Pe scurt

  • Navele militare au, de la 21 octombrie 2026, o structură proprie pentru drone. La lista grupurilor de luptă de la bord se adaugă grupul de luptă sisteme maritime fără pilot, pe care regulamentul îl numește grupul de luptă MUS, de la Maritime Unmanned Systems. Comandantul lui se subordonează comandantului serviciului de luptă operații, are 2 responsabilități și 9 îndatoriri specifice, iar acolo unde funcția nu există în statul de organizare atribuțiile trec la comandantul grupului de luptă antiaerian și la suprafață.
  • 72 de puncte de modificare, 14 articole noi, 4 abrogate. Regulamentul primește și un serviciu de luptă nou, cercetarea militară hidrografică și oceanografică, cu o secțiune întreagă de responsabilități, plus 12 litere noi, 4 alineate noi, 2 secțiuni noi și 4 roluri noi pentru dronele aeriene și pentru sistemele navale fără pilot. Anexa nr. 22 se abrogă, iar anexele nr. 3, 4, 5, 11 și 15 se rescriu.
  • Pragul aeronautic de la bord este greutatea, nu tipul aparatului. Serviciul de luptă aviație devine operațional când la bord se îmbarcă aeronave de stat cu o greutate mai mare de 15 kg, deci și când sunt numai drone. Pentru acest caz regulamentul nu are însă nicio anexă de organizare, iar încadrarea serviciului rămâne scrisă pe funcții de elicopter.
Act: Ordinul viceprim-ministrului, ministrul apărării naționale, nr. M.202/2026 pentru modificarea și completarea Regulamentului serviciului la bordul navelor militare, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.24/2022
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 21 octombrie 2026, paginile 2-16
Pe cine privește: echipajele navelor, submarinelor și ambarcațiunilor Forțelor Navale Române, comandanții de nave și de unități de nave, personalul aeronautic îmbarcat și operatorii de drone aeriene și navale, medicii și psihologii unităților de nave, candidații la cariera militară navală
Produce efecte: 21 octombrie 2026, data publicării, fiindcă articolul II al ordinului prevede numai publicarea în Monitorul Oficial al României și nu fixează un alt termen

Regulamentul serviciului la bordul navelor militare, documentul care spune cine face ce pe o navă a Forțelor Navale Române, a fost rescris în 72 de puncte. Ordinul nr. M.202/2026, semnat la București pe 13 octombrie 2026 de viceprim-ministrul, ministrul apărării naționale, Radu-Dinel Miruță, a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 21 octombrie 2026, iar ediția nu conține alt act.

Modificarea care se vede imediat este una de organizare: la bordul navelor apar două structuri care până acum nu existau în regulament. Prima este grupul de luptă sisteme maritime fără pilot, adăugat ca literă h) la articolul 23 și descris în articolul 100^1, articol complet nou. A doua este serviciul de luptă cercetare militară hidrografică și oceanografică, adăugat ca literă g) la articolul 18 alineatul (1) și descris în articolele 28^1 și 124^1 până la 124^4. Numerotarea cu indice nu este o greșeală de tipar: articolul 28^1 este un articol intercalat după articolul 28, nu articolul 281.

Pentru cine nu lucrează cu acest vocabular, trei noțiuni fac textul lizibil. Un serviciu de luptă este o felie din echipaj, oameni plus tehnică, strânsă în jurul unei misiuni și condusă de un comandant propriu: navigație, operații, aviație, vitalitate. Un rol este repartizarea prestabilită a echipajului la posturi pentru o activitate anume, de la manevra de ieșire din port până la intervenția în caz de incendiu. Iar rangul unei nave este clasa în care intră nava după mărime, armament și importanță, rangul 1 fiind cel mai înalt: fregate și nave mari, singurele la care ordinul nou introduce structuri de sprijin decizional.

Efectele pe care le produce

Ordinul produce efecte din 21 octombrie 2026, adică din ziua publicării. Articolul II spune doar că ordinul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, fără să fixeze un termen propriu de intrare în vigoare, iar actele normative ale organelor administrației publice centrale care nu își stabilesc singure un termen intră în vigoare la data publicării. Nu există nicio dispoziție tranzitorie, deci toate cele 72 de puncte se aplică simultan, inclusiv cele care cer refacerea unor documente de la bord.

Primul efect practic cade pe navele de rangul 1. Articolul 15 alineatul (2) spune acum că cele două componente ale unei nave se structurează pe servicii de luptă, grupuri sau grupe și posturi de luptă, iar la navele de rangul 1 se adaugă și structuri de sprijin decizional. Articolul 28^2, nou, enumeră nouă microstructuri care alcătuiesc acest sprijin: medic-șef, structură de securitate, birou personal și mobilizare, șef de echipaj, apărare împotriva incendiilor, securitate și sănătate în muncă împreună cu protecția mediului, supravegherea tehnică și metrologia, educație fizică, administrator cripto și compartiment documente clasificate. Articolul 17 trimite schema organizatorică a navei la anexa nr. 3, care se rescrie prin punctul 64.

Al doilea efect este asupra activității aeronautice de la bord. Articolul 27 alineatul (1) stabilește că serviciul de luptă aviație devine operațional atunci când la bord sunt îmbarcate aeronave de stat cu o greutate mai mare de 15 kg care necesită personal specializat pentru exploatare și operare. Pragul se măsoară în kilograme, deci o dronă aeriană peste 15 kg declanșează constituirea serviciului exact ca un elicopter. Pe linia aceasta, articolul 78 include în echipajul navei pentru misiune, pe lângă echipajul elicopterului, operatorii și piloții la distanță de sisteme aeriene fără pilot, operatorii de sarcină utilă, controlorii de trafic aerian, meteorologul și personalul tehnic-ingineresc.

Al treilea efect atinge catalogul rolurilor navei. Articolul 47 primește patru litere noi, de la w) la z): rolul pentru scoaterea și introducerea dronei aeriene din hangar sau din locul de staționare, rolul pentru pregătirea ei de zbor, rolul pentru pregătirea de lansare și recuperare a dronelor aeriene, a navelor de suprafață fără pilot și a vehiculelor subacvatice fără echipaj, și rolul pentru intervenția în cazul prăbușirii sau al amerizării forțate. Litera e) a aceluiași articol se rescrie și devine rolul pentru stările de alertă ale sistemului aerian fără pilot. Stările de alertă capătă un articol propriu, 68^1, care le leagă de clasa și tipul aparatului, de numărul operatorilor și de nivelul lor de pregătire, și le materializează prin baremul de decolare.

Al patrulea efect este pe serviciul interior, partea de regulament care privește toți militarii, nu doar pe cei din aviație. Serviciul interior se organizează de acum la nivel de obiectiv militar, articolul 368 alineatul (3), și cuprinde trei categorii: serviciul de continuitate a conducerii, serviciul de permanență și serviciul de pază și intervenție. Articolul 371 fixează durata serviciului de gardă și a serviciului de cart la 24 de ore, iar cartul se execută la post, de regulă, pe schimburi de 4 ore. Apar două funcții noi, ofițerul de gardă senzori și armamente și scafandrul sau înotătorul de serviciu, plus rondul la elicopter.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Regulamentul de bază a fost aprobat prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.24/2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 și 143 bis din 11 februarie 2022. Între acea dată și 21 octombrie 2026 au trecut 1.713 zile, iar ordinul de acum este cea mai largă intervenție asupra lui: 14 articole noi, 2 secțiuni noi, 12 litere noi, 4 alineate noi, 4 articole abrogate integral, 4 unități mai mici abrogate și o anexă scoasă din regulament.

Dronele erau, înainte, o absență. Textul vechi nu avea un grup de luptă pentru sisteme fără pilot, nu avea stări de alertă pentru ele și nu avea roluri de lansare, recuperare sau intervenție la prăbușire. Acum articolul 180 definește ambarcațiunile militare cu destinație specială ca fiind cele care acționează la suprafață sau subacvatic, cu echipaj sau fără echipaj, cu comandă locală, telecomandate sau autonome. Articolul 100^1 numește comandantul grupului de luptă MUS, îi stabilește subordonarea nemijlocită la comandantul serviciului de luptă operații, colaborarea cu alți trei comandanți de grupuri de luptă și nouă îndatoriri specifice, de la planificarea folosirii senzorilor până la verificarea certificatului de înmatriculare.

Cercetarea hidrografică și oceanografică exista ca activitate, dar nu ca serviciu de luptă. Articolul 28^1 spune că serviciul devine operațional atunci când la bord se îmbarcă echipe de cercetare, iar secțiunea a 11^1-a, cu articolele 124^1 până la 124^4, îi dă comandantului nouă îndatoriri, între care validarea planurilor de cercetare și validarea informațiilor rezultate, și împarte structura în grupul de cercetare hidrografică și grupul de cercetare oceanografică, fiecare cu șapte îndatoriri proprii.

La capitolul protecția oamenilor, schimbările sunt concrete și numerotate. Articolul 386 alineatul (3) cere comandantului navei, atunci când temperatura aerului este de 5 grade Celsius sub zero sau mai scăzută, precum și pe ploaie, viscol sau ninsoare, să asigure echipamente speciale de protecție și să reducă durata serviciului în post cu 1-2 ore. Alineatul (4) prevede, la 35 de grade la umbră sau mai mult, tende și copertine și aceeași reducere de 1-2 ore. Articolul 387^1 pune asistența psihologică a personalului din serviciul interior pe psihologul unității sau pe cel arondat, iar articolul 387^2 leagă selecția și evaluarea medicală de rezultatele controlului medical periodic. Articolul 527^1 enumeră 11 situații în care personalul îmbarcat poartă echipament special de protecție, de la misiunile pe mare și operarea tehnicii până la convocări, ședințe, ceremonii și primirea vizitatorilor.

Pregătirea pentru serviciu se așază pe termene. Articolul 385 cere o convocare centralizată de 3-4 ore cel puțin o dată la fiecare 6 luni, pe tipuri de servicii, și una de 4-6 ore pentru personalul nou-numit sau pentru cel care a lipsit de la bord mai mult de 3 luni. Personalul repartizat după absolvirea unei forme de învățământ sau cel care a lipsit peste 3 luni se numește în serviciul interior numai după cel puțin 15 zile lucrătoare de la sosirea în unitate, iar personalul mutat sau detașat de la alte unități începe serviciul din a 11-a zi lucrătoare. Selecționarea se face anual, în luna noiembrie, de o comisie condusă de comandantul obiectivului militar sau de comandantul unității de nave, din care fac parte șeful structurii de securitate, șefii modulelor, comandanții serviciilor de luptă, medicul și psihologul.

Trei schimbări mai mici merită reținute. Articolul 162 permite, cu aprobarea șefului Statului Major al Forțelor Navale, ieșiri pe mare sau pe fluviu cu nave militare pentru personalul ministerului, pentru militarii trecuți în rezervă sau aflați în retragere și pentru familiile acestora, cu ocazia unor zile festive sau în situații excepționale. Articolul 173^1 obligă comandantul obiectivului militar din porturile militare să organizeze patrulări pe luciul de apă, ziua și noaptea. Iar articolul 236 primește alineatul (2^1), care instalează grupa de protecție a forței în porturi sau în locurile de staționare neamenajate, în funcție de amenințări, pentru respingerea atacurilor executate prin surprindere asupra navei.

În sfârșit, punctul 72 schimbă vocabularul în tot regulamentul: abrevierile pentru grupurile de luptă maritim și fluvial devin GL Mar. și GL Flv., serviciul de pază și serviciul de intervenție se contopesc în serviciul de pază și intervenție, războiul electronic devine război electromagnetic, iar portul militar se citește obiectiv militar, port militar.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Dronele intră în organizarea de la bord cu un comandant numit, cu subordonare explicită și cu 9 îndatoriri scrise, nu ca improvizație de misiune.
  • Articolul 100^1 alineatul (2) prevede soluția de rezervă: unde funcția de comandant al grupului de luptă MUS nu este în statul de organizare, atribuțiile le preia comandantul grupului de luptă antiaerian și la suprafață, deci nimeni nu rămâne fără comandă.
  • Cele patru roluri noi acoperă ciclul complet al dronei aeriene, scoaterea din hangar, pregătirea de zbor, lansarea și recuperarea, intervenția la prăbușire sau amerizare forțată.
  • Cercetarea hidrografică și oceanografică are acum validare formală a planurilor și a informațiilor, prin articolul 124^1 alineatul (2) literele h) și i).
  • Nouă funcții de la navele de rangul 1 ies din zona informală și intră în schema organizatorică, inclusiv medicul-șef, apărarea împotriva incendiilor și compartimentul documente clasificate.
  • Protecția pe temperaturi extreme capătă praguri numerice, 5 grade sub zero și 35 de grade la umbră, și măsuri pe care comandantul navei le dispune.
  • Căutarea și salvarea omului căzut în apă primește, la articolul 272, patru criterii pe care comandantul le analizează înainte de a opri operațiunea, plus obligația de informare a centrului de coordonare a salvării.
  • Asistența psihologică și evaluarea medicală a personalului din serviciul interior devin articole proprii în regulament, cu titular numit.

Ce rămâne o problemă

  • O navă care îmbarcă numai drone peste 15 kg are serviciu de luptă aviație operațional, dar nu are nicio anexă de organizare: anexa nr. 4 este pentru cazul cu elicopter la bord, anexa nr. 5 pentru cazul în care serviciul nu se constituie.
  • Articolul 209 încadrează serviciul de luptă aviație cu pilot de elicopter, controlor de trafic aerian, echipă tehnică îmbarcată și meteorolog, fără nicio funcție de operator sau pilot la distanță, deși articolul 78 îi recunoaște deja în echipajul pentru misiune.
  • Articolul 116 alineatele (3) și (4) răspund diferit la aceeași întrebare, cine comandă serviciul de luptă aviație al unei nave cu drone peste 15 kg și fără elicopter.
  • Sistemele navale fără pilot, de suprafață și subacvatice, apar într-un singur rol, cel de pregătire pentru lansare și recuperare, și lipsesc complet din stările de alertă, fiindcă articolul 68^1 vorbește numai de sistemele aeriene.
  • Cele nouă însemne adăugate la anexa nr. 15 sunt definite numai prin culori și dimensiuni. Titlul anexei vorbește despre banderole și ecusoane, dar ordinul nu spune care însemn se poartă ca banderolă pe braț și care se prinde ca ecuson, nici pe ce parte a uniformei.
  • Reducerea serviciului în post cu 1-2 ore pe vreme extremă nu vine cu nicio regulă de compensare a personalului, iar la un cart de 4 ore reducerea maximă înseamnă dublarea numărului de schimburi pe 24 de ore.
  • Nu există dispoziții tranzitorii: schemele organizatorice, registrele de roluri și documentele interne trebuie să fie conforme din 21 octombrie 2026, fără nicio perioadă de adaptare.
  • Catalogul rolurilor de la articolul 47 ajunge la litera z), deci lista este epuizată alfabetic și orice rol viitor va cere o literă cu indice.

Sfaturi utile

  1. La navele de rangul 1, refaceți schema organizatorică pornind de la articolele 15, 17 și 28^2 și de la anexa nr. 3 în forma nouă. Cele nouă microstructuri de sprijin decizional trebuie să apară în schemă, cu relațiile dintre ele.
  2. Dacă nava îmbarcă drone cu o greutate mai mare de 15 kg și nu are elicopter la bord, stabiliți în scris, pe cale ierarhică, cine este comandantul serviciului de luptă aviație. Cele două alineate ale articolului 116, (3) și (4), duc la soluții diferite, iar decizia luată la bord fără acoperire scrisă rămâne a comandantului.
  3. Completați registrul de roluri al navei cu cele patru roluri noi din articolul 47 literele w) până la z) înainte de prima îmbarcare de sisteme fără pilot, nu după.
  4. Verificați validitatea documentelor de atestare a calificărilor pentru tot personalul aeronautic și validitatea certificatului de înmatriculare. Sunt îndatoriri exprese ale comandantului grupului de luptă MUS, articolul 100^1 alineatul (4) literele h) și i).
  5. Planificați convocarea centralizată de pregătire pentru serviciul de permanență la cel mult 6 luni. Pentru navele care se aliniază de la intrarea în vigoare, prima scadență cade pe 21 aprilie 2027.
  6. Pregătiți selecționarea din noiembrie 2026 cu comisia în compunerea nouă din articolul 382 și cu proces-verbal întocmit de modulul operații și instrucție, cu concluziile trecute în ordinul de zi pe unitate.
  7. Calculați din timp personalul necesar pentru sezonul rece. Un cart de 4 ore scurtat cu 2 ore cere 12 schimburi pe 24 de ore în loc de 6, iar selecția anuală se face în aceeași lună în care încep temperaturile negative.
  8. Actualizați abrevierile din toate documentele interne care citează regulamentul, conform punctului 72, și verificați fiecare apariție a sintagmei război electronic, inclusiv în textele nou introduse.

Întrebări frecvente

Ce este un serviciu de luptă la bordul unei nave militare?
Este o parte a echipajului, oameni și tehnică împreună, organizată în jurul unei misiuni și condusă de un comandant propriu. Regulamentul enumeră serviciile de luptă la articolul 18 alineatul (1), iar ordinul nou adaugă acolo litera g), serviciul de luptă cercetare militară hidrografică și oceanografică. Sub serviciile de luptă stau grupurile și grupele de luptă, iar sub acestea posturile de luptă.
Ce face grupul de luptă MUS?
Operează sistemele maritime fără pilot din dotarea navei. Comandantul lui instruiește personalul pe linia întrebuințării lor în luptă, coordonează cercetarea aeriană, navală și antisubmarin executată cu aceste sisteme, propune șefului operațiilor modul de folosire a senzorilor, ordonă setările sistemelor de luptă și urmărește respectarea planului de control al emisiilor. Se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă operații.
Ce înseamnă rangul unei nave și ce se schimbă la rangul 1?
Rangul este clasa în care intră nava după mărime, armament și importanță, rangul 1 fiind cel mai înalt. Numai la navele de rangul 1 se adaugă acum structuri de sprijin decizional, nouă microstructuri enumerate la articolul 28^2. Tot la rangul 1, șeful de echipaj îndeplinește și atribuțiile funcției de maistru militar de comandă, potrivit articolului 131^1 alineatul (2) litera j).
De la ce greutate se constituie serviciul de luptă aviație?
De la aeronave de stat cu o greutate mai mare de 15 kg, care necesită personal specializat pentru exploatare și operare, conform manualelor. Criteriul se raportează la masa aparatului, deci acoperă și dronele aeriene. Sub acest prag, serviciul de luptă aviație nu devine operațional.
Cine comandă serviciul de luptă aviație dacă la bord sunt numai drone?
Potrivit articolului 116 alineatul (4), atunci când la bord se îmbarcă doar sisteme aeriene fără pilot peste 15 kg, comandantul serviciului este numit din personalul aeronautic brevetat, certificat sau atestat. Alineatul precedent cere însă ca el să fie unul dintre piloții comandanți din echipajele elicopterului îmbarcat de fiecare dată când la bord se află aeronave de stat peste 15 kg, categorie care include dronele. Cele două alineate nu se pot aplica împreună, iar problema este detaliată mai jos, la erori și neconcordanțe.
Ce sunt stările de alertă ale dronelor aeriene?
Sunt gradele de pregătire ale operatorului sau ale pilotului la distanță pentru executarea unei misiuni, materializate prin baremul de decolare. Se stabilesc în funcție de clasa și tipul aparatului, de numărul operatorilor și de nivelul lor de pregătire. În funcție de situația tactică și de condițiile de mediu, drona poate aștepta pe puntea de zbor, pe platforma de decolare și aterizare, în hangar sau în locul de staționare. Regula este la articolul 68^1 și se referă numai la sistemele aeriene.
Ce se schimbă pentru serviciul de gardă și pentru serviciul de cart?
Ambele au o durată de 24 de ore, iar cartul se execută la post, de regulă, pe schimburi de 4 ore, adică 6 schimburi într-o zi. Serviciul interior se organizează la nivel de obiectiv militar și cuprinde trei categorii, continuitatea conducerii, permanența și paza împreună cu intervenția. Apar funcția de ofițer de gardă senzori și armamente, rondul la elicopter și scafandrul sau înotătorul de serviciu.
Familiile militarilor pot ieși pe mare cu o navă militară?
Da, dar prin excepție și cu aprobare de la vârf. Articolul 162 permite, cu ocazia unor zile festive sau în situații excepționale și pentru promovarea carierei în forțele navale, organizarea de ieșiri pe mare sau pe fluviu pentru personalul Ministerului Apărării Naționale, pentru militarii trecuți în rezervă sau aflați în retragere și pentru familiile acestora, cu aprobarea șefului Statului Major al Forțelor Navale.
Ce măsuri sunt obligatorii pe frig și pe căldură?
La o temperatură a aerului de 5 grade Celsius sub zero sau mai scăzută, precum și pe ploaie, viscol sau ninsoare, comandantul navei asigură echipamente speciale de protecție și reduce durata serviciului în post cu 1-2 ore. La 35 de grade la umbră sau mai mult, ori când se depășește indicele de confort termic, se instalează tende sau copertine și se reduce tot cu 1-2 ore durata serviciului în post. La submarine, garda și cartul se execută în echipament special de protecție.
Când intră în vigoare ordinul și unde se găsește textul?
Din 21 octombrie 2026, data publicării. Articolul II prevede doar publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, fără alt termen, iar un act normativ al unui organ al administrației publice centrale care nu își fixează singur un termen produce efecte de la publicare. Textul se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 21 octombrie 2026, paginile 2-16, ediție în care nu apare alt act.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Art. 27 alin. (1)-(3), coroborate cu anexele nr. 4 și 5 și cu art. 209. Alineatul (1) face serviciul de luptă aviație operațional la orice aeronavă de stat peste 15 kg, deci și la o navă pe care se îmbarcă numai drone aeriene. Alineatul (2) trimite organizarea serviciului la anexa nr. 4, dar numai atunci când la bord este îmbarcat un elicopter, iar titlul anexei, rescris prin punctul 65, spune la fel. Alineatul (3) trimite la anexa nr. 5 numai pentru cazul în care serviciul nu este constituit. Nava cu drone peste 15 kg și fără elicopter se află între cele două ipoteze: serviciul este constituit, deci anexa nr. 5 nu se aplică, dar nu are elicopter, deci nici anexa nr. 4. Articolul 209 închide cercul, fiindcă enumeră încadrarea serviciului de luptă aviație cu personal aeronautic brevetat pe cinci poziții, între care pilot de elicopter, fără nicio funcție de operator sau pilot la distanță. O categorie de nave rămâne astfel cu un serviciu de luptă obligatoriu și fără nicio normă de organizare și de încadrare.
  • Art. 116 alin. (3) față de alin. (4). Primul dintre ele prevede că „comandantul serviciului de luptă aviație este unul dintre piloții comandanți din echipajele elicopterului îmbarcat atunci când la bordul navei se află aeronave de stat cu o greutate mai mare de 15 kg”, iar condiția lui se raportează la greutate, categorie în care intră și dronele. Imediat după, textul prevede că, atunci când la bord se îmbarcă doar sisteme aeriene fără pilot peste 15 kg, comandantul se numește din personalul aeronautic brevetat, certificat sau atestat. Aceeași situație de fapt, nava cu drone peste 15 kg, primește două soluții, iar cea din alineatul (3) este imposibil de îndeplinit, fiindcă nu există echipaj de elicopter din care să fie ales comandantul. Condiția „elicopter îmbarcat” este prezentă în alineatul (4) și absentă din alineatul (3).
  • Art. I pct. 17, art. 100^1 alin. (1) lit. c) și alin. (4) lit. e), față de art. I pct. 72 lit. e). Punctul 17 introduce un articol nou în care comandantul grupului de luptă MUS colaborează cu „comandantul grupului de luptă comunicații război electronic”, iar punctul 72 litera e) din același ordin înlocuiește, în tot cuprinsul regulamentului, sintagma „război electronic” cu „război electromagnetic”. Ambele puncte intră în vigoare în aceeași zi, deci textul nou se naște cu o sintagmă pe care același act o elimină. În plus, în același articol nou, structura cu care se face colaborarea apare cu două denumiri diferite: „grupul de luptă comunicații război electronic” la alineatul (1) litera c) și „grupul de luptă comunicații și informatică” la alineatul (4) litera e).

Analiza redacției

Ordinul face corect lucrul greu și lasă nefăcut lucrul ușor. Partea grea era să scoată sistemele fără pilot din improvizație și să le dea o structură cu comandant, subordonare și îndatoriri, iar articolul 100^1 face exact asta, pe nouă îndatoriri și cu o clauză de rezervă care mută atribuțiile la comandantul grupului de luptă antiaerian și la suprafață acolo unde funcția nu există încă în statul de organizare. Partea ușoară era să alinieze la noua realitate cele trei articole care descriu încadrarea serviciului de luptă aviație, 209, 210 și 211, și cele două anexe de organizare. Acolo textul a rămas scris pentru elicopter: echipajul minimal este pilot comandant, copilot și inginer de bord, echipa tehnică are patru specialități de aviație clasică, iar grupa de pliere pale și manevrare elicopter figurează în anexa nr. 4 fără echivalent pentru o dronă. Rezultatul este un regulament care îți spune că trebuie să constitui serviciul, dar nu îți spune cu cine.

A doua observație nu se vede citind actul de la cap la coadă, ci numărând. Articolul 47 ajunge, după completarea cu literele w) până la z), la 26 de roluri, de la a) la z), deci lista este epuizată alfabetic exact în momentul în care tehnica de la bord se diversifică cel mai repede. Orice rol viitor, de pildă unul pentru intervenția la pierderea unei nave de suprafață fără pilot, care acum lipsește, va intra în regulament ca literă cu indice, adică în aceeași notație pe care textul a fost nevoit să o folosească deja pentru 14 articole și 2 secțiuni. Din cele patru roluri noi, trei se referă numai la sistemele aeriene, iar sistemele navale apar o singură dată, în rolul de pregătire pentru lansare și recuperare. Un grup de luptă botezat „sisteme maritime fără pilot” rămâne astfel fără roluri pentru partea maritimă și fără stări de alertă, fiindcă articolul 68^1 le acordă explicit doar sistemelor aeriene organice.

A treia observație iese din combinarea a două dispoziții care nu se citesc împreună. Articolul 371 fixează cartul la 24 de ore, executat pe schimburi de 4 ore, adică 6 schimburi pe zi la fiecare post. Articolul 386 cere, la 5 grade sub zero, reducerea serviciului în post cu 1-2 ore, ceea ce transformă cele 6 schimburi în 8 până la 12 și cere, în vârf, dublul personalului disponibil pentru carturi, fără nicio dispoziție de compensare. Selecționarea anuală a personalului pentru serviciul interior se face, potrivit articolului 382, în luna noiembrie, adică în luna în care pragul de temperatură începe să fie atins. Al doilea calcul din aceeași zonă: un absolvent repartizat la unitate așteaptă cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de a fi numit în serviciul interior, iar un militar mutat sau detașat de la altă unitate intră în serviciu din a 11-a zi lucrătoare, deci cu o săptămână mai repede, deși niciunul dintre ei nu a executat neapărat serviciu la bordul acelei nave.

În sfârșit, articolul 272 produce un rezultat care merită citit de două ori. Ultimul alineat spune că, în timp de război, prevederile alineatului (1) nu sunt obligatorii, adică obligația comandantului de a lua toate măsurile pentru căutarea și salvarea omului căzut în apă. Alineatele (2) și (3) rămân însă neatinse, deci obligația de a consulta eșaloanele superioare și centrul de coordonare a salvării înainte de a părăsi raionul și de a opri căutarea supraviețuitorilor se aplică și pe timp de război. Ordinea rezultată este inversă celei intuitive: datoria de a opri căutarea după reguli supraviețuiește datoriei de a căuta.

Ce ar trebui schimbat

  • O anexă de organizare pentru serviciul de luptă aviație constituit numai cu sisteme fără pilot. Nava ar ști câți operatori și piloți la distanță îmbarcă, ce echipă tehnică și ce grupă de punte are nevoie, iar comandantul nu ar mai aplica prin analogie o anexă scrisă pentru elicopter.
  • Adăugarea condiției „elicopter îmbarcat” în art. 116 alin. (3). Numirea comandantului serviciului de luptă aviație s-ar face direct din text, fără interpretare și fără risc de contestare a unei decizii luate la bord.
  • Completarea art. 209 cu funcțiile de operator sau pilot la distanță și de operator sarcină utilă. Sunt deja recunoscute la art. 78 ca parte a echipajului navei pentru misiune, iar includerea lor ar da statelor de organizare un temei explicit pentru posturile respective.
  • Extinderea art. 68^1 la navele de suprafață fără pilot și la vehiculele subacvatice fără echipaj, sau o mențiune expresă că nu se aplică. S-ar ști dacă o dronă navală poate fi ținută în alertă și pe ce barem, iar grupul de luptă MUS ar avea reguli pentru toată dotarea lui, nu doar pentru partea aeriană.
  • Renumerotarea rolurilor din art. 47 pe cifre, în locul literelor. Lista este epuizată la litera z), iar o numerotare pe cifre ar permite adăugarea rolurilor viitoare fără indici, care îngreunează citarea în documentele de la bord.
  • O regulă de compensare pentru scurtarea serviciului în post pe vreme extremă. Comandantul navei nu ar mai fi pus să aleagă între protecția echipajului și acoperirea posturilor, iar planificarea personalului pentru sezonul rece s-ar face pe un calcul, nu pe disponibilitate.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 21 octombrie 2026, paginile 2-16 16 pagini PDF, 684 KB actul începe la pagina 2

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Se încarcă textul actului…

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 21 octombrie 2026, paginile 2-16

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.