Firmele mici pot lua credite garantate de stat pe 80%, dar tot sprijinul se oprește la 300.000 de euro

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a deschis o linie de finanțare prin care o firmă mică poate lua un credit bancar cu garanție de stat pe 80% din valoare și, pe deasupra, o parte din împrumut nerambursabilă. Ordinul nr. 1.518/2026, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 7 octombrie 2026, aprobă o schemă de ajutor de minimis cu un buget de 547,66 milioane de lei, din care 375,48 milioane pentru garanții și 172,18 milioane pentru granturi. Schema se aplică de la 7 octombrie 2026 până la 31 decembrie 2029 și e a doua schemă de minimis deschisă firmelor mici în câteva zile, după cea pentru meșteșugari și artizani.

„Ajutor de minimis” înseamnă sprijin public de valoare mică, pe care statul îl poate da fără să ceară acordul Comisiei Europene. Prețul acestei scutiri e un plafon: o firmă, împreună cu toate firmele controlate de aceiași proprietari, nu poate primi mai mult de 300.000 de euro de acest fel în orice trei ani, oricare ar fi forma sprijinului și oricine l-ar fi dat. Plafonul e cel care decide, în practică, cât se poate lua din schema nouă.

Banii vin din Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027, pe acțiunea 1.5.2. Nu se cer la minister și nu există un apel cu termen de depunere. Schema se derulează prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, care selectează bănci și instituții financiare nebancare, iar firma merge la una dintre aceste bănci, cere un credit și, dacă îl obține, primește odată cu el garanția și grantul. Textul spune doar că ajutoarele se acordă „în limita bugetului disponibil”, deci ordinea sosirii contează.

Creditul de investiții poate avea până la 72 de luni, cu o perioadă de grație de până la 12 luni, iar cel de capital de lucru până la 36 de luni. Dobânda nu poate depăși ROBOR la trei luni plus o marjă de 3% la investiții și de 3,5% la capitalul de lucru. Banca păstrează pe riscul propriu cel puțin 20% din fiecare credit, iar pierderile pe care statul le acoperă nu pot trece de 25% din tot portofoliul de credite garantate.

Componenta nerambursabilă are două forme, care se pot combina. Prima e subvenția de dobândă: statul plătește dobânda în primele 24 de luni la creditele de investiții și în primele 12 luni la cele de capital de lucru. A doua e rabatul de capital, adică ștergerea unei părți din ratele de principal: până la 20% la creditele de investiții și până la 10% la cele de capital de lucru legate de o investiție anterioară. Condiția e o creștere a cifrei de afaceri de cel puțin 2% în anul următor finalizării investiției, dovedită cu situațiile financiare.

Rabatul se poate lua și în avans, după cel puțin 12 luni de la contractarea creditului, dacă firma arată o creștere de cel puțin 2% față de momentul în care a cerut creditul. Dacă se constată ulterior că nu mai sunt îndeplinite condițiile, banca anulează subvenția și o transformă în credit, cu grafic de rambursare refăcut, dar fără prelungirea duratei.

Capitalul de lucru nu se poate lua singur. El e eligibil numai dacă e legat de o investiție finanțată din același program, nu mai veche de un an la data cererii de credit. Refinanțările nu se acceptă, iar creditul nu poate acoperi cheltuieli pentru care firma a primit deja alți bani publici, europeni sau naționali.

Schema estimează cel mult 604 beneficiari și limitează la 22% ponderea investițiilor din regiunea București-Ilfov în portofoliul total.

Efectele pe care le produce

Pentru o firmă care are un plan de retehnologizare, dar nu are garanții de pus pe masă, efectul imediat e că banca îi cere mai puține garanții proprii. Statul acoperă 80% din creditul respectiv, iar firma rămâne să garanteze diferența. Al doilea efect e pe cost: dobânda plafonată la ROBOR la trei luni plus 3% la investiții, subvenționată integral în primele 24 de luni, e mai ieftină decât un credit obișnuit de investiții.

Al treilea efect se vede abia după câțiva ani. Rabatul de capital nu e o reducere de dobândă, ci ștergere de datorie: la un credit de investiții de 400.000 de euro, 20% înseamnă 80.000 de euro care nu se mai rambursează. Condiția e modestă, o creștere de 2% a cifrei de afaceri, dar se verifică pe toată durata creditului, nu o singură dată.

Cine nu intră: producția agricolă primară, pescuitul și acvacultura în faza primară, prelucrarea și comercializarea produselor agricole atunci când ajutorul se calculează pe cantitate sau pe preț, activitățile legate de export către alte țări și cele condiționate de folosirea cu prioritate a produselor românești. O firmă care lucrează și în domenii eligibile și în domenii excluse poate primi sprijin pentru partea eligibilă, dar numai dacă ține contabilitatea separat.

Mai rămân pe dinafară firmele în dificultate, cele în insolvență sau care îndeplinesc condițiile unei insolvențe cerute de creditori, și cele care au de restituit un ajutor de stat și nu au făcut-o. Pentru întreprinderile mici cu capitalizare de piață medie, „în dificultate” are un test numeric: raport datorii/capitaluri proprii peste 7,5 și acoperire a dobânzilor din EBITDA sub 1,0, ambele în ultimii doi ani.

Peste toate acestea se așază criteriul de inovare din Manualul Oslo. Creditul trebuie să ducă la produse, procese, servicii, metode de producție sau modele de afaceri noi ori substanțial îmbunătățite. E o condiție de fond, nu o formalitate: banca o verifică din planul de afaceri înainte de a acorda ajutorul.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Până la acest ordin, instrumentul exista pe hârtie, dar nu putea funcționa. Acordul de finanțare dintre minister și Fondul Național de Garantare fusese semnat la 20 iunie 2025 și înregistrat de Fond la 23 iunie 2025, iar mandatul pentru încheierea lui venise din ședința de Guvern din 13 iunie 2024. Ce lipsea era actul care să dea regulile de ajutor de minimis, adică exact anexa publicată în numărul 844 bis.

Garanția de stat pentru firme mici există de ani în diverse programe. Noutatea de fond e combinarea ei cu grantul „într-o operațiune unică”. Mecanismul se sprijină pe articolul 58 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/1060 și înseamnă că firma nu mai depune două cereri la două instituții, una pentru garanție și una pentru finanțare nerambursabilă, ci semnează un contract de credit și un contract de finanțare la aceeași bancă.

Plafonul de minimis cu care lucrează schema e cel nou, de 300.000 de euro pe trei ani, din Regulamentul (UE) 2023/2831. Cel anterior, din Regulamentul (UE) nr. 1407/2013, era de 200.000 de euro și se calcula pe trei exerciții financiare. Acum perioada de trei ani se evaluează continuu, adică se uită înapoi de la fiecare acordare, nu de la începutul anului fiscal.

S-a schimbat și modul în care se numără garanția la plafon. Ea intră acolo prin „echivalentul subvenție brută”, o valoare calculată după o formulă din regulament, pornind de la suma garantată și de la durata garanției. La nivelul întregii scheme, cele 375,48 milioane de lei de garanții se traduc în 60,15 milioane de lei de ajutor, adică 16,02%.

Avantaje și dezavantaje

Sfaturi utile

Întrebări frecvente

Analiza redacției