Pe scurt

  • Un capitol care stă inactiv până la un semnal de la Bruxelles. Hotărârea Guvernului nr. 823/2026 introduce în Hotărârea Guvernului nr. 410/2016, actul care stabilește condițiile de punere pe piață a ascensoarelor și a componentelor lor de siguranță, un capitol nou V1, „Proceduri de urgență”, cu cinci articole, de la 401 la 405. Niciunul nu produce efecte până când Comisia Europeană nu adoptă un act de punere în aplicare care să privească tocmai ascensoarele și componentele de siguranță pentru ascensoare.
  • Trei condiții care trebuie îndeplinite în același timp. Pentru ca procedurile de urgență să funcționeze e nevoie de un act al Comisiei adoptat în temeiul art. 28 din Regulamentul (UE) 2024/2.747, de desemnarea ascensoarelor sau a componentelor ca bunuri relevante în situații de criză potrivit art. 18 alin. (4) din același regulament și de un regim de urgență pe piața internă activ. Lipsește una, capitolul rămâne literă moartă.
  • Se poate scurta drumul, nu cerința de fond. În criză, organismele notificate tratează cu prioritate cererile de evaluare a conformității, iar produsele acoperite de o autorizație națională extinsă de Comisie la nivelul Uniunii pot intra pe piață fără procedurile care cer obligatoriu un organism notificat. Cerințele esențiale de securitate din anexa nr. 1 la Hotărârea nr. 410/2016 rămân în picioare, iar conformitatea cu ele se prezumă numai pe baza standardelor sau a specificațiilor comune pe care le indică actele Comisiei.
  • Fără marcaj CE, cu etichetă în limba română. Ascensoarele și componentele introduse pe piață pe baza autorizației extinse nu poartă marcajul CE, prin derogare de la articolele 3, 18 și 19 din hotărâre, dar trebuie să afișeze informația că sunt puse pe piață ca „bun relevant în situații de criză”, clar, lizibil și în limba română. Tot ce este introdus pe piață în fereastra de criză rămâne considerat conform și după ce criza se încheie.
Act: Hotărârea Guvernului nr. 823/2026 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 410/2016 privind stabilirea condițiilor pentru introducerea pe piață sau punerea în funcțiune a ascensoarelor și pentru punerea la dispoziție pe piață a componentelor de siguranță pentru ascensoare
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 14 octombrie 2026, paginile 6-7
Intră în vigoare: 14 octombrie 2026, data publicării, pentru că hotărârea nu fixează ea însăși o dată ulterioară

Ascensoarele intră în lista produselor pentru care Uniunea Europeană are pregătit un regim de criză. Guvernul a adoptat la 9 octombrie 2026 o hotărâre care adaugă în regulile de punere pe piață a ascensoarelor un capitol întreg de proceduri de urgență, publicată cinci zile mai târziu în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 14 octombrie 2026. Mecanismul nu schimbă nimic în modul în care se montează și se vinde un ascensor în condiții normale. El devine relevant într-o singură situație: când Comisia Europeană constată o criză pe piața internă și pune ascensoarele sau componentele lor de siguranță pe lista bunurilor de care depinde ieșirea din criză.

Hotărârea are un articol unic, cu trei puncte. Primul adaugă la articolul 2 din Hotărârea Guvernului nr. 410/2016 două definiții noi, punctele 22 și 23, care duc lista definițiilor actului de la 21 la 23 de poziții: „bunuri relevante în situații de criză” și „regim de urgență pe piața internă”. Niciuna nu e scrisă de la zero, amândouă trimit la Regulamentul (UE) 2024/2.747, actul european care instituie un cadru de măsuri privind situațiile de urgență pe piața internă și reziliența pieței interne, la articolul 3 punctele 6 și 3. Al doilea punct introduce capitolul V1, cu cele cinci articole noi. Al treilea face o curățenie de nume: în tot cuprinsul hotărârii, „Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri” se înlocuiește cu „Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului”.

Prin acest text, România transpune articolul 6 din Directiva (UE) 2024/2.749, care modifică zece directive de produs, de la utilajele de exterior la echipamentele sub presiune, ca să le adauge tuturor același set de proceduri de urgență. Operațiunea nu s-a făcut printr-un singur act. Pentru utilajele de exterior, capitolul de urgență a fost adăugat prin Hotărârea Guvernului nr. 679/2026, publicată la 31 august 2026, iar pentru echipamentele sub presiune prin Hotărârea Guvernului nr. 824/2026, apărută cu o zi înainte, la 13 octombrie 2026. Cele două hotărâri cu numere consecutive, 823 și 824, au ieșit din aceeași ședință de guvern, dar au fost publicate în ediții diferite ale Monitorului Oficial.

Efectele pe care le produce

Primul articol al capitolului nou, 401, nu dă niciun drept și nu impune nicio obligație. El descrie comutatorul. Măsurile din articolele 402-405 se aplică numai în cazul în care Comisia Europeană adoptă un act de punere în aplicare în temeiul art. 28 din Regulamentul (UE) 2024/2.747 care privește ascensoarele și componentele de siguranță pentru ascensoare, numai pentru produsele desemnate drept bunuri relevante în situații de criză în temeiul art. 18 alin. (4) din același regulament și numai pe durata regimului de urgență pe piața internă. Cele trei condiții se adună, nu se înlocuiesc una pe alta. Pentru o firmă care montează ascensoare sau produce componente de siguranță, consecința practică la 14 octombrie 2026 este zero: nicio procedură nu se schimbă, niciun dosar nu se depune altfel.

Când comutatorul se închide, prima măsură este tratarea cu prioritate a dosarelor. Articolul 402 privește produsele enumerate în actul Comisiei care trec prin procedurile de evaluare a conformității de la articolele 15 și 16 din Hotărârea nr. 410/2016, adică acelea în care implicarea unui organism notificat este obligatorie. Organismele notificate trebuie să trateze cu prioritate toate cererile pentru aceste produse, indiferent dacă au fost depuse înainte sau după activarea procedurilor de urgență. Un dosar aflat deja pe masă, depus în condiții normale, urcă deci în ordinea de lucru fără ca solicitantul să facă nimic. Hotărârea mai spune două lucruri despre acest regim prioritar: că nu trebuie să ducă la costuri suplimentare disproporționate pentru instalatorii și producătorii care au depus cererile și că organismele notificate depun eforturi rezonabile pentru creșterea capacității de testare.

A doua măsură este singura care scurtează cu adevărat traseul. Ea pornește de la ipoteza în care Comisia extinde la nivelul întregii Uniuni valabilitatea unei autorizații emise de un stat membru. Produsele cuprinse în acel act pot fi introduse pe piață în România fără să mai parcurgă procedurile de evaluare care cer obligatoriu un organism notificat. În schimb, ele intră sub condițiile stabilite chiar de actul Comisiei, iar pe produs se afișează informația că este pus pe piață ca „bun relevant în situații de criză”. Informația și orice etichetă trebuie să fie clare, ușor de înțeles, lizibile și formulate în limba română. Alineatul (7) al aceluiași articol este cel care schimbă cel mai mult imaginea de pe teren: prin derogare de la articolele 3, 18 și 19 din hotărâre, aceste ascensoare și componente nu poartă marcajul CE și nu cad sub incidența articolului 3. Un ascensor montat într-o criză europeană poate fi, prin urmare, un ascensor legal fără marcajul pe care cumpărătorul, administratorul de bloc sau beneficiarul unei clădiri de birouri a fost învățat să îl caute.

A treia măsură ține de hârtii, dar decide cine răspunde. Articolul 404 instituie o prezumție: produsele conforme cu standardele sau cu specificațiile comune prevăzute în actele de punere în aplicare ale Comisiei, ori cu anumite părți ale acestora, sunt considerate conforme cu cerințele esențiale de securitate din anexa nr. 1 la Hotărârea nr. 410/2016 care fac obiectul acelor standarde. Prezumția nu este nelimitată. Din ziua următoare expirării sau dezactivării regimului de urgență, producătorii nu mai beneficiază de ea. Produsele introduse pe piață în perioada de valabilitate a regimului rămân însă considerate conforme și după ce actul Comisiei expiră sau este abrogat, cu o condiție pe care textul o scrie explicit: să nu prezinte un risc pentru sănătatea sau securitatea persoanelor potrivit standardelor ori specificațiilor comune respective. Dacă autoritatea de supraveghere a pieței consideră că un standard sau o specificație comună nu acoperă în totalitate cerințele esențiale aplicabile, ea informează Comisia cu o explicație detaliată.

A patra măsură schimbă prioritățile controlului: art. 405 cere autorității de supraveghere a pieței să acorde prioritate activităților de supraveghere pentru produsele din lista Comisiei, coordonarea urmând să se facă prin rețeaua Uniunii pentru conformitatea produselor, instituită prin art. 29 din Regulamentul (UE) 2019/1.020. Aceeași autoritate trebuie să ajute autoritățile din alte state membre, inclusiv prin trimiterea de echipe de experți și prin sprijin logistic pentru consolidarea capacității de testare. Lanțul de control nu dispare în criză, ci se mută: locul verificării prealabile de către un organism notificat îl ia supravegherea de după punerea pe piață, cu măsuri corective și restrictive din Regulamentul (UE) 2019/1.020, iar autoritatea trebuie să informeze imediat Comisia și celelalte state membre prin Sistemul de informare și comunicare pentru supravegherea pieței, ICSMS.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Până la 14 octombrie 2026, Hotărârea Guvernului nr. 410/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 15 iunie 2016, nu avea nicio dispoziție despre criză. Regulile erau construite pentru timp de pace, într-o singură variantă: ascensorul sau componenta de siguranță trecea prin procedura de evaluare a conformității prevăzută la articolele 15 și 16, primea marcajul CE și intra pe piață. Dacă lanțul de aprovizionare se rupea sau organismele notificate se blocau, actul nu oferea nicio soluție, iar singura ieșire ar fi fost o intervenție normativă făcută pe repede înainte, în mijlocul crizei.

Diferența introdusă de Hotărârea nr. 823/2026 este că regula de criză se scrie înainte de criză, dar nu se aplică în avans. Apar două definiții împrumutate din dreptul european, apar cinci articole noi și apare un traseu paralel de punere pe piață, cu un preț vizibil: lipsa marcajului CE și o etichetă care spune cumpărătorului că produsul vine dintr-un regim de excepție. Se schimbă și raportul dintre verificarea de dinainte și controlul de după. În regimul obișnuit, filtrul principal este organismul notificat. În regimul de urgență, filtrul principal devine autoritatea de supraveghere a pieței, care capătă în același timp o obligație nouă de solidaritate cu autoritățile din alte state membre.

A treia schimbare este cea mai puțin spectaculoasă și cea mai veche. Hotărârea Guvernului nr. 410/2016 purta din 2016 numele unui minister care nu mai există, „Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri”, iar înlocuirea lui cu denumirea actuală se face abia prin acest act, la 3.773 de zile de la publicarea actului de bază. Pentru destinatar, corectura are un efect practic: până la ea, textul hotărârii trimitea la o autoritate pe care nu o putea găsi.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Regula de criză e scrisă pe timp de pace, nu improvizată când se rupe lanțul de aprovizionare, iar firmele pot citi din timp ce se va cere de la ele.
  • Comutatorul e limitat strict: act al Comisiei, desemnare ca bun relevant în situații de criză și regim de urgență activ. Capitolul nu poate fi folosit ca derogare generală de la regulile de punere pe piață.
  • Cerințele esențiale de securitate din anexa nr. 1 nu sunt suspendate. Se schimbă dovada conformității, nu nivelul de siguranță cerut ascensorului.
  • Prioritatea la organismele notificate se aplică și dosarelor depuse înainte de activare, deci nimeni nu trebuie să își retragă și să își redepună cererea ca să intre în regimul rapid.
  • Produsele introduse pe piață în fereastra de criză rămân considerate conforme și după încheierea ei, ceea ce scutește proprietarii de clădiri de o reevaluare retroactivă.
  • Obligația ca informația și eticheta să fie în limba română îi dă beneficiarului din România un semnal lizibil că produsul a intrat pe un traseu de excepție.

Ce rămâne o problemă

  • Tot capitolul atârnă de acte de punere în aplicare ale Comisiei care încă nu există. O firmă nu poate ști nici ce standarde vor da prezumția de conformitate, nici ce condiții va impune autorizația extinsă.
  • Interdicția costurilor suplimentare disproporționate la organismele notificate nu are niciun mecanism în spate: nici plafon, nici obligație de a publica tarifele, nici cale de contestare pentru solicitant.
  • „Eforturi rezonabile” pentru creșterea capacității de testare este o obligație fără măsură, deci practic neverificabilă.
  • Obligațiile de informare și etichetare din articolul 403 sunt scrise impersonal, „se afișează informația”, fără să numească cine răspunde: instalatorul, producătorul componentei sau cel care o pune la dispoziție pe piață.
  • Autoritatea de supraveghere a pieței nu e numită în capitolul nou, deși primește patru obligații distincte, printre care trimiterea de echipe de experți în alte state membre.
  • În ziua în care regimul de urgență se dezactivează, dreptul de a introduce pe piață produsele fără organism notificat dispare, iar actul nu spune nimic despre stocul care nu a fost încă pus pe piață.

Sfaturi utile

  1. Nu schimbați nimic în procedurile curente pe baza acestui act. Singurul lucru util acum e să treceți în procedura internă de calitate punctul de declanșare, adică actul de punere în aplicare al Comisiei adoptat în temeiul art. 28 din Regulamentul (UE) 2024/2.747, și persoana care îl urmărește.
  2. Dacă aveți un contract în derulare cu un organism notificat, verificați cum sunt tarifate lucrările în regim prioritar și cereți o clauză explicită. Hotărârea interzice costurile suplimentare disproporționate, dar nu vă dă nicio procedură de contestare, deci singura protecție utilă e cea contractuală.
  3. Pregătiți din timp forma informației „bun relevant în situații de criză” în limba română, cu locul ei pe produs și în documentația de însoțire. Textul cere claritate, lizibilitate și limba română, iar restul cerințelor vor veni din actul Comisiei, cu termene scurte.
  4. Țineți evidența datei la care fiecare unitate a fost introdusă pe piață. După dezactivarea regimului de urgență, această dată e singurul criteriu care separă produsele acoperite de prezumția de conformitate de cele care nu mai sunt.
  5. Dacă livrați în mai multe state membre, nu presupuneți că eticheta în limba română rezolvă problema. Cerința de limbă e națională, deci fiecare piață de destinație are propria versiune, iar reetichetarea trebuie prinsă în plan, nu improvizată.
  6. Urmăriți separat standardele armonizate obișnuite și specificațiile comune de criză. În regimul de urgență, prezumția de conformitate se naște din standardele indicate în actele Comisiei, nu din lista cu care lucrați în mod normal.

Întrebări frecvente

Se schimbă ceva pentru firma mea de la 14 octombrie 2026?
Nu. Capitolul V1 este în vigoare, dar măsurile din el nu se aplică până când Comisia Europeană nu adoptă un act de punere în aplicare care privește ascensoarele și componentele de siguranță pentru ascensoare, iar produsele nu sunt desemnate bunuri relevante în situații de criză. Până atunci, evaluarea conformității, marcajul CE și documentația rămân exact cum erau.
Cine decide că procedurile de urgență se aplică?
Comisia Europeană, prin act de punere în aplicare adoptat în temeiul art. 28 din Regulamentul (UE) 2024/2.747, și numai pentru produsele desemnate ca bunuri relevante în situații de criză potrivit art. 18 alin. (4) din același regulament. Guvernul României nu are, prin acest act, o pârghie proprie de activare.
Pot pune pe piață un ascensor fără organism notificat, în criză?
Numai dacă intră în ipoteza articolului 403, adică atunci când Comisia a extins la nivelul Uniunii valabilitatea unei autorizații emise de un stat membru și produsul figurează în acel act. Tratarea cu prioritate de la articolul 402 nu elimină organismul notificat, doar urcă dosarul în ordinea de lucru.
Un ascensor instalat în criză, fără marcaj CE, rămâne legal după ce criza se încheie?
Da. Hotărârea prevede expres că derogarea privind marcajul CE din articolul 403 alineatul (7) rămâne aplicabilă și după expirarea sau dezactivarea regimului de urgență, iar produsele conforme cu standardele de criză introduse pe piață în perioada de valabilitate sunt considerate conforme și ulterior, dacă nu prezintă un risc pentru sănătatea sau securitatea persoanelor.
Ce se întâmplă cu stocul nevândut în ziua în care se încheie regimul de urgență?
Textul nu răspunde. Dreptul de a introduce pe piață fără organism notificat se limitează la durata regimului de urgență, iar prezumția de conformitate privește produsele deja introduse pe piață. Unitățile rămase în depozit nu beneficiază de niciun regim tranzitoriu scris, deci se întorc sub procedura obișnuită, inclusiv marcajul CE.
Cine verifică produsele intrate pe traseul de urgență?
Autoritatea de supraveghere a pieței, care poate lua măsurile corective și restrictive din Regulamentul (UE) 2019/1.020 și din hotărâre și care trebuie să informeze imediat Comisia și autoritățile din celelalte state membre prin sistemul ICSMS. Capitolul nou nu o numește, iar hotărârea e contrasemnată, printre alții, de inspectorul de stat șef al Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat, ISCIR.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Art. 403 alin. (1) și (2): produsul exceptat e numit cu un termen care nu există în hotărâre. Alineatul (1) vorbește despre „ascensoare și echipamentele specifice pentru ascensoare”, iar alineatul (2) despre „ascensoarele și echipamentele specifice de siguranță pentru ascensoare”, în timp ce restul actului, inclusiv alineatele (3), (7) și (8) ale aceluiași articol, folosește termenul definit în hotărâre, „componente de siguranță pentru ascensoare”. Cum tocmai alineatele (1) și (2) sunt cele care permit punerea pe piață fără procedurile cu organism notificat, iar alineatele următoare trimit înapoi la ele cu o altă denumire, un cititor de bună-credință poate ajunge fie la concluzia că exceptarea acoperă componentele de siguranță, fie la concluzia că acoperă o categorie nedefinită, mai largă sau mai îngustă. Actul își construiește cu grijă definițiile la art. 2, unde adaugă chiar punctele 22 și 23, iar singurul articol care acordă o exceptare reală este tocmai cel care nu folosește niciuna dintre ele.

Analiza redacției

Capitolul V1 e un act de pregătire, nu de intervenție, și asta e partea lui bună. Dificultatea stă în raportul dintre obligații și termene. Dacă se numără referințele temporale din cele cinci articole noi, ies doar trei: „imediat”, pentru informarea Comisiei de către autoritatea de supraveghere a pieței, „ziua următoare expirării” regimului de urgență, pentru pierderea prezumției de conformitate, și „data stabilită prin respectivul act”, pentru punerea în aplicare a actelor Comisiei adoptate din motive imperioase de urgență. Niciun termen nu curge în favoarea firmei. Organismele notificate datorează „prioritate” și „eforturi rezonabile”, două noțiuni pe care nu le poate măsura nimeni, iar solicitantul care așteaptă o evaluare în plină criză nu are nici termen de referință, nici cale de a contesta tariful, deși actul îi promite că nu va plăti costuri suplimentare disproporționate.

A doua observație iese din combinarea a trei dispoziții care, citite separat, par complete. Art. 401 alin. (3) limitează aplicarea măsurilor la durata regimului de urgență și păstrează după dezactivare un singur alineat, art. 403 alin. (7), cel care spune că produsele nu poartă marcajul CE. Art. 404 alin. (3) păstrează prezumția de conformitate, dar numai pentru ce a fost introdus pe piață în fereastra de criză. Rezultatul este că data introducerii pe piață devine criteriul care decide totul, iar actul nu cere nimănui să o dovedească și nu spune ce se întâmplă cu unitățile produse în criză și rămase în depozit în ziua dezactivării. Ele nu au marcaj CE, fiindcă traseul de urgență nu îl prevede, și nu mai au nici dreptul de a intra pe piață fără organism notificat. Pentru o instalație cu durata de viață a unui ascensor, diferența de o zi în registrul de vânzări decide dacă produsul e vandabil sau e deșeu scump.

A treia observație ține de felul în care s-a făcut transpunerea. Articolul 6 din Directiva (UE) 2024/2.749 este unul dintr-un set care modifică zece directive de produs cu același text de urgență, iar România îl mută în dreptul intern act cu act: utilajele de exterior prin Hotărârea nr. 679/2026, la 31 august 2026, echipamentele sub presiune prin Hotărârea nr. 824/2026, la 13 octombrie 2026, ascensoarele prin hotărârea de față, o zi mai târziu, deși ultimele două au numere consecutive și au ieșit din aceeași ședință. Metoda are un avantaj, fiecare hotărâre modifică exact actul ei, și un cost, pe care îl plătește cititorul: aceleași proceduri de urgență ajung să existe în zece variante de redactare, iar diferențele de vocabular dintre ele, ca „echipamentele specifice pentru ascensoare” față de termenul definit în act, nu mai pot fi comparate decât deschizând toate hotărârile. Aceeași lipsă de aliniere se vede și în punctul 3 al articolului unic: numele ministerului a fost corectat după 3.773 de zile de la publicarea actului de bază, ceea ce arată cât de rar se recitește un act de produs în întregime.

Rămâne un loc în care textul cere două lecturi ca să fie înțeles. Art. 404 alin. (2) spune că, din ziua următoare expirării sau dezactivării regimului de urgență, „producătorii nu mai beneficiază de prezumția de conformitate”, fără să separe produsele deja introduse pe piață de cele viitoare, iar alin. (3) păstrează prezumția pentru ce s-a introdus pe piață în fereastra de criză, dar derogă expres numai de la art. 401 alin. (3), nu de la alineatul precedent. Se ajunge la răspunsul corect pe regula textului special, însă el nu se citește din litera actului. Comparația cu hotărârea-soră pentru echipamentele sub presiune arată de unde vine problema: acolo, aceeași pierdere a prezumției stă în același alineat cu prezumția, nu într-un alineat propriu, deci cititorul vede cele două reguli una lângă alta. La ascensoare, împărțirea pe trei alineate a mutat regula generală și excepția la distanță una de alta, fără trimiterea care le leagă.

Ce ar trebui schimbat

  1. Aliniați vocabularul din art. 403 alin. (1) și (2) la termenul definit în hotărâre, „componente de siguranță pentru ascensoare”. Pe teren, asta înseamnă că dispare îndoiala asupra categoriei de produse care poate intra pe piață fără organism notificat, adică asupra singurei exceptări reale din tot capitolul.
  2. Adăugați în art. 404 alin. (3) trimiterea la alineatul (2), nu doar la art. 401 alin. (3). Efectul practic: un producător care are unități vândute în criză știe, fără interpretare, că nu trebuie să refacă evaluarea conformității după încheierea regimului de urgență.
  3. Scrieți un regim pentru stocul nepus pe piață la data dezactivării, fie un termen de câteva luni în care poate fi încă introdus pe piață în condițiile crizei, fie o procedură simplificată de trecere la marcajul CE. Câștigul: producția făcută legal în criză nu se transformă în pierdere la o schimbare de dată.
  4. Numiți în capitolul V1 autoritatea de supraveghere a pieței și spuneți cine poartă obligațiile de informare și etichetare din art. 403 alin. (3)-(5). Efectul practic: destinatarul normei știe cui se adresează și cine răspunde dacă eticheta lipsește, fără să reconstituie răspunsul din alte articole ale hotărârii.
  5. Completați interdicția costurilor suplimentare disproporționate de la art. 402 alin. (3) cu o obligație a organismelor notificate de a publica tarifele aplicabile în regim prioritar și cu o cale de sesizare. Efectul practic: regula devine aplicabilă, nu declarativă, exact în perioada în care cererea depășește oferta de evaluare.
  6. Publicați, odată cu un eventual act al Comisiei, un ghid comun pentru toate cele zece domenii transpuse, cu aceeași terminologie. Consecința: firmele care fabrică și ascensoare și echipamente sub presiune nu citesc de două ori același mecanism în două formulări diferite.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 14 octombrie 2026, paginile 6-7 16 pagini PDF, 111 KB actul începe la pagina 6

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Hotărârea Guvernului nr. 823/2026 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 410/2016 privind stabilirea condițiilor pentru introducerea pe piață sau punerea în funcțiune a ascensoarelor și pentru punerea la dispoziție pe piață a componentelor de siguranță pentru ascensoare

EMITENT: Guvernul României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 14 octombrie 2026, paginile 6-7

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Hotărârea Guvernului nr. 410/2016 privind stabilirea condițiilor pentru introducerea pe piață sau punerea în funcțiune a ascensoarelor și pentru punerea la dispoziție pe piață a componentelor de siguranță pentru ascensoare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 15 iunie 2016, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, după punctul 21 se introduc două noi puncte, pct. 22 și 23, cu următorul cuprins: „22. bunuri relevante în situații de criză — bunuri relevante în situații de criză, astfel cum sunt definite la art. 3 pct. 6 din Regulamentul (UE) 2024/2.747 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2024 de instituire a unui cadru de măsuri privind situațiile de urgență pe piața internă și reziliența pieței interne și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2.679/98 al Consiliului (Regulamentul privind situațiile de urgență pe piața internă și reziliența pieței interne);

23. regim de urgență pe piața internă — regim de urgență pe piața internă, astfel cum este definit la art. 3 pct. 3 din Regulamentul (UE) 2024/2.747.”

2. După capitolul V se introduce un nou capitol, cap. V1, cu următorul cuprins: „CAPITOLUL V1 Proceduri de urgență

Art. 401. — (1) Măsurile prevăzute la art. 402-405 din prezenta hotărâre se aplică numai în situația în care Comisia Europeană adoptă un act de punere în aplicare în temeiul art. 28 din Regulamentul (UE) 2024/2.747 în ceea ce privește ascensoarele și componentele de siguranță pentru ascensoare care intră sub incidența prezentei hotărâri.

(2) Măsurile prevăzute la art. 402-405 se aplică exclusiv ascensoarelor și componentelor de siguranță pentru ascensoare care au fost desemnate drept bunuri relevante în situații de criză în temeiul art. 18 alin. (4) din Regulamentul (UE) 2024/2.747.

(3) Aplicarea măsurilor prevăzute la art. 402-405 se limitează la durata regimului de urgență pe piața internă instituit potrivit art. 18 din Regulamentul (UE) 2024/2.747. Prin excepție, art. 403 alin. (7) rămâne aplicabil și după expirarea sau dezactivarea regimului de urgență pe piața internă.

(4) Ascensoarelor și componentelor de siguranță pentru ascensoare introduse pe piață în conformitate cu art. 403 și 404 le sunt aplicabile măsurile corective sau restrictive, procedurile și cerințele specifice de etichetare și trasabilitate stabilite potrivit actelor de punere în aplicare adoptate la nivelul Comisiei Europene.

Art. 402. — (1) Evaluarea cu prioritate a conformității ascensoarelor și componentelor de siguranță pentru ascensoare enumerate în actul de punere în aplicare menționat la art. 401 alin. (1), care fac obiectul procedurilor de evaluare a conformității menționate la art. 15 și 16, presupune implicarea obligatorie a unui organism notificat.

(2) Organismele notificate tratează cu prioritate toate cererile de evaluare a conformității ascensoarelor și componentelor de siguranță pentru ascensoare menționate la alin. (1), în conformitate cu prevederile art. 29 din Regulamentul (UE) 2024/2.747, indiferent dacă cererile respective au fost depuse înainte sau după activarea procedurilor de urgență în temeiul art. 401.

(3) Tratarea cu prioritate a cererilor de evaluare a conformității ascensoarelor și componentelor de siguranță pentru ascensoare în temeiul alin. (2) nu trebuie să determine costuri suplimentare disproporționate pentru instalatorii și producătorii care au depus cererile respective.

(4) Organismele notificate depun eforturi rezonabile pentru creșterea capacității de testare a ascensoarelor și componentelor de siguranță pentru ascensoare menționate la alin. (1) care le-au fost notificate.

Art. 403. — (1) În cazul în care Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care extinde valabilitatea unei autorizații emise de un stat membru, la nivelul întregii Uniuni, pot fi introduse pe piață pe teritoriul național ascensoare și echipamentele specifice pentru ascensoare enumerate în respectivul act, fără a mai parcurge procedurile de evaluare care presupun implicarea obligatorie a unui organism notificat menționate la art. 15 și 16 .

(2) Introducerea pe piață sau punerea în funcțiune a ascensoarelor și echipamentelor specifice de siguranță pentru ascensoare prevăzute la alin. (1) se realizează cu respectarea condițiilor stabilite prin actul de punere în aplicare adoptat de Comisie.

(3) Pe ascensoarele și componentele de siguranță pentru ascensoare care fac obiectul extinderii valabilității menționate la alin. (1) și (2) se afișează informația că sunt introduse pe piață ca «bun relevant în situații de criză».

(4) Informația prevăzută la alin. (3) se redactează și conține toate cerințele stabilite prin actul de punere în aplicare adoptat de Comisie.

(5) Informația prevăzută la alin. (3), precum și orice etichete sunt clare, ușor de înțeles, lizibile și formulate în limba română.

(6) Din motive imperioase de urgență justificate corespunzător privind protecția sănătății și securității persoanelor, actele de punere în aplicare adoptate de Comisie sunt puse în aplicare la data stabilită prin respectivul act.

(7) Prin derogare de la art. 3, 18 și 19, ascensoarele sau componentele de siguranță pentru ascensoare introduse pe piață pe teritoriul național în temeiul alin. (1) sau (2) din prezentul articol nu poartă marcajul CE și nu cad sub incidența art. 3.

(8) Pentru ascensoarele sau componentele de siguranță pentru ascensoare introduse pe piață pe teritoriul național în temeiul alin. (1) și (2), autoritatea de supraveghere a pieței poate lua măsuri corective și restrictive, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/1.020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011 și în prezenta hotărâre.

(9) Autoritatea de supraveghere a pieței informează imediat Comisia și autoritățile de supraveghere a pieței din toate celelalte state membre cu privire la măsurile prevăzute la alin. (8), prin intermediul Sistemului de informare și comunicare pentru supravegherea pieței — ICSMS.

Art. 404. — (1) Cu respectarea prevederilor art. 14, ascensoarele și componentele de siguranță pentru ascensoare care sunt conforme cu standardele sau cu specificațiile comune prevăzute în actele de punere în aplicare adoptate de Comisia Europeană sau cu anumite părți ale acestora sunt considerate a fi conforme cu cerințele esențiale de securitate prevăzute în anexa nr. 1, care fac obiectul standardelor respective, al specificațiilor comune respective sau al unor părți ale acestora.

(2) Începând cu ziua următoare expirării sau dezactivării regimului de urgență, producătorii nu mai beneficiază de prezumția de conformitate prevăzută de standardele sau de specificațiile comune prevăzute în actele de punere în aplicare adoptate de Comisie.

(3) Prin excepție de la prevederile art. 401 alin. (3), ascensoarele și componentele de siguranță pentru ascensoare conforme cu standardele ori specificațiile comune aplicabile în caz de criză, care au fost introduse pe piață în perioada de valabilitate a regimului de urgență, sunt considerate conforme cu cerințele esențiale de securitate din anexa nr. 1 și după expirarea, abrogarea actului de punere în aplicare sau dezactivarea regimului de urgență pe piața internă, în condițiile în care aceste echipamente nu prezintă un risc pentru sănătatea sau securitatea persoanelor conform standardelor sau specificațiilor comune menționate la alin. (1).

(4) În situația în care autoritatea de supraveghere a pieței consideră că un standard sau o specificație comună menționată la alin. (1) nu satisface în totalitate cerințele esențiale de securitate aplicabile prevăzute în anexa nr. 1, aceasta informează Comisia Europeană, prezentând o explicație detaliată în acest sens.

Art. 405. — (1) Autoritatea de supraveghere a pieței acordă prioritate activităților de supraveghere a pieței pentru ascensoarele și componentele de siguranță pentru ascensoare enumerate în actul de punere în aplicare menționat la art. 401 alin. (1). Coordonarea eforturilor de realizare cu prioritate a activităților respective se va realiza prin intermediul rețelei Uniunii pentru conformitatea produselor, instituită în temeiul art. 29 din Regulamentul (UE) 2019/1.020.

(2) Autoritatea de supraveghere a pieței oferă asistență altor autorități de supraveghere a pieței pe durata regimului de urgență pe piața internă, inclusiv prin mobilizarea și trimiterea unor echipe de experți care să susțină temporar personalul autorităților de supraveghere a pieței care solicită asistență sau prin furnizarea de sprijin logistic, cum ar fi consolidarea capacității de testare a ascensoarelor și componentelor de siguranță pentru ascensoare enumerate în actul de punere în aplicare prevăzut la art. 401 alin. (1).”

3. În tot cuprinsul hotărârii, sintagma „Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri” se înlocuiește cu sintagma „Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului”. • Prezenta hotărâre asigură transpunerea articolului 6 din Directiva (UE) 2024/2.749 a Parlamentului European și a Consiliului din octombrie 2024 de modificare a Directivelor 2000/14/CE, 2006/42/CE, 2010/35/UE, 2014/29/UE, 2014/30/UE, 2014/33/UE, 2014/34/UE, 2014/35/UE, 2014/53/UE și 2014/68/UE în ceea ce privește procedurile de urgență pentru evaluarea conformității, prezumția de conformitate, adoptarea specificațiilor comune și supravegherea pieței ca urmare a unei situații de urgență pe piața internă.

PRIM-MINISTRU ILIE-GAVRIL BOLOJAN Contrasemnează: p. Viceprim-ministru, ministrul apărării naționale, Cristian-Gabriel Seidler, secretar de stat p. Ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, Marius-Andrei Miftode, secretar de stat p. Inspectorul de stat șef al Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat, Daniel-Cătălin Motounu Ministrul afacerilor externe, Oana-Silvia Țoiu București, 9 octombrie 2026.

Nr. 823.

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 14 octombrie 2026, paginile 6-7

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.