Pe scurt

  • Guvernul a reaprobat, pe 27 august, nota de fundamentare a unui proiect din PNRR care trebuie încheiat pe 31 august. Patru zile.
  • Din cele 144,5 milioane de lei ale proiectului, 58,6 milioane rămăseseră de executat la momentul reaprobării, iar cu trei zile înainte bugetul fusese suplimentat cu încă 36,3 milioane.
  • Proiectul e Sistemul de alertă timpurie al Ministerului Afacerilor Interne, care apără infrastructura cărții electronice de identitate și cele 11 servicii publice online ale ministerului.
Act: Hotărârea Guvernului nr. 663/2026
Publicat: M. Of. nr. 716 din 27 august 2026
Intră în vigoare: 27 august 2026

Un proiect european de 144,5 milioane de lei își primește aprobarea de fundamentare cu patru zile înainte de termenul la care trebuie să fie gata. Hotărârea Guvernului nr. 663/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 716 din 27 august 2026, reaprobă nota de fundamentare pentru proiectul de investiții „Sistem de alertă timpurie (SAT)”, finanțat din Planul național de redresare și reziliență. Este al doilea act din aceeași zi care atinge securitatea infrastructurii digitale a statului, după catalogul celor 218 controale de securitate cibernetică.

Proiectul aparține Ministerului Afacerilor Interne, iar beneficiar este Direcția Generală de Protecție Internă. El face parte din componenta 7 a PNRR, Transformare digitală, investiția 8, Cartea de identitate electronică și semnătura digitală, jalonul 174.

Nota de fundamentare fusese aprobată prima dată în aprilie 2025, prin Hotărârea Guvernului nr. 361/2025. Reaprobarea de acum vine pentru că, între timp, proiectul s-a schimbat de șapte ori: două notificări în 2024 și 2025, patru acte adiționale și încă o notificare, ultimul act adițional fiind semnat pe 24 august 2026, cu trei zile înainte de publicarea hotărârii.

Pe 28 august, Parlamentul a stabilit prin lege cum se închide PNRR și cine plătește proiectele neterminate.

Efectele pe care le produce

Primul efect e strict financiar. Valoarea totală actualizată a proiectului urcă la 144.509.562 de lei, iar în tabelul de indicatori suma apare rotunjită la 144.510 mii de lei, cu întreaga eșalonare pusă pe anul al doilea. Ultimul act adițional a adăugat 36.300.000 de lei cu TVA, bani destinați exclusiv componentei 1.

Al doilea efect e ce cumpără banii aceia. Suplimentarea nu introduce activități noi, ci mărește infrastructura de procesare a componentei 1: resurse de calcul și stocare pentru volume mari de date, platforme de virtualizare și containerizare, baze de date analitice, componente software de analiză semantică și corelare, infrastructură de comunicații securizate, plus licențe și servicii de instalare și integrare, cu suport pe cinci ani. Motivul invocat e evoluția inteligenței artificiale, cu observația că peste 65% din conținutul nou generat în spațiul cibernetic e produs automat.

Al treilea efect e operațional. Proiectul are trei componente: automatizarea colectării, validării și evaluării integrate a datelor multisursă; extinderea sistemului de securitate cibernetică al ministerului, interoperabil cu CERT-INT; și o soluție de back-up și disaster recovery. Fiecare e cuantificată în tabel ca o singură unitate completă.

Al patrulea efect îl privește direct pe cetățean. Sistemul apără infrastructura care emite cartea electronică de identitate și cele 11 servicii publice electronice ale ministerului. Nota estimează că minimum 10.000 de cetățeni vor beneficia anual de carte electronică și de servicii publice online cu grad ridicat de disponibilitate.

Autoritatea care coordonează astăzi proiectele de digitalizare ale statului și-a primit activitatea printr-o ordonanță din 2020, confirmată de Parlament abia în iulie 2026, prin Legea nr. 135/2026.

Al cincilea efect e răspunderea. Articolul 3 stabilește că Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală de Protecție Internă, răspunde de modul de utilizare a sumelor prevăzute în anexă.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Față de nota aprobată în aprilie 2025, s-au schimbat trei lucruri. Bugetul a crescut de două ori: o dată cu 1.788.576 de lei, în octombrie 2025, doar ca efect al modificării cotei de TVA prin Legea nr. 141/2025, și a doua oară cu 36.300.000 de lei, în august 2026, pentru achiziții de infrastructură de procesare.

Termenul de implementare s-a mutat de două ori. Un act adițional din iunie 2026 l-a împins de la 30 iunie 2026 la 25 august 2026, iar un altul, din vară, până la 31 august 2026 inclusiv. Tabelul de indicatori păstrează durata totală de execuție la 24 de luni și 2 zile, cu mențiunea expresă „dar nu mai târziu de 31 august 2026”.

Al treilea lucru schimbat e justificarea. Nota din 2025 vorbea despre securitatea cărții electronice de identitate. Nota de acum adaugă un capitol întreg despre inteligența artificială ca vector de atac: rețele de conturi neautentice create automat, conținut digital alterat pentru discreditarea instituțiilor publice, inginerie socială pentru obținerea credențialelor. Este argumentul pe care se sprijină suplimentarea de buget.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Suplimentarea e legată de categorii determinate de produse și servicii, nu e o rezervă bugetară generală, iar nota o spune explicit.
  • Nu se introduc activități, rezultate sau indicatori noi, deci proiectul nu se rescrie în ultima lună, doar se redimensionează.
  • Componenta de back-up și disaster recovery protejează continuitatea serviciilor publice electronice, nu doar datele.
  • Interoperabilitatea cu CERT-INT leagă sistemul ministerului de răspunsul național la incidente, în loc să creeze încă o insulă.
  • Răspunderea pentru utilizarea sumelor e nominalizată pe o structură anume, nu lăsată la nivel de minister.
  • Argumentul tehnic e articulat, cu o descriere concretă a ce se cumpără, ceea ce face cheltuiala verificabilă ulterior.

Ce rămâne o problemă

  • Reaprobarea vine cu patru zile înainte de termenul final al proiectului, ceea ce lasă foarte puțin loc pentru execuția a 58,6 milioane de lei.
  • Suplimentarea de 36,3 milioane a fost semnată pe 24 august, pentru achiziții care trebuie făcute până pe 31 august.
  • Termenul de implementare a fost prelungit de două ori în doi ani, semn că planificarea inițială nu a rezistat.
  • Nota nu spune ce se întâmplă dacă termenul nu e respectat, deși e vorba de un jalon PNRR cu finanțare nerambursabilă.
  • Estimarea de „minimum 10.000 de cetățeni” anual e mică raportat la 144,5 milioane de lei și nu e explicată metodologic.
  • Identificarea actului adițional care a prelungit termenul e contradictorie în chiar textul notei. Detaliile, mai jos.

Sfaturi utile

  1. Dacă urmăriți execuția PNRR, rețineți cifra care contează: 58.616.959,71 lei rămași de executat la data reaprobării, dintr-un proiect de 144.509.562 de lei.
  2. Pentru comparații ulterioare, reperul e jalonul 174 din componenta 7, investiția 8. Acolo se va vedea dacă termenul de 31 august a fost respectat.
  3. Dacă lucrați în achiziții publice, priviți structura suplimentării: e un pachet integrat de hardware, software și servicii de integrare, cu suport pe cinci ani, nu echipamente separate.
  4. Cetățeanul care folosește cartea electronică de identitate nu trebuie să facă nimic: sistemul e de partea infrastructurii, nu a utilizatorului.
  5. Pentru cine compară acte, nota de fundamentare inițială e la Hotărârea Guvernului nr. 361/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 328 din 11 aprilie 2025. Comparația celor două arată cum s-a mutat argumentul de la securitatea documentului la amenințările generate de inteligența artificială.
  6. Data contractului de finanțare, 29 august 2024, e utilă ca punct zero: de la ea se numără cele 24 de luni și 2 zile din tabelul de indicatori.

Întrebări frecvente

Ce este Sistemul de alertă timpurie?
Un sistem al Ministerului Afacerilor Interne, operat prin Direcția Generală de Protecție Internă, care colectează și analizează automat date din mai multe surse ca să detecteze din timp amenințările de securitate asupra infrastructurii cărții electronice de identitate și a serviciilor publice electronice ale ministerului.
Cât costă?
Valoarea totală actualizată este de 144.509.562 de lei, adică 144.510 mii de lei în tabelul de indicatori, inclusiv TVA, la un curs de referință de 4,9683 lei pentru un euro, valabil în martie 2024.
De unde vin banii?
Din fonduri externe nerambursabile, prin Planul național de redresare și reziliență, componenta 7, investiția 8, jalonul 174, și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne.
De ce a fost nevoie de o reaprobare?
Pentru că proiectul s-a modificat de șapte ori față de forma aprobată în 2025, prin notificări și acte adiționale care au schimbat bugetul și perioada de implementare, iar nota de fundamentare trebuia adusă la zi.
Când trebuie terminat proiectul?
Până la 31 august 2026 inclusiv. Tabelul de indicatori păstrează durata de execuție la 24 de luni și 2 zile, cu mențiunea că nu poate depăși această dată.
Ce s-a cumpărat cu suplimentarea de 36,3 milioane?
Un pachet integrat pentru componenta 1: resurse de calcul și stocare pentru volume mari de date, platforme și licențe de virtualizare și containerizare, baze de date analitice, software de analiză semantică și corelare, infrastructură de comunicații securizate, plus instalare, configurare, integrare, testare și punere în funcțiune.
Pe cine afectează direct?
Pe utilizatorii cărții electronice de identitate și ai celor 11 servicii publice electronice ale ministerului. Nota estimează minimum 10.000 de beneficiari anual.
Cine răspunde de bani?
Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală de Protecție Internă, potrivit articolului 3 din hotărâre.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Anexa, paragraful despre modificările contractului de finanțare. Același document primește două date diferite, la câteva rânduri distanță. Enumerarea actelor care au modificat contractul spune „Actul adițional nr. 3 din 18.08.2026”, iar explicația detaliată care urmează în același paragraf spune „Actul adițional nr. 3 din 29.07.2026: modificarea perioadei de implementare a proiectului de investiții, până la data de 31.08.2026 inclusiv”. Data de 29.07.2026 aparține însă altui document, „Notificarea nr. 3 din 29.07.2026”, care figurează separat în aceeași enumerare. Consecința nu e formală: actul adițional în discuție este chiar cel care a mutat termenul de finalizare al proiectului la 31 august 2026, iar din textul publicat nu se poate stabili nici care document a produs prelungirea, nici de la ce dată curge ea. Cele două lecturi duc la două cronologii diferite ale aceluiași proiect de 144,5 milioane de lei, într-o notă a cărei funcție este tocmai să justifice cheltuiala prin istoricul modificărilor.

Analiza redacției

Actul e bine documentat pe partea tehnică, și asta merită spus înainte de orice. Nota de fundamentare nu se ascunde în generalități: enumeră ce se cumpără, până la categoriile de licențe, spune explicit că suma nu este o rezervă bugetară generală și precizează că nu se introduc activități, rezultate sau indicatori noi. Un evaluator poate verifica peste un an dacă banii au ajuns unde scrie. Argumentul despre inteligența artificială ca vector de atac e și el articulat, nu decorativ.

Problema e calendarul, și ea sare în ochi din chiar cifrele actului. Guvernul reaprobă pe 27 august nota de fundamentare a unui proiect care trebuie încheiat pe 31 august. Cu trei zile înainte, pe 24 august, bugetul fusese suplimentat cu 36,3 milioane de lei pentru achiziții de hardware și software care, ca să fie eligibile, trebuie contractate, livrate, instalate, configurate, integrate, testate și puse în funcțiune în intervalul rămas. Din cele 144,5 milioane, 58,6 erau încă neexecutate. Nota afirmă că indicatorii asumați vor fi atinși în termenul de implementare, dar nu explică prin ce mecanism, iar aritmetica proprie a documentului nu o susține.

A doua slăbiciune e că actul nu spune nimic despre ce se întâmplă dacă termenul nu e respectat. Fiind vorba de un jalon PNRR, riscul nu e teoretic: sumele nerambursabile depind de îndeplinirea jalonului la timp, iar o notă de fundamentare care justifică o suplimentare cu patru zile înainte de scadență ar trebui să trateze explicit acest scenariu. Tăcerea asupra lui mută întreaga discuție despre risc în afara documentului care ar fi trebuit să o poarte.

Ce ar trebui schimbat

  • Îndreptarea datei actului adițional nr. 3. Este o rectificare de o linie, dar fără ea cronologia proiectului nu se poate reconstitui din act, iar nota își pierde funcția de justificare verificabilă.
  • Un grafic de execuție pentru suma rămasă. Cele 58,6 milioane de lei neexecutate la data reaprobării ar fi trebuit însoțite de o eșalonare pe zile sau pe achiziții, altfel afirmația că indicatorii vor fi atinși rămâne o declarație fără acoperire în document.
  • Tratarea explicită a riscului de neîndeplinire a jalonului. Nota ar trebui să spună ce se întâmplă cu finanțarea nerambursabilă dacă termenul de 31 august nu e respectat și cine suportă diferența.
  • Fundamentarea cifrei de 10.000 de beneficiari anual. Într-un proiect de 144,5 milioane de lei, indicatorul principal de impact ar trebui să vină cu metoda de calcul, nu doar cu valoarea.
  • Publicarea unei comparații între nota inițială și cea reaprobată. Cititorul ar vedea dintr-o privire ce s-a schimbat în doi ani, în loc să reconstituie singur din enumerarea de notificări și acte adiționale.
Publicitate
edupress.ro: școala ta n-are site? Îl primește gratuit. Solicită site-ul școlii.
edupress.ro: site gratuit pentru școala ta, pentru grădinițe, școli și universități. Solicită site-ul școlii.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 716 din 27 august 2026 16 pagini PDF, 115 KB actul începe la pagina 9

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

HOTĂRÂRE nr. 663 din 27 august 2026 pentru reaprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Sistem de alertă timpurie — SAT (Early warning system)”

EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 27 august 2026

GUVERNUL ROMÂNIEI
H O T Ă R Â R E pentru reaprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Sistem de alertă timpurie — SAT (Early warning system)” În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 42 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — Se reaprobă Nota de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Sistem de alertă timpurie — SAT (Early warning system)” din cadrul componentei 7 — Transformare digitală din Planul național de redresare și reziliență, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. — Finanțarea proiectului de investiții prevăzut la art. 1 se realizează din fonduri externe nerambursabile, în cadrul Planului național de redresare și reziliență, componenta 7 — Transformare digitală, investiția 8 — Cartea de identitate electronică și semnătura digitală, jalon 174 — Punerea în aplicare a măsurilor de sprijin pentru implementarea cărții de identitate electronice, și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.

Art. 3. — Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală de Protecție Internă, răspunde de modul de utilizare a sumelor prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. PRIM-MINISTRU ILIE-GAVRIL BOLOJAN Contrasemnează: p. Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Bogdan Despescu, secretar de stat Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș-Nicolae Pîslaru Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare București, 27 august 2026.

Nr. 663.

ANEXĂ N O T Ă D E F U N D A M E N T A R E privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Sistem de alertă timpurie — SAT (Early warning system)” Potrivit art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2016 privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției Generale de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 194/52017, cu modificările ulterioare, Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI) este structura specializată cu atribuții în domeniul securității naționale, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne (MAI), cu personalitate juridică, care desfășoară activități de identificare, contracarare și înlăturare a amenințărilor, vulnerabilităților și factorilor de risc la adresa informațiilor, patrimoniului, personalului, misiunilor, procesului decizional și capacității operaționale ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, precum și a celor care pot duce la tulburarea gravă a ordinii publice.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 10 lit. b) din același act normativ, Direcția Generală de Protecție Internă asigură coordonarea și controlul activităților pentru protecția informațiilor clasificate naționale, ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și ale Uniunii Europene, precum și pentru securitatea cibernetică, la nivelul structurilor Ministerului Afacerilor Interne. Implementarea proiectului privind adoptarea cărții electronice de identitate (CEI), respectiv digitalizarea serviciilor publice ale MAI accesibile prin utilizarea CEI, pentru autentificarea identității în spațiul online, incumbă în mod obligatoriu responsabilitatea asigurării unor condiții adecvate de securitate tehnică și nontehnică tuturor componentelor, pornind de la facilitățile de producție și managementul postemitere al CEI până la protejarea resurselor informatice care susțin serviciile digitale împotriva amenințărilor hibride din ce în ce mai complexe, determinate de evoluția accelerată a tehnologiilor emergente/disruptive. Aceste servicii publice electronice au la bază o infrastructură IT&C, compusă din sisteme informatice și de comunicații complexe, larg răspândite pe întregul teritoriu național, inclusiv la nivelul autorităților locale. Prin intermediul infrastructurii respective sunt oferite servicii informaționale atât personalului MAI, cât mai ales populației, existând riscul afectării grave a funcționalității din cauza atacurilor cibernetice executate de către grupările specializate în criminalitate informatică.

În acest sens, perpetuarea și rata crescută de materializare în acțiuni ostile a riscurilor și amenințărilor cibernetice au determinat mutații semnificative la nivel de securitate, fapt pentru care a fost necesară adoptarea unei viziuni unitare de răspuns, asumată la nivelul tuturor entităților implicate în asigurarea securității informatice. Pornind de la nevoia de actualizare permanentă a soluțiilor de securitate cibernetică, implementarea proiectului urmărește o abordare integrată și proactivă în scopul prevenirii, descurajării și contracarării agresiunilor cibernetice complexe.

O abordare integrată performanță-securitate, prin asumarea conceptului „security by design” în limita unor standarde obligatorii, va asigura un grad ridicat de încredere cu impact direct asupra creșterii nivelului de atractivitate a utilizării CEI pentru accesarea serviciilor electronice furnizate de către MAI. În acest sens s-a impus operaționalizarea unui sistem de alertă timpurie necesar pentru securizarea rețelelor și sistemelor informatice aferente emiterii CEI și a certificatelor de semnătură electronică avansată, precum și pentru asigurarea unui nivel ridicat de încredere a autentificării în scopul accesării serviciilor publice electronice ale MAI.

În acest sens, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne s-a semnat Contractul de finanțare nr. 18.441 din 29.08.2024 pentru proiectul de investiții „Sistem de alertă timpurie — SAT (Early warning system)”, în cadrul Planului național de redresare și reziliență, componenta 7 — Transformare digitală, investiția 8 — Cartea de identitate electronică și semnătura digitală calificată, jalon 174 — Punerea în aplicare a măsurilor de sprijin pentru implementarea cărții de identitate electronice, având calitatea de beneficiar Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală de Protecție Internă.

Sistemul reprezintă o soluție de securitate optimă pentru asigurarea exploatării sistemelor utilizate în emiterea și punerea în circulație a CEI, precum și pentru utilizarea în mod neîntrerupt și în condiții de siguranță a serviciilor publice electronice furnizate de MAI. În acest fel se dorește crearea premiselor necesare realizării în mod automat a colectării, procesării, validării și evaluării integrate a datelor și informațiilor multisursă pentru a anticipa, detecta, preveni și contracara amenințările și riscurile de securitate asociate cu emiterea și utilizarea CEI.

În concret, proiectul SAT reprezintă o soluție de securitate pentru asigurarea exploatării în mod neîntrerupt și în condiții de siguranță a sistemelor utilizate în emiterea și punerea în circulație a CEI, precum și consumarea serviciilor publice electronice, în cadrul căruia este necesară implementarea următoarelor activități:

1. activitatea 1.1 — componenta 1 — automatizarea proceselor de colectare, validare și evaluare integrată a datelor și informațiilor multisursă necesare detecției și anticipării amenințărilor de securitate generate de tehnologiile emergente pe baza evaluărilor predictive complexe asociate emiterii și utilizării CEI pentru accesarea serviciilor publice electronice de către populație;

2. activitatea 1.2 — componenta 2 — extinderea sistemului de securitate și apărare cibernetică al MAI prin dezvoltarea unor capacități tehnice de detecție, monitorizare și analiză a evenimentelor de securitate, interoperabile cu CERT-INT în vederea corelării alertelor cu amenințările cibernetice și optimizarea acțiunilor de anticipare, prevenție și răspuns imediat în cazul apariției unor incidente cibernetice;

3. activitatea 1.3 — componenta 3 — back-up și disaster recovery. Soluția de redundanță și recuperare în caz de dezastru vizează realizarea unei infrastructuri integrate hardware și software care să asigure migrarea/replicarea/stocarea datelor în format electronic atât în scopul asigurării unei înalte disponibilități necesare menținerii operativității instituționale în situații deosebite, inclusiv în caz de dezastru/calamitate, pentru îndeplinirea funcției de asigurare optimă a suportului privind serviciile electronice, cât și a redundanței și rezilienței atât din punct de vedere energetic, cât și în ceea ce privește securitatea cibernetică.

În considerarea prevederilor art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, DGPI a transmis, spre aprobarea Guvernului, Nota de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Sistem de alertă timpurie — SAT (Early warning system)”, aceasta fiind aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 361/2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 11 aprilie 2025.

Subsecvent, Contractul de finanțare nr. 18.441 din 29.08.2024 pentru proiectul de investiții „Sistem de alertă timpurie — SAT (Early warning system)” a fost modificat printr-o serie de notificări și acte adiționale: Notificarea nr. 1 din 19.12.2024, Notificarea nr. 2 din 30.05.2025, Actul adițional nr. 1 din 2.10.2025, Actul adițional nr. 2 din 23.06.2026, Notificarea nr. 3 din 29.07.2026, Actul adițional nr. 3 din 18.08.2026 și Actul adițional nr. 4 din 24.08.2026.

Modificările relevante au avut în vedere următoarele: — Actul adițional nr. 1 din 2.10.2025: actualizarea bugetului total al proiectului de investiții, în conformitate cu Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare, prin aplicarea la valoarea aprobată a proiectului de investiții a diferenței aferente modificării cotei de TVA, în cuantum de 1.788.576 lei; — Actul adițional nr. 2 din 23.06.2026: modificarea perioadei de implementare a proiectului de investiții, de la data de 30.06.2026 la data de 25 august 2026; — Actul adițional nr. 3 din 29.07.2026: modificarea perioadei de implementare a proiectului de investiții, până la data de 31.08.2026 inclusiv; — Actul adițional nr. 4 din 24.08.2026: suplimentarea bugetului proiectului de investiții cu suma de 36.300.000,00 lei, cu TVA, pentru efectuarea de achiziții circumscrise componentei nr. 1.

Astfel, valoarea totală actualizată a proiectului de investiții este de 144.509.562 lei, iar valoarea totală rămasă de executat până la finalul perioadei de implementare, respectiv data de 31.08.2026, este de 58.616.959,71 lei. Din punctul de vedere al implementării proiectului de investiții, aceasta se desfășoară în conformitate cu graficul activităților și rezultatelor aprobate, iar indicatorii asumați vor fi atinși în termenul de implementare.

Cu toate acestea, progresul tehnologic al inteligenței artificiale a dobândit recent un ritm extraordinar de accelerat, determinând o transformare structurală majoră a spațiului digital, caracterizată de o complexitate fără precedent a atacurilor cibernetice, precum și de creșterea exponențială a volumului de date generate și distribuite la nivel global, peste 65% din conținutul nou generat în spațiul cibernetic fiind produs automat de tehnologiile de inteligență artificială.

Acest trend conduce la creșterea semnificativă a cantității de informații ce trebuie procesate și analizate rapid, fapt ce impune adaptarea continuă a infrastructurii informatice aferente instrumentelor analitice de volume mari de date, indispensabilă pentru asigurarea unui nivel ridicat de operativitate privind identificarea în timp util a amenințărilor de securitate emergente din mediul online. Provocările de securitate sunt determinate de intensificarea interferențelor informaționale și atacurilor cibernetice disruptive, acțiuni executate cu ajutorul unor instrumente malițioase bazate pe tehnologiile de inteligență artificială pentru exploatarea rapidă a vulnerabilităților infrastructurilor informatice.

Corelativ, serviciile publice electronice ale MAI reprezintă, la rândul lor, o țintă predilectă a interferențelor informaționale și atacurilor cibernetice, unul dintre scopurile urmărite fiind acela de alimentare constantă a neîncrederii și reticenței cetățenilor de a participa la tranziția către o societate modernă, digitalizată și debirocratizată. Inteligența artificială a ajuns să reprezinte un instrument facil, la care atacatorii apelează frecvent în vederea automatizării activităților de creare imediată a unor rețele extinse de conturi neautentice (botnet), respectiv de fabricare și diseminare de conținut digital alterat cu scopul discreditării instituțiilor publice și serviciilor electronice oferite de acestea cetățenilor sau pentru realizarea unor acțiuni de inginerie socială în vederea obținerii facile a credențialelor de acces și compromiterii platformelor informatice ale administrației centrale și locale.

Emergența și accelerarea exponențială a inteligenței artificiale (IA) au marcat trecerea de la amenințările digitale tradiționale la o nouă eră a războiului hibrid-cognitiv și cibernetic, fapt ce a determinat o reconfigurare radicală a securității globale. Dacă până recent securitatea cibernetică se baza pe protecția perimetrelor informatice împotriva unor coduri create manual, astăzi ne confruntăm cu amenințări dinamice, autonome și autoadaptative. Această transformare nu doar că a crescut complexitatea vectorilor de atac existenți, dar a generat categorii complet noi de vulnerabilități pe palierele informațional, tehnic și al serviciilor publice.

În acest context, a fost relevată nevoia stringentă de îmbunătățire calitativă a instrumentelor digitale propuse și realizate în cadrul proiectului Sistem de alertă timpurie (SAT) pentru a fi capabile să mențină un nivel optim de prevenire și contracarare a amenințărilor hibride din spectrul cibernetic/informațional de natură a afecta ecosistemul digital al cărții electronice de identitate (infrastructura de emitere, postemitere și accesare a serviciilor electronice ale MAI).

Astfel, în etapele de implementare a proiectului SAT s-a constatat necesitatea recalibrării capabilităților dezvoltate prin componenta 1, prin realizarea unui upgrade al infrastructurii destinate procesării directe și analizei imediate a volumelor mari de date și informații neclasificate provenite din spațiul cibernetic/informațional, complementar infrastructurii similare deja prevăzute pentru automatizarea proceselor de prelucrare, verificare și analiză multisursă a datelor și informațiilor clasificate. Demersul propus are ca obiectiv implementarea unei infrastructuri IT scalabile, performante și securizate, destinată procesării intensive de date, aplicațiilor AI/ML, virtualizării, stocării de mare capacitate și conectivității de înaltă viteză.

Aceasta integrează componente de ultimă generație, optimizate pentru performanță, redundanță și eficiență operațională. Beneficiile și avantajele soluției descrise mai sus sunt următoarele: — performanță extremă pentru aplicații AI, HPC și virtualizare; — scalabilitate modulară pentru procesare și stocare; — redundanță și fiabilitate ridicată; — securitate avansată și conformitate cu standardele internaționale; — integrare facilă în infrastructuri existente; — suport extins pentru 5 ani.

Realizarea acestui deziderat a atras necesitatea majorării proiectului de investiții cu suma de 30.000.000 de lei fără TVA (36.300.000,00 lei cu TVA), destinată unui pachet integrat de achiziții format din echipamente hardware și produse software asociate, precum și din produse software cu tehnologie AI și hardware-ul necesar funcționării acestora. În concret, sunt avute în vedere resurse de calcul și stocare pentru volume mari de date, platforme și licențe de virtualizare și containerizare, baze de date analitice, componente software specializate pentru analiză semantică și corelare, infrastructură de comunicații securizate, licențe și servicii de instalare, configurare, integrare, testare și punere în funcțiune. Valoarea solicitată este astfel legată de categorii determinate de produse și servicii și nu reprezintă o rezervă bugetară generală.

Majorarea alocării bugetare nu determină introducerea unor categorii noi de cheltuieli în proiect. Dezvoltarea propusă se încadrează integral în categoriile de cheltuieli existente și aprobate la nivelul proiectului, aferente achiziției de infrastructură hardware și software necesare evaluării integrate și predictive a datelor și informațiilor multisursă, precum și anticipării, prevenirii și contracarării amenințărilor și riscurilor tehnice și nontehnice asociate ecosistemului CEI. Din această perspectivă, modificarea solicitată reprezintă o dezvoltare calitativă și o redimensionare funcțională a soluției aprobate, fără extinderea tipologiei cheltuielilor eligibile și fără introducerea unei activități, a unui rezultat sau a unui indicator cantitativ nou.

Mecanismele de învățare adaptivă vor contribui la creșterea preciziei analizelor și la reducerea alertelor irelevante, permițând prioritizarea riscurilor cu impact asupra implementării serviciilor publice electronice. Această dezvoltare calitativă creează premisele asigurării sustenabilității pe termen lung a sistemului de alertă timpurie, prin consolidarea unei capacități instituționale proprii, scalabile și adaptabile, capabilă să susțină procesarea accelerată a volumelor mari de date, integrarea continuă a algoritmilor de inteligență artificială și perfecționarea mecanismelor de detecție, analiză și răspuns în raport cu evoluția amenințărilor cibernetice și informaționale, contribuind astfel la menținerea unui nivel ridicat de securitate, reziliență și continuitate a serviciilor publice electronice.

Astfel, proiectul urmărește să adreseze riscurile de securitate (tehnice și nontehnice), creând premisele facilitării interacțiunii digitale dintre entitățile publice/private și cetățeni. Acesta vine în completarea celorlalte două măsuri de sprijin (11 servicii publice online, cu un nivel de sofisticare de cel puțin „3”, respectiv o campanie de sensibilizare care să încurajeze utilizarea pe scară largă a cărții de identitate electronice și, implicit, a serviciilor publice electronice aferente acesteia), contribuind, astfel, la creșterea atractivității și utilizării CEI pe scară largă, în rândul populației.

Prin implementarea SAT în forma propusă, minimum 10.000 de cetățenii vor beneficia anual de CEI și de servicii publice online sigure, cu grad înalt de disponibilitate și reziliență, fiind create premisele dezvoltării capabilităților tehnologice și implicit a infrastructurii IT&C prin implementarea unor soluții de nouă generație, interconectate, care să permită conjugarea eforturilor structurilor MAI în scopul prestării serviciilor publice digitale la un nivel ridicat de securitate, față de riscurile din ce în ce mai diversificate pe fondul evoluției rapide a tehnologiilor emergente.

Proiectul DGPI va contribui la securizarea infrastructurii IT&C existentă la nivelul MAI pentru emiterea, managementul postemitere al CEI și furnizarea celor 11 servicii publice electronice, facilitând interacțiunea digitală dintre entitățile publice/private și cetățeni, prin intermediul unei infrastructuri informatice sigure și reziliente. Prin realizarea acestui sistem, beneficiarul abordează provocările de securitate asociate celor 11 servicii publice electronice furnizate populației de către MAI, infrastructurii IT&C utilizate pentru emiterea și managementul postemitere a CEI, precum și proceselor de autentificare/accesare a acestora de către utilizatorii persoane fizice sau juridice.

Valoarea totală a proiectului de investiții „Sistem de alertă timpurie — SAT (Early warning system)” pentru care s-a semnat Contractul de finanțare nr. 18.441 din 29.08.2024, cu modificările și completările ulterioare, este în sumă de 144.510 mii lei (inclusiv TVA).

Caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici aferenți proiectului de investiții „Sistem de alertă timpurie – SAT (Early warning system)” Titular: Ministerul Afacerilor Interne Beneficiar: Direcția Generală de Protecție Internă Amplasament: sediile Ministerului Afacerilor Interne — Direcția Generală de Protecție Internă Indicatori tehnico-economici

Valoarea totală a cheltuielilor de investiții (inclusiv TVA) (în prețuri valabile în luna martie 2024: 1 euro = 4,9683 lei) mii lei 144.510
Eșalonarea investiției
— Anul I mii lei —
— Anul II mii lei 144.510
Activitatea 1.1 — componenta 1 — automatizarea proceselor de colectare, validare și evaluare integrată a datelor și informațiilor multisursă necesare detecției și anticipării amenințărilor de securitate generate de tehnologiile emergente pe baza evaluărilor predictive complexe asociate emiterii și utilizării CEI pentru accesarea serviciilor publice electronice de către populație cpl. 1
Activitatea 1.2 — componenta 2 — extinderea sistemului de securitate și apărare cibernetică al MAI prin dezvoltarea unor capacități tehnice de detecție, monitorizare și analiză a evenimentelor de securitate, interoperabile cu CERT-INT în vederea corelării alertelor cu amenințările cibernetice și optimizarea acțiunilor de anticipare, prevenție și răspuns imediat în cazul apariției unor incidente cibernetice cpl. 1
Activitatea 1.3 — componenta 3 — back-up și disaster recovery pentru sistemul de alertă timpurie cu privire la riscurile de securitate (inclusiv riscurile cibernetice) asociate CEI și serviciilor publice electronice ale MAI cpl. 1
Durata totală de execuție a proiectului (dar nu mai târziu de 31 august 2026) luni/zile 24/2

Finanțarea proiectului de investiții se realizează din fonduri externe nerambursabile, în cadrul Planului național de redresare și reziliență, componenta 7 — Transformare digitală, investiția 8 — Cartea de identitate electronică și semnătura digitală, jalon 174 — Punerea în aplicare a măsurilor de sprijin pentru implementarea cărții de identitate electronice, și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 27 august 2026

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.