pe Dunăre”. Explicația dată în august, legată de perspectivele incerte de repornire a unităților 1 și 2 de la Cernavodă, nu mai apare în text.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Ordinea e scrisă, iar consumul intern e ultimul. Cele patru trepte dinaintea limitării, de la rezerve tehnologice la anularea schimburilor la export, trebuie epuizate înainte. Pentru o fabrică de pe listă, asta înseamnă patru filtre între o seară proastă în sistem și o comandă de reducere a puterii.
- Preavizul de 24 de ore e în textul hotărârii, nu într-o procedură internă. O obligație scrisă în Monitorul Oficial se verifică și se contestă altfel decât o practică a operatorului.
- Dreptul e limitat în timp și nu se reînnoiește singur. Pe 30 octombrie 2026 expiră, iar o prelungire cere o nouă hotărâre de Guvern, deci o nouă trecere prin ședința de guvern și prin Monitorul Oficial.
- Decizia stă la cel care vede sistemul în timp real. Un dezechilibru la vârful de seară se rezolvă în ore, nu în zile. Dacă fiecare treaptă ar fi cerut o hotărâre separată, măsura ar fi ajuns după ce trecea problema.
- Exportul se taie înaintea consumului intern, iar asta e o alegere explicită. Măsurile c) și d) sunt singurele care ating direct interesele comerciale ale cuiva din afara țării, iar actul le pune înaintea oricărei reduceri în România.
Ce rămâne o problemă
- Anexa care decide cine suportă măsura nu se publică. Normativul de limitare este, spune textul, parte integrantă din hotărâre, dar se comunică părților interesate. Prin comparație, planul invocat în chiar preambulul aceleiași hotărâri a fost publicat integral, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 bis din 6 august 2026.
- Măsurile depășesc cu două zile starea de alertă pe care se sprijină. Alerta prelungită pe 28 septembrie ține 30 de zile de la 29 septembrie, deci până pe 28 octombrie 2026. Hotărârea merge până pe 30 octombrie.
- Informarea autorității de reglementare și a ministerului nu are termen. La art. 2 alin. (1) scrie doar „cu informarea”, fără să se precizeze dacă înainte, în aceeași zi sau după. Cele 24 de ore, singurul termen din act, sunt datorate pieței.
- Nimic nu obligă la publicarea deciziei. Nu există nicio prevedere care să ceară anunțarea publică a momentului în care s-a trecut pe o treaptă sau pe alta, deși măsurile c) și d) schimbă prețuri pe piețe cuplate cu restul Europei.
- Tăcerea despre consumatorii casnici lasă loc de panică. O hotărâre care autorizează „limitarea consumului de energie electrică” fără să spună pe cine atinge se citește, în afara breslei, drept anunț de pene de curent în locuințe.
Sfaturi utile
- Dacă firma dumneavoastră e racordată direct într-o stație a sistemului sau într-o stație de distribuție de medie tensiune, cereți în scris operatorului de rețea sau operatorului de transport confirmarea dacă figurați în Normativul de limitare și pe ce tranșă. Documentul nu e publicat, deci singura cale de a afla este să întrebați.
- Calculați puterea minimă tehnologică a instalației, adică nivelul sub care echipamentele se deteriorează, și scrieți-o într-o procedură internă. În lipsa ei, o comandă de reducere se traduce în oprire haotică și în pierderi de producție, nu de energie.
- Stabiliți cine primește anunțul de 24 de ore în afara programului de lucru și pe ce canal. Un preaviz trimis vineri seara pe o adresă pe care nu o citește nimeni are aceeași valoare ca lipsa lui.
- Recitiți clauzele de întrerupere, de forță majoră și de penalități din contractul de furnizare și din contractele cu clienții dumneavoastră. O reducere de putere dispusă pe acest temei nu e avarie și nu e culpa furnizorului, iar cine suportă paguba se decide în contract.
- Dacă vindeți energie la export sau ați rezervat capacitate pe interconexiuni, verificați ce se întâmplă cu schimburile notificate în ipoteza anulării. Măsurile c) și d) ating exact acest tip de poziție și sunt înaintea oricărei reduceri de consum, deci sunt și cele mai probabile.
- Dacă aveți acasă aparatură medicală sau echipamente care nu suportă întreruperi, tratați tema separat de această hotărâre. În text nu scrie nimic despre întreruperi la consumatorii casnici, dar o sursă de rezervă se judecă în funcție de rețeaua de la dumneavoastră, nu de un act normativ.
Întrebări frecvente
Mi se taie curentul acasă până pe 30 octombrie?
De când și până când se pot aplica măsurile?
Cine decide dacă se trece la limitarea consumului?
Cât preaviz primesc?
Ce înseamnă „limitarea în tranșe”?
De ce se taie întâi exportul?
Ce se întâmplă după 30 octombrie 2026?
Analiza redacției
Actul rezolvă o problemă reală și o rezolvă repede: într-o toamnă în care Dunărea scade sub pragurile de la care centrala nucleară de la Cernavodă nu mai poate fi răcită fără lucrări de intervenție, iar vârful de seară urcă spre 8.000 de megawați, cineva trebuie să aibă dreptul de a opri exportul într-o oră, nu într-o săptămână. Partea cea mai bună a hotărârii este tocmai ordinea scrisă în art. 1, care pune consumul intern pe ultima treaptă și exportul pe penultimele două.
Numai că scara începe mai sus decât pare. Punctul 4.2.1 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 582/2026, exact textul pe care preambulul îl invocă, împarte măsurile de salvgardare în două grupe: cele care nu afectează funcționarea pieței de energie electrică, la 4.2.1.1, și cele tehnice și comerciale cu impact asupra pieței, la 4.2.1.2. Prima grupă numără zece măsuri, de la încărcarea grupurilor până la puterea maximă disponibilă și redarea în exploatare a unităților aflate în reparație, până la maximizarea hidrocentralelor la vârf, modificări de topologie a rețelei și cererea de ajutor de avarie de la operatorii vecini. Planul spune că măsurile din a doua grupă se aplică „numai după luarea măsurilor de mai sus”. Lista din hotărâre este, cuvânt cu cuvânt, grupa a doua. Cine citește numai hotărârea crede că scara are cinci trepte și că prima e creșterea rezervelor tehnologice. În realitate are cincisprezece, iar primele zece nu apar în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835, ci într-un act din august.
A doua observație ține de termene și e verificabilă cu un calendar. Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 23/2026 prelungește starea de alertă cu 30 de zile începând cu 29 septembrie 2026, deci ultima ei zi este 28 octombrie. Măsurile de siguranță merg până pe 30 octombrie, adică două zile peste. Două zile nu sunt o catastrofă, dar art. 5 alin. (5) din Legea nr. 123/2012 cere ca măsurile de siguranță să se rezume strict la remedierea situației de criză care le-a generat, iar situația de criză invocată în preambul se stinge, formal, pe 28 octombrie. Tot pe calendar se vede și reversul: analiza Ministerului Energiei din hotărârea Comitetului descrie regimul hidrologic deficitar pentru intervalul 28 septembrie până la 31 octombrie 2026, deci măsurile se opresc cu o zi înainte de capătul perioadei pe care chiar ministerul o consideră problematică. Lungimea perioadei nu e aleasă la întâmplare, dar nu se potrivește cu niciunul dintre cele două repere pe care actul le invocă.
A treia observație privește asimetria obligațiilor de informare. Termenul imperativ, cele 24 de ore, e datorat pieței. Autoritatea de reglementare și ministerul primesc „informare”, fără termen, fără formă și fără conținut minim, deși ministerul este cel care, potrivit art. 5 alin. (7) din Legea nr. 123/2012, trebuie să notifice de urgență celorlalte state membre și Comisiei Europene măsurile de siguranță adoptate în fiecare caz. Hotărârea invocă în temei alineatele (4) până la (6) ale aceluiași articol și se oprește exact înaintea celui care privește notificarea, deși două dintre cele cinci măsuri taie capacitatea de interconexiune și schimburile la export, adică exact ce vede piața europeană. Obligația ministerului există oricum, prin lege; actul care o declanșează în fapt nu spune nimic despre ea.
Ce ar trebui schimbat
- Normativul de limitare să se publice, măcar în partea lui normativă. Lista nominală a consumatorilor poate rămâne confidențială, dar criteriile de alocare pe tranșe, marja de reducere și modul de calcul al puterii minime tehnologice decid cine suportă măsura și cât. Planul invocat în preambul a fost publicat integral într-o ediție bis; anexa acestei hotărâri, care e tot parte integrantă din ea, nu. Efectul practic al publicării: o firmă ar putea afla singură dacă intră sub normă, în loc să întrebe și să aștepte răspuns.
- Hotărârea să spună că scara începe de la măsurile care nu afectează piața. O frază în art. 1, care să trimită la punctul 4.2.1.1 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 582/2026, ar face vizibil că cele cinci măsuri vin după alte zece. Fără ea, textul sugerează că operatorul poate porni direct cu creșterea rezervelor, iar un consumator care contestă o limitare nu are de unde să știe ce trebuia epuizat înainte.
- Informarea autorității de reglementare și a ministerului să primească termen și formă. „Cu informarea” poate însemna și a doua zi. Un termen de cel mult 24 de ore, aceeași fereastră ca cea datorată pieței, plus obligația de a transmite treapta aplicată și motivul, ar da ministerului timpul necesar pentru notificarea cerută de art. 5 alin. (7) din Legea nr. 123/2012.
- Data-limită să fie corelată cu starea de alertă, nu fixată separat. Fie 28 octombrie 2026, ultima zi a alertei invocate, fie o formulă care leagă expirarea măsurilor de expirarea alertei. Astfel nu ar mai exista două zile în care operatorul poate limita consumul pe temeiul unei situații de urgență care, formal, s-a încheiat.
- Aplicarea efectivă a unei măsuri să se publice. Un anunț pe pagina operatorului, cu treapta, ora și durata, ar costa zero și ar rezolva două probleme deodată: piața ar vedea de ce s-au mișcat prețurile, iar publicul larg ar putea verifica dacă s-a ajuns sau nu la limitarea consumului, în loc să deducă din titluri.
- Actul să spună în text pe cine atinge limitarea. O singură propoziție, care să precizeze că măsura privește clienții finali cuprinși în normativ și nu se aplică la consumatorii casnici, ar scuti fiecare ediție de știri de aceeași întrebare. Costul redactării este nul; costul absenței se măsoară în neîncredere.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 1 octombrie 2026, pagina 8 16 pagini PDF, 116 KB actul începe la pagina 8
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Hotărâre privind punerea în aplicare a unor măsuri de siguranță pe piața de energie electrică
EMITENT: Guvernul României
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 1 octombrie 2026, pagina 8
GUVERNUL ROMÂNIEI H O T Ă R Â R E privind punerea în aplicare a unor măsuri de siguranță pe piața de energie electrică Având în vedere măsurile dispuse prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 23/2026 privind prelungirea stării de alertă la nivelul României instituite prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026, în contextul persistenței debitelor foarte scăzute pe Dunăre, luând în considerare prevederile pct. 4.2.1 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 582/2026 pentru aprobarea Planului de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice, pentru echilibrarea corespunzătoare a sistemului pentru asigurarea funcționării sigure și stabile, față de perspectiva continuării procesului de reducere a resurselor de energie din sistem ca urmare a menținerii condițiilor meteorologice nefavorabile, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 5 alin. (4)-(6) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. — Compania Națională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” — S.A., în calitate de operator de transport și de sistem în domeniul energiei electrice, poate pune în aplicare următoarele măsuri de siguranță de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri și până la data de 30 octombrie 2026, în cazul materializării situației de criză pe piața de energie și în situația în care este amenințată siguranța fizică ori securitatea persoanelor, a aparatelor sau a instalațiilor ori integritatea Sistemului electroenergetic național, în următoarea ordine de prioritate:
a) creșterea rezervelor tehnologice de sisteme din unitățile de producție care pot funcționa pe combustibil alternativ, în vederea utilizării acestora, după caz;
b) pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică la dispoziția Dispeceratului Energetic Național;
c) reducerea/anularea capacității disponibile de interconexiune pe direcția export;
d) reducerea/anularea schimburilor notificate pe direcția export;
e) limitarea în tranșe a consumului de energie electrică în condiții stabilite prin Normativul de limitare a consumului de energie electrică, pe tranșe, în situații de criză apărute în funcționarea Sistemului electroenergetic național, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. — (1) Compania Națională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” — S.A. stabilește necesitatea și momentul aplicării efective a măsurilor prevăzute la art. 1, cu informarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei și a Ministerului Energiei, în calitate de minister de resort.
(2) Compania Națională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” — S.A. are obligația anunțării participanților la piața de energie electrică, cu cel puțin 24 de ore înainte, despre aplicarea efectivă a măsurilor prevăzute la art. 1. PRIM-MINISTRU ILIE-GAVRIL BOLOJAN Contrasemnează: p. Viceprim-ministru, interimar, p. Ministrul energiei, interimar, Mădălina-Georgiana Marcu, Cristian-Silviu Bușoi, secretar de stat secretar de stat Secretarul general al Guvernului, Dan Reșitnec București, 1 octombrie 2026.
Nr. 782.
*) Anexa se comunică părților interesate.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.