Pe scurt

  • Parlamentul aprobă, după șase ani și jumătate, ordonanța prin care digitalizarea și securitatea cibernetică au fost mutate la nivelul Guvernului, în coordonarea prim-ministrului și a Secretariatului General al Guvernului.
  • Autoritatea pentru Digitalizarea României a preluat activitățile din tehnologia informației și din cadrul național de interoperabilitate de la ministerul comunicațiilor, iar Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică a trecut în coordonarea Secretariatului General.
  • Actul confirmat astăzi vorbește despre CERT-RO și despre ministerul comunicațiilor, două instituții care între timp nu mai există.
Act: Legea nr. 135/2026
Publicat: M. Of. nr. 574 din 13 iulie 2026
Intră în vigoare: 16 iulie 2026

Structura de astăzi a digitalizării statului, cu o autoritate proprie în coordonarea prim-ministrului și cu politica de securitate cibernetică ținută la Secretariatul General al Guvernului, a fost stabilită printr-o ordonanță de urgență din ianuarie 2020. Parlamentul a confirmat-o abia acum. Legea nr. 135/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 574 din 13 iulie 2026, aprobă fără modificări Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2020. Este cea mai veche dintre ordonanțele confirmate în această ediție, alături de cea privind gestionarea deșeurilor.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2020 a fost adoptată la 16 ianuarie 2020 și publicată în Monitorul Oficial nr. 38 din 20 ianuarie 2020. Are cinci articole și mută trei lucruri dintr-un loc în altul: activitatea de tehnologia informației, politica de securitate cibernetică și un institut de cercetare.

Legea de aprobare are un articol unic. Aprobă ordonanța ca atare, fără să intervină asupra vreunui text.

Efectele pe care le produce

Autoritatea pentru Digitalizarea României a primit activitatea, nu doar numele. Structura cu personalitate juridică aflată în coordonarea prim-ministrului a preluat activitățile și structurile din domeniul tehnologiei informației, al societății informaționale și al cadrului național de interoperabilitate de la ministerul comunicațiilor. Textul merge mai departe: orice atribuție a acelui minister care corespunde activităților preluate se exercită de acum de Autoritate, indiferent dacă vine dintr-un act normativ, dintr-un acord internațional sau din alt act încheiat legal.

Politica de securitate cibernetică s-a mutat la Secretariatul General al Guvernului. Acesta realizează politica Guvernului în domeniu și stabilește la nivel național strategiile și politicile publice de securitate cibernetică. Este o competență de decizie, nu de execuție.

CERT-RO a rămas să propună, nu să inițieze. Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică elaborează propuneri de acte normative în domeniul lui și le înaintează spre inițiere Secretariatului General al Guvernului. Ordonanța i-a fixat și modul de finanțare: venituri proprii din serviciile prevăzute la articolul 24 alineatul (61) din Legea nr. 362/2018 și, în completare, subvenții de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General. Prin excepție, până la 31 decembrie 2021 finanțarea s-a asigurat integral de la bugetul de stat.

Tariful serviciilor CERT-RO se stabilea prin ordin al secretarului general al Guvernului, la propunerea directorului general al centrului, cu publicare în Monitorul Oficial. Este mecanismul prin care o instituție de răspuns la incidente își putea încasa singură o parte din bani.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, ICI București, a trecut în coordonarea Secretariatului General al Guvernului. Institutul funcționează în baza Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică și administrează, printre altele, domeniul național „.ro”.

Mutările s-au făcut prin protocoale de predare-preluare, în 15 zile. Ordonanța a dat un termen de 15 zile de la intrarea ei în vigoare pentru două protocoale distincte, unul pentru transferul activității de tehnologia informației și unul pentru CERT-RO. Primul trebuia să cuprindă obligatoriu prevederile bugetare neutilizate pe anul 2020, al doilea prevederile bugetare și execuția de casă pe 2020, iar patrimoniul se preda pe baza situațiilor financiare întocmite potrivit Legii contabilității nr. 82/1991.

Ministerul Finanțelor a fost autorizat să rescrie bugetul. Modificările în structura bugetului de stat și în bugetele ordonatorilor principali de credite pe 2020 s-au făcut la propunerea acestora, pe baza protocoalelor. În cele 5 zile de la aprobarea lor, instituțiile implicate au introdus modificările în bugetele proprii și le-au comunicat ministerului.

Până la protocoale, plata a rămas la ministerul care preda. Cheltuielile curente și de capital ale CERT-RO și ale structurilor preluate de Autoritate s-au asigurat, în perioada de tranziție, din bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor.

Două alineate din legea securității rețelelor au fost abrogate. Este vorba despre alineatele (51) și (7) ale articolului 24 din Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Înainte de ordonanță, digitalizarea administrației stătea la un minister de resort. Autoritatea pentru Digitalizarea României fusese înființată cu câteva luni mai devreme, prin Ordonanța de urgență nr. 68/2019, dar ca structură în aparatul de lucru al Guvernului, fără să fi primit efectiv activitatea. Ordonanța din 2020 a făcut transferul propriu-zis: oameni, structuri, atribuții, bani.

A doua schimbare privește securitatea cibernetică. Politica publică a urcat la Secretariatul General al Guvernului, iar CERT-RO a rămas cu partea tehnică și cu dreptul de a propune, nu de a iniția acte normative. Este exact separarea care se face, de regulă, între un organ de politică publică și o agenție de execuție.

A treia schimbare este cea mai vizibilă astăzi: nimic din arhitectura instituțională descrisă în ordonanță nu mai arată la fel. CERT-RO a fost desființat în 2021, iar atribuțiile lui au trecut la Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, de la care ordonanța prelua activitatea, nu mai exista nici la data adoptării ei, fiind absorbit în Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor. Autoritatea pentru Digitalizarea României funcționează în continuare, cu o conducere schimbată în primăvara lui 2026.

Prin legea de acum nu se schimbă nimic în conținut. Se schimbă doar statutul ordonanței, care nu mai poate fi respinsă sau modificată în procedura de aprobare.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Confirmă temeiul legal al transferului prin care Autoritatea pentru Digitalizarea României exercită astăzi atribuții preluate de la un minister.
  • Închide o incertitudine veche de șase ani și jumătate asupra unui act pe care se sprijină organizarea digitalizării în administrația centrală.
  • Confirmă coordonarea ICI București de către Secretariatul General al Guvernului, relevantă pentru administrarea domeniului național „.ro”.
  • Nu modifică nimic, deci nu produce efecte asupra transferurilor de patrimoniu și de buget consumate în 2020.

Ce rămâne o problemă

  • Șase ani și jumătate de la ordonanță până la aprobare, cel mai lung interval dintre cele șapte legi de aprobare publicate în aceeași zi.
  • Textul confirmat vorbește despre CERT-RO și despre ministerul comunicațiilor, două instituții care nu mai există, fără nicio actualizare.
  • Un act care mută structuri, personal și buget între instituții a funcționat șase ani fără confirmarea Parlamentului, deși putea fi respins oricând.
  • Aprobarea nu spune nimic despre rezultatul reorganizării, deși aceasta era justificarea urgenței invocate în preambul.

Sfaturi utile

  1. Dacă verificați cine este competent astăzi într-un dosar de tehnologia informației deschis înainte de 2020, temeiul transferului este articolul I din această ordonanță, care mută atribuția la Autoritatea pentru Digitalizarea României.
  2. Pentru securitate cibernetică, nu porniți de la textul ordonanței. Instituția pe care o numește, CERT-RO, a fost înlocuită în 2021 de Directoratul Național de Securitate Cibernetică, iar competențele actuale se citesc din actul de înființare al acestuia.
  3. Alineatele (51) și (7) ale articolului 24 din Legea nr. 362/2018 sunt abrogate din 2020. Dacă le găsiți citate într-un contract sau într-o procedură internă mai veche, trimiterea nu mai are obiect.
  4. Tariful pentru serviciile prevăzute la articolul 24 alineatul (61) din Legea nr. 362/2018 se stabilea prin ordin publicat în Monitorul Oficial, deci este verificabil public, nu prin corespondență cu instituția.
  5. Dacă lucrați cu ICI București, coordonarea instituțională este la Secretariatul General al Guvernului, nu la un minister de resort.
  6. Nu confundați această ordonanță cu Ordonanța de urgență nr. 68/2019, care a înființat Autoritatea. Cea din 2020 este cea care i-a dat efectiv activitatea și bugetul.

Întrebări frecvente

Ce face această lege?
Aprobă, printr-un articol unic, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4 din 16 ianuarie 2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 38 din 20 ianuarie 2020.
Ce a preluat Autoritatea pentru Digitalizarea României?
Activitățile și structurile din domeniul tehnologiei informației, al societății informaționale și al cadrului național de interoperabilitate, plus orice atribuție a ministerului comunicațiilor care corespunde acestor activități, indiferent de actul din care provine.
Cine face acum politica de securitate cibernetică?
Potrivit ordonanței, Secretariatul General al Guvernului realizează politica Guvernului în domeniu și stabilește la nivel național strategiile și politicile publice. Partea operațională a trecut, din 2021, de la CERT-RO la Directoratul Național de Securitate Cibernetică.
CERT-RO mai există?
Nu. A fost desființat în 2021, iar atribuțiile lui au fost preluate de Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Textul ordonanței aprobate acum îl numește în continuare.
Ce s-a întâmplat cu ICI București?
A trecut în coordonarea Secretariatului General al Guvernului. Institutul funcționează în baza Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică.
Cum s-a făcut transferul de buget?
Prin două protocoale de predare-preluare încheiate în 15 zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, cu prevederile bugetare neutilizate pe 2020, respectiv cu execuția de casă. Ministerul Finanțelor Publice a fost autorizat să introducă modificările în structura bugetului de stat.
De ce a fost aprobată abia acum?
Constituția nu prevede un termen în care Parlamentul trebuie să se pronunțe asupra unei ordonanțe de urgență. Până la aprobare, ordonanța produce efecte, dar poate fi respinsă sau modificată.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Articolul I față de articolul IV: două ministere diferite pentru același transfer. Articolul I alineatele (1) și (2) stabilesc că activitățile, structurile și atribuțiile se preiau de la Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale. Articolul IV alineatul (1) prevede însă că protocolul de predare-preluare „pentru aplicarea măsurilor prevăzute la art. I” se încheie între Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Secretariatul General al Guvernului, iar alineatul (5) al aceluiași articol pune finanțarea de tranziție tot în sarcina Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor. Aceeași operațiune are, așadar, două entități predătoare diferite în două articole ale aceluiași act, iar identificarea produce efecte: ea decide cine semnează protocolul, cine predă patrimoniul și din al cui buget se plătește până la semnare. Că ministerul numit în articolul I nu mai era în funcțiune se vede din chiar actul publicat: la contrasemnături nu figurează un ministru al comunicațiilor și societății informaționale, ci ministrul transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor.

Analiza redacției

Ordonanța a rezolvat, în ianuarie 2020, o problemă reală: o autoritate înființată pe hârtie în 2019 nu avea nici oameni, nici buget, nici atribuții, iar digitalizarea administrației se împărțea între un minister și o structură a Guvernului. Transferul, protocoalele de 15 zile și autorizarea Ministerului Finanțelor sunt instrumentul normal prin care se mută o competență dintr-un loc în altul, cu tot cu bani.

Problema este ce s-a întâmplat după. Între ordonanță și legea de aprobare au trecut șase ani și jumătate, cel mai lung interval dintre cele șapte legi de aprobare publicate în aceeași zi. În acest timp, CERT-RO, instituția pe care articolul II o organizează, a fost desființată și înlocuită. Ministerul de la care articolul I prelua activitatea dispăruse deja înainte de adoptarea ordonanței. Ce a votat Parlamentul în iulie 2026 este un text în care două dintre cele trei instituții menționate nu mai corespund realității.

Aprobarea unei ordonanțe nu este o formalitate de arhivă. Este singurul moment în care legiuitorul poate spune că măsura a fost bună, că a produs efectul așteptat sau că trebuie corectată. Aici nu s-a spus nimic, iar textul a trecut cuvânt cu cuvânt, cu tot cu trimiterile care au rămas fără obiect.

Ce ar trebui schimbat

  • Actualizarea denumirilor instituționale la momentul aprobării. Legea de aprobare poate modifica ordonanța, deci era locul firesc în care CERT-RO devenea Directoratul Național de Securitate Cibernetică, iar ministerul comunicațiilor devenea succesorul lui real.
  • Un termen constituțional pentru pronunțarea Parlamentului asupra ordonanțelor de urgență. Șase ani și jumătate pentru un act de organizare instituțională nu mai este întârziere, ci absență.
  • O evaluare a reorganizării anexată legii de aprobare. Urgența invocată în preambul era operaționalizarea Autorității și evitarea unor proceduri de infringement, deci confirmarea din 2026 ar fi trebuit să spună dacă acele obiective au fost atinse.
  • Corelarea articolelor înainte de publicare. Un act care numește două ministere diferite ca predător al aceleiași activități se putea corecta în două minute, la redactare, nu după șase ani.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 574 din 13 iulie 2026 16 pagini PDF, 101 KB actul începe la pagina 9

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative

EMITENT: Parlamentul României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 13 iulie 2026

PARLAMENTUL ROMÂNIEI. CAMERA DEPUTAȚILOR. SENATUL

L E G E pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4 din 16 ianuarie 2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 20 ianuarie 2020.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR SORIN-MIHAI GRINDEANU

p. PREȘEDINTELE SENATULUI, MIHAI COTEȚ

București, 13 iulie 2026.

Nr. 135.

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 13 iulie 2026

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.