Pe scurt
- Parlamentul se întoarce la lucru marți, 1 septembrie 2026, la ora 16:00. Cele două camere s-au convocat prin decizii separate, dar au ales aceeași zi și aceeași oră.
- Este a doua sesiune ordinară a anului. Potrivit art. 66 alin. (1) din Constituție, ea începe în septembrie și nu poate trece de sfârșitul lui decembrie, deci durează cel mult 122 de zile, iar cele două camere au ales prima zi posibilă.
- Decizia Senatului este semnată pe 26 august, cea a Camerei Deputaților pe 28 august, ziua publicării. Deputații află despre convocare cu patru zile înainte de deschidere.
Publicat: M. Of. nr. 719 din 28 august 2026
Emise: 26 și 28 august 2026
Vacanța parlamentară se încheie marți, 1 septembrie, la ora 16:00, pentru ambii senatori și deputați deodată. Două decizii publicate pe aceeași pagină a Monitorului Oficial convoacă Senatul și Camera Deputaților în a doua sesiune ordinară a anului 2026. Ele vin la două zile după ultima ședință a sesiunii extraordinare de vară, cea în care legea de închidere a PNRR a traversat ambele camere într-o singură zi.
Convocarea nu este o formalitate ocolibilă. Potrivit art. 66 alin. (3) din Constituție, camerele se convoacă de președinții lor, iar potrivit alin. (1) al aceluiași articol, Camera Deputaților și Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an: prima începe în februarie și nu poate depăși sfârșitul lui iunie, a doua începe în septembrie și nu poate depăși sfârșitul lui decembrie. Fără decizia președintelui camerei, sesiunea nu se deschide.
Fiecare cameră are propriul temei intern. Senatul invocă art. 83 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, iar Camera Deputaților invocă art. 34 lit. a) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat. Constituția nu le cere să se convoace la aceeași dată și nici la aceeași oră.
Efectele pe care le produce
Primul efect este data. A doua sesiune ordinară a anului 2026 se deschide marți, 1 septembrie 2026, ora 16:00, la ambele camere. Este prima zi lucrătoare a lunii, adică prima zi posibilă în fereastra pe care Constituția o deschide în septembrie.
Al doilea efect este durata maximă. Sesiunea nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie, deci intervalul acoperit este 1 septembrie – 31 decembrie 2026, adică 122 de zile. Alegând prima zi posibilă, cele două camere își iau cea mai lungă sesiune ordinară pe care textul constituțional o permite.
Al treilea efect este că activitatea plenului redevine posibilă în regim de sesiune. Între încheierea sesiunii extraordinare de la sfârșitul lui august și 1 septembrie, camerele nu au un temei de întrunire în plen, în afară de o nouă convocare extraordinară.
Al patrulea efect este preavizul. Decizia Camerei Deputaților este semnată pe 28 august și publicată în aceeași zi, deci deputații primesc anunțul oficial cu patru zile înainte de deschidere. Decizia Senatului este semnată pe 26 august, cu șase zile înainte. Niciunul dintre cele două regulamente invocate nu impune, în textul deciziilor, un termen minim de preaviz.
Al cincilea efect ține de numerotare. Numerele celor două acte, 18 la Senat și 15 la Camera Deputaților, arată că Senatul a emis în acest an cu trei decizii mai multe decât Camera.
Al șaselea efect este de calendar public. Ora este fixată explicit, 16:00, ceea ce înseamnă că ședințele de deschidere ale celor două camere se suprapun, iar programul de lucru al fiecărei camere pentru perioada următoare se stabilește după deschidere, nu prin aceste decizii.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Se schimbă regimul în care lucrează Parlamentul. Până acum, în august, camerele s-au întrunit în sesiune extraordinară, adică într-un regim în care ordinea de zi este limitată la ce s-a cerut la convocare. Din 1 septembrie, ele intră în sesiune ordinară, în care ordinea de zi se stabilește după procedura obișnuită a fiecărei camere.
Tot în această sesiune intră și votul de învestitură a viitorului Guvern: candidatul desemnat de Președinte prin Decretul nr. 770/2026 are zece zile ca să ceară votul de încredere al Parlamentului, iar votul se dă în ședința comună a celor două camere.
Nu se schimbă nimic în drept. Cele două decizii nu modifică niciun text, nu abrogă nimic și nu instituie nicio obligație pentru altcineva decât pentru camerele care se convoacă. Sunt acte de organizare a activității proprii, publicate pentru că ele deschid o sesiune.
Față de convocarea anterioară, cea a sesiunii extraordinare din august, se schimbă și forma. Convocarea extraordinară vine însoțită de ordinea de zi, pentru că aceasta îi delimitează obiectul. Convocarea ordinară nu are ordine de zi, tocmai pentru că sesiunea ordinară nu este limitată la un obiect anume.
S-a păstrat, în schimb, obiceiul convocării separate. Deși ambele camere se deschid la aceeași oră, ele nu emit un act comun, ci fiecare președinte semnează propria decizie, în temeiul propriului regulament.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Data și ora sunt fixate explicit în ambele decizii, deci nu rămâne loc de interpretare asupra momentului deschiderii.
- Cele două camere aleg aceeași zi și aceeași oră, ceea ce simplifică programarea lucrărilor comune și a ședințelor în plen reunit.
- Deschiderea în prima zi a lunii septembrie folosește integral fereastra constituțională, deci sesiunea are durata maximă posibilă.
- Actele sunt publicate în Monitorul Oficial înainte de data convocării, deci anunțul are caracter public, nu doar intern.
- Fiecare decizie își indică temeiul constituțional și pe cel regulamentar, astfel încât competența președintelui de cameră este verificabilă.
- Formularea e scurtă și fără trimiteri inutile: un singur articol în fiecare decizie.
Ce rămâne o problemă
- Decizia Camerei Deputaților este semnată și publicată în aceeași zi, cu patru zile înainte de deschiderea sesiunii.
- Cele două decizii nu spun nimic despre data la care se încheie sesiunea; limita rezultă doar din Constituție.
- Convocarea nu este însoțită de niciun element de program, deci publicul nu află din act ce urmează să se dezbată.
- Cele două camere folosesc formulări diferite pentru același lucru, una activă și una pasivă, deși actul e identic ca obiect.
- Temeiurile regulamentare invocate trimit la texte republicate, fără indicarea publicației, ceea ce îngreunează verificarea de către cititorul obișnuit.
- Nu există un act comun al celor două camere, deși deschiderea este simultană, ceea ce lasă coordonarea la nivel de practică, nu de normă.
Sfaturi utile
- Dacă urmăriți un proiect de lege aflat în procedură, rețineți data de 1 septembrie 2026, ora 16:00. De la ea încolo, camerele lucrează în sesiune ordinară, cu ordinea de zi stabilită după procedura obișnuită.
- Dacă aveți de depus o petiție, o cerere de audiență sau o solicitare la o comisie, verificați programul comisiei după deschidere. Deciziile de convocare nu stabilesc programul de lucru.
- Pentru planificarea unei acțiuni de advocacy, luați ca reper fereastra constituțională: sesiunea nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie, deci sunt 122 de zile de la deschidere.
- Dacă lucrați cu texte în dezbatere, urmăriți deciziile ulterioare ale celor două camere. Ordinea de zi și programul se stabilesc prin acte separate, publicate tot în Monitorul Oficial.
- Nu confundați sesiunea ordinară cu cea extraordinară. Prima nu are ordinea de zi limitată prin actul de convocare, a doua da, iar diferența contează pentru ce poate fi pus în discuție.
- Dacă aveți nevoie de textul regulamentelor invocate, căutați formele republicate: Regulamentul Senatului aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005 și Regulamentul Camerei Deputaților, ambele cu modificările ulterioare.
Întrebări frecvente
Când se deschide sesiunea?
Până când ține a doua sesiune ordinară?
De ce sunt două decizii și nu una singură?
Ce se întâmplă dacă un proiect nu a fost votat în sesiunea extraordinară?
Ce diferență este între sesiune ordinară și sesiune extraordinară?
De ce decizia Camerei Deputaților e semnată chiar în ziua publicării?
Analiza redacției
Sunt două acte cât se poate de simple, iar asta e o calitate. Fiecare are un articol, indică temeiul constituțional și pe cel regulamentar, fixează ziua și ora și nu spune nimic în plus. Nu conțin contradicții, trimiteri fără țintă sau termene imposibile, iar cine le citește știe exact ce se întâmplă și când. La un act de convocare, aceasta este întreaga cerință.
Ce nu se vede citindu-le separat apare când sunt puse una lângă alta și comparate cu textul constituțional. Amândouă aleg 1 septembrie, prima zi a lunii în care Constituția permite deschiderea, și amândouă aleg ora 16:00, deși niciun text nu le obligă la coordonare. Consecința aritmetică este că sesiunea acoperă 122 de zile, adică maximul posibil în fereastra septembrie – decembrie. Cele două camere au ales, fără să o spună, cea mai lungă sesiune ordinară pe care o pot avea.
A doua observație ține de calendarul deciziilor. Senatul își semnează convocarea pe 26 august, adică în chiar ziua în care sesiunea extraordinară de vară se încheia, iar Camera Deputaților pe 28 august, în ziua publicării. Deputații primesc anunțul oficial cu patru zile înainte de deschidere, senatorii cu șase. Nu e o problemă de legalitate, pentru că regulamentele invocate nu apar cu un termen de preaviz în textul deciziilor, dar e o diferență vizibilă de ritm între cele două camere, la un act pe care fiecare îl putea semna cu săptămâni înainte.
A treia iese din forma actelor. Senatul scrie „Se convoacă Senatul”, Camera Deputaților scrie „Camera Deputaților este convocată”. Aceeași operațiune juridică, făcută de aceeași categorie de titular, în temeiul aceluiași articol din Constituție, apare formulată în două feluri, la două rânduri distanță în Monitorul Oficial. Nu schimbă nimic în drept, dar arată că cele două regulamente și cele două aparate tehnice nu au ajuns niciodată la un model comun pentru actul cel mai repetitiv din activitatea Parlamentului.
Ce ar trebui schimbat
- Menționarea în act a datei-limită a sesiunii. Un rând care spune că sesiunea nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie ar face din decizie un document complet, fără trimiterea la Constituție.
- Un termen minim de preaviz pentru convocarea sesiunii ordinare. Datele sunt cunoscute cu luni înainte, iar un anunț cu patru zile înainte de deschidere nu are nicio justificare practică.
- Un model comun de act de convocare pentru cele două camere. Aceeași operațiune ar trebui să arate la fel, mai ales când ambele decizii se publică pe aceeași pagină.
- Indicarea publicației formelor republicate ale celor două regulamente. Cititorul care vrea să verifice temeiul are nevoie de numărul Monitorului în care regulamentul a fost republicat, nu doar de mențiunea „republicat”.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 719 din 28 august 2026 16 pagini PDF, 208 KB actul începe la pagina 2
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Mai jos sunt redate integral cele două decizii de convocare, publicate pe aceeași pagină a Monitorului Oficial. Fiecare poartă mențiunea camerei care a emis-o.
D E C I Z I E privind convocarea Senatului în sesiune ordinară
EMITENT: Parlamentul României — Senatul
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 28 august 2026
În temeiul prevederilor art. 66 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată, și ale art. 83 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, președintele Senatului d e c i d e:
Articol unic. — Se convoacă Senatul în a doua sesiune ordinară a anului 2026, în ziua de marți, 1 septembrie 2026, ora 16:00.
PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA ABRUDEAN
București, 26 august 2026. Nr. 18.
D E C I Z I E privind convocarea Camerei Deputaților în sesiune ordinară
EMITENT: Parlamentul României — Camera Deputaților
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 28 august 2026
În temeiul dispozițiilor art. 66 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată, și ale art. 34 lit. a) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, președintele Camerei Deputaților d e c i d e:
Articol unic. — Camera Deputaților este convocată în a doua sesiune ordinară a anului 2026 în ziua de marți, 1 septembrie 2026, ora 16:00.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR SORIN-MIHAI GRINDEANU
București, 28 august 2026. Nr. 15.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.