Pe scurt
- Parlamentul aprobă, după doi ani și opt luni, ordonanța care a introdus o contribuție la Fondul pentru mediu pentru ambalajele nereturnate prin sistemul de garanție-returnare, dublă la sticlă și plastic față de metal.
- Tot ea a actualizat listele depozitelor de deșeuri neconforme pe care România trebuie să le închidă după condamnarea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și a definit în lege termenii RDF, SRF și CLO.
- Pentru campania de împădurire din PNRR, ordonanța a readus pajiștile permanente în categoria terenurilor eligibile, cu excepția celor naturale și a celor cu valoare naturală ridicată.
Publicat: M. Of. nr. 574 din 13 iulie 2026
Intră în vigoare: 16 iulie 2026
Producătorul care pune pe piață băuturi la doză, la sticlă sau la PET și nu atinge obiectivul anual de returnare plătește la Fondul pentru mediu pentru fiecare ambalaj lipsă. La metal plătește cât garanția, la sticlă și plastic plătește dublu. Regula funcționează de la 1 ianuarie 2024, dar actul care a instituit-o a fost confirmat de Parlament abia acum: Legea nr. 132/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 574 din 13 iulie 2026, aprobă fără nicio modificare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2023. Este una dintre cele șapte legi de aprobare din aceeași ediție, alături de cea pentru ordonanța care a creat RO e-Transport.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2023 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1003 din 3 noiembrie 2023 și are șase articole care intervin asupra a cinci acte normative: Ordonanța de urgență nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor, Ordonanța de urgență nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, Legea nr. 249/2015 privind ambalajele și Ordonanța de urgență nr. 35/2022 privind campania națională de împădurire, plus o corelare de definiții în Legea serviciului de salubrizare nr. 101/2006.
Legea de aprobare are un articol unic. Aprobă ordonanța ca atare, fără să intervină asupra vreunui text.
Cea mai veche ordonanță confirmată în aceeași ediție este din ianuarie 2020: Legea nr. 135/2026 aprobă actul care a mutat digitalizarea și securitatea cibernetică la nivelul Guvernului.
Efectele pe care le produce
Ambalajul nereturnat costă producătorul. În lista veniturilor Fondului pentru mediu a intrat, la articolul 9 alineatul (1) litera z), o contribuție datorată de operatorii economici care introduc pe piață produse ambalate în ambalaje primare nereutilizabile din sistemul de garanție-returnare. Se calculează începând cu 1 ianuarie 2024, pentru fiecare unitate de ambalaj din diferența dintre obiectivul minim anual de returnare și cantitatea validată efectiv ca returnată, pe baza codului de bare.
Sticla și plasticul se taxează dublu față de metal. Pentru fiecare unitate de ambalaj nereutilizabil din metal, contribuția este egală cu valoarea garanției prevăzute la articolul 12 alineatul (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.074/2021. Pentru fiecare unitate din sticlă sau plastic, contribuția este valoarea dublă a aceleiași garanții.
Raportare trimestrială, plată anuală. Operatorii economici trebuie să declare trimestrial, prin administratorul sistemului, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului, cantitățile de ambalaje introduse pe piață, cantitățile returnate și cantitățile încredințate spre reciclare, în kilograme, pe tip de material și în număr de unități. Suma datorată se plătește o dată pe an, tot prin administratorul sistemului, până la 25 ianuarie inclusiv a anului următor.
Programul „Săptămâna verde” se finanțează din Fondul pentru mediu. A fost adăugat pe lista categoriilor finanțabile, iar beneficiarul este Ministerul Educației. Mecanismul de finanțare și sumele se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității centrale pentru protecția mediului.
Fondul pentru mediu încasează și chiriile Administrației Fondului pentru Mediu. Sumele obținute din închirierea bunurilor mobile sau imobile aflate în proprietatea ori în administrarea instituției au devenit venit al Fondului, poziție care lipsea din actul de constituire, deși Codul administrativ dă dreptul de a închiria astfel de bunuri.
Banii din contribuția pe ambalaje merg la infrastructura de deșeuri. Sumele rezultate din aplicarea literelor c), v) și z) ale articolului 9 alineatul (1) se folosesc pentru finanțarea dezvoltării infrastructurii de gestionare a deșeurilor, pe baza strategiei stabilite de autoritatea centrală pentru protecția mediului.
Listele depozitelor neconforme se pot schimba prin ordin de ministru. La articolul 38 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 s-a introdus un alineat nou: anexa nr. 5 se actualizează prin ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor, ori de câte ori autoritatea centrală apreciază că este necesar. În același timp, tabelele 5.1, 5.3 și 5.4 din acea anexă au fost înlocuite integral.
Șase termeni tehnici au intrat în lege. În anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență nr. 92/2021 s-au adăugat definițiile pentru instalația de tratare mecano-biologică, instalația integrată de tratare, RDF, SRF, CLO și deșeurile municipale reziduale. RDF și SRF sunt combustibili alternativi obținuți din deșeuri municipale tratate, SRF fiind cel care respectă standardul european EN ISO 21640:2021. CLO este materialul asemănător compostului rezultat din tratarea mecano-biologică, folosit la acoperirea depozitelor și la reabilitarea minelor abandonate, care nu îndeplinește criteriile unui compost finit.
Obiectivele de ambalaje se ating exclusiv prin administratorul sistemului. În Legea nr. 249/2015 s-a prevăzut că, de la intrarea în funcțiune a sistemului de garanție-returnare, obiectivele minime anuale ale producătorilor pentru ambalajele care fac obiectul sistemului se realizează numai prin administratorul acestuia. Separat, la depunerea declarațiilor privind obligațiile la Fondul pentru mediu, ambalajele primare nereutilizabile supuse sistemului trebuie menționate distinct.
Pajiștile permanente au revenit pe lista terenurilor de împădurit. Articolul 1 alineatul (1) litera a) din Ordonanța de urgență nr. 35/2022 a fost rescris: sunt eligibile terenul arabil, pajiștile permanente și culturile permanente, cu excepția pajiștilor naturale permanente, a zonelor umede și a altor terenuri agricole cu valoare naturală ridicată.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Înainte de ordonanță, producătorul care rata obiectivul de returnare nu datora nimic pentru diferența rămasă. Sistemul de garanție-returnare avea obiective anuale stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.074/2021, dar nu avea o sancțiune financiară proprie legată de neatingerea lor. Ordonanța a legat obiectivul de o contribuție calculată bucată cu bucată, iar diferența de tratament între metal și restul materialelor a fost fixată chiar în text: dublu la sticlă și plastic.
A doua schimbare privește listele de depozite. Tabelele 5.1, 5.3 și 5.4 din anexa nr. 5 la Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 conțineau situația din 2021. Analiza-diagnostic finanțată din Fondul pentru mediu a arătat diferențe de suprafață față de ce era înscris în tabele, iar o parte dintre depozite fuseseră închise între timp. Ordonanța a înlocuit tabelele și a mutat actualizările viitoare la nivelul unui ordin de ministru, deci fără a mai fi nevoie de un act al Guvernului.
A treia schimbare este de vocabular juridic. Până în noiembrie 2023, RDF, SRF și CLO circulau în caietele de sarcini și în proiectele finanțate din fonduri europene, dar nu aveau o definiție într-un act normativ. Legea serviciului de salubrizare nr. 101/2006 a fost corelată în aceeași ordonanță, astfel încât deșeurile reziduale și instalația integrată de tratare să însemne același lucru în ambele acte.
A patra schimbare corectează o restricție introdusă cu patru luni mai devreme. Legea nr. 236/2023 scosese din categoria terenurilor eligibile pentru împădurire toate pajiștile permanente, inclusiv pe cele fără valoare naturală ridicată, ceea ce făcea ținta din PNRR, 56.700 de hectare, greu de atins. Ordonanța a readus pajiștile obișnuite pe listă și a păstrat excluse doar pajiștile naturale permanente, zonele umede și terenurile agricole cu valoare naturală ridicată.
Prin legea de acum nu se schimbă nimic în conținut. Se schimbă doar statutul ordonanței, care nu mai poate fi respinsă sau modificată în procedura de aprobare.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Închide discuția asupra temeiului legal al unei contribuții care se calculează din 1 ianuarie 2024 și se plătește anual de toți producătorii din sistemul de garanție-returnare.
- Confirmă definițiile pentru RDF, SRF, CLO și deșeurile municipale reziduale, folosite în contracte de salubrizare și în proiecte finanțate din fonduri europene.
- Menține pe lista terenurilor de împădurit pajiștile permanente obișnuite, fără de care ținta de 56.700 de hectare din PNRR era greu de atins.
- Nu modifică nimic, deci nu produce efecte retroactive asupra contribuțiilor deja declarate și plătite.
Ce rămâne o problemă
- Doi ani și opt luni de la ordonanță până la aprobare, într-un act care instituie o contribuție financiară nouă pentru operatorii economici.
- Actualizarea listei depozitelor neconforme a coborât la nivel de ordin de ministru, deci intrarea sau ieșirea unui depozit din obligația de închidere nu mai trece prin Guvern.
- Contribuția se calculează pe baza cantităților validate prin codul de bare de administratorul sistemului, deci producătorul depinde de datele altcuiva pentru propria obligație de plată.
- Diferența de tratament între metal, pe de o parte, și sticlă și plastic, pe de alta, nu este explicată în preambulul ordonanței.
- Un act care amestecă regimul ambalajelor, închiderea depozitelor industriale, definiții tehnice, un program școlar și campania de împădurire nu poate fi aprobat sau respins decât în bloc.
Sfaturi utile
- Dacă introduceți pe piață băuturi în ambalaje primare nereutilizabile, obligația de plată se stabilește anual, la 25 ianuarie, pentru anul precedent, și se achită prin administratorul sistemului de garanție-returnare, nu direct la Administrația Fondului pentru Mediu.
- Raportarea este trimestrială și separată de plată: până la data de 25 a lunii următoare trimestrului, prin administrator, pe trei categorii de cantități, exprimate atât în kilograme și tip de material, cât și în număr de unități.
- Verificați lunar datele de returnare validate prin cod de bare. Din ele iese diferența pe care se calculează contribuția, iar la sticlă și plastic fiecare unitate lipsă costă dublu față de metal.
- În declarațiile privind obligațiile la Fondul pentru mediu, ambalajele primare nereutilizabile care intră în sistemul de garanție-returnare se menționează distinct de celelalte.
- Dacă lucrați în salubrizare sau pregătiți un proiect de tratare a deșeurilor, definițiile pentru RDF, SRF, CLO, instalația de tratare mecano-biologică și instalația integrată de tratare se află la punctele 40 la 45 din anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență nr. 92/2021.
- Dacă dețineți sau administrați un depozit din anexa nr. 5 la Ordonanța Guvernului nr. 2/2021, urmăriți ordinele ministrului mediului, apelor și pădurilor: din 2023, listele se actualizează la acest nivel, nu prin hotărâre a Guvernului.
- Pentru împădurire, terenul contează prin categoria lui de folosință. Pajiștea permanentă obișnuită este eligibilă, pajiștea naturală permanentă nu.
Întrebări frecvente
Ce face această lege?
Cine plătește contribuția pentru ambalajele nereturnate?
Cât costă un ambalaj nereturnat?
De când se calculează?
Ce înseamnă RDF, SRF și CLO?
De ce se schimbă listele de depozite de deșeuri?
Ce legătură are ordonanța cu împăduririle?
De ce a fost aprobată abia acum?
Analiza redacției
Ordonanța aprobată aici rezolvă o problemă reală și scumpă. România a fost condamnată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu a închis 68 de depozite de deșeuri neconforme, iar preambulul ordonanței pune cifrele pe masă: o sumă forfetară minimă de 1.643.000 de euro și penalități de 29.781,3 euro pe zi, cerute de Comisia Europeană în cauza deschisă în februarie 2022. Actualizarea listelor și mutarea lor la nivel de ordin de ministru sunt măsuri de administrare a unui termen care curge zilnic, nu birocrație.
Partea de ambalaje este însă altceva. O contribuție care se calculează bucată cu bucată, cu un multiplicator de doi pentru sticlă și plastic, este o taxă de mediu, nu o măsură de urgență. Preambulul, lung de aproape trei pagini, nu explică de unde vine raportul de unu la doi între materiale. Nici de ce metalul primește tratamentul mai blând.
Mai există un detaliu care spune ceva despre modul în care se scriu aceste acte. Preambulul datează hotărârea Curții de Justiție în 18 decembrie 2018 și trimite, într-un loc, la cauza C-638/18, în timp ce notele de subsol ale tabelelor din anexă, singurele care produc efecte, vorbesc despre hotărârea din 18 octombrie 2018. Partea normativă este corectă, deci nimeni nu poate ajunge la două concluzii juridice diferite, dar aprobarea din 2026 era momentul în care aceste trimiteri puteau fi îndreptate. Parlamentul a votat textul cuvânt cu cuvânt, cu tot cu ele.
Ce ar trebui schimbat
- Justificarea publică a raportului de unu la doi între materiale. Dacă diferența are la bază costuri de colectare sau rate de reciclare diferite, cifrele ar trebui să apară în nota de fundamentare, nu doar în text.
- Un drept de contestare a datelor validate prin cod de bare. Producătorul plătește pe baza unei cantități calculate de administratorul sistemului, deci ar trebui să poată verifica și contesta acel număr înainte de scadență.
- Publicarea listei actualizate a depozitelor după fiecare ordin de ministru. Dacă anexa se schimbă la nivel de ordin, forma consolidată ar trebui să fie accesibilă într-un singur loc, altfel proprietarii de terenuri află despre obligație din alt act.
- Separarea taxelor permanente de măsurile de conformare. Închiderea depozitelor sub presiunea unei hotărâri a Curții și instituirea unei contribuții noi pe ambalaje sunt două subiecte diferite, cu destinatari diferiți, care nu ar trebui să stea în același act.
- Corectarea trimiterilor la jurisprudența europeană la momentul aprobării. Legea de aprobare este singura ocazie în care Parlamentul poate îndrepta un preambul devenit parte a legislației, iar aici a trecut peste ea.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 574 din 13 iulie 2026 16 pagini PDF, 101 KB actul începe la pagina 6
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2023 privind unele măsuri de eficientizare a gestionării deșeurilor, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
EMITENT: Parlamentul României
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 13 iulie 2026
PARLAMENTUL ROMÂNIEI. CAMERA DEPUTAȚILOR. SENATUL
L E G E pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2023 privind unele măsuri de eficientizare a gestionării deșeurilor, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96 din 2 noiembrie 2023 privind unele măsuri de eficientizare a gestionării deșeurilor, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1003 din 3 noiembrie 2023.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, NATALIA-ELENA INTOTERO PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA ABRUDEAN
București, 13 iulie 2026.
Nr. 132.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.