Pe scurt
- Amenda pentru cele douăsprezece fapte din articolul 90 alineatul (1) al Legii audiovizualului nr. 504/2002 trece de la intervalul 10.000-200.000 de lei la 22.000-440.000 de lei. Minimul se mărește cu 12.000 de lei, iar maximul cu 240.000 de lei, adică amândouă cu 120%. Aici intră publicitatea mascată, tehnicile subliminale, refuzul dreptului la replică, difuzarea în afara zonei din licența audiovizuală, retransmisia neautorizată, furnizarea unui serviciu media fără licență sau fără notificare și refuzul de a da informații personalului de control.
- Amenda din articolul 91 alineatul (3) trece de la 5.000-100.000 de lei la 11.000-220.000 de lei, cu aceeași creștere de 120%, adică plus 6.000 de lei la minim și plus 120.000 de lei la maxim. Aceasta e însă a doua treaptă, nu prima: pentru faptele din articolul 91 alineatul (1), Consiliul Național al Audiovizualului emite mai întâi o somație cu condiții și termene precise, iar amenda vine numai dacă furnizorul sau distribuitorul nu intră în legalitate la termen ori încalcă din nou aceleași prevederi.
- Hotărârea nu scrie nici vechile limite, nici cât a fost inflația, nici pentru ce perioadă s-a măsurat. Textul publicat spune doar că actualizarea se face „în funcție de evoluția indicelui inflației”, adică reia formula din articolul 92 al legii, fără nicio cifră. Vechile limite se află numai deschizând legea: 10.000-200.000 de lei și 5.000-100.000 de lei, fixate prin Legea nr. 333/2009 și rămase nominal neschimbate de la 22 noiembrie 2009, adică 6.175 de zile.
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 19 octombrie 2026, pagina 12
Cine este vizat: furnizorii de servicii media audiovizuale, adică televiziunile, radiourile și serviciile la cerere, distribuitorii care retransmit servicii de programe, plus Consiliul Național al Audiovizualului și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, care aplică sancțiunile
Intră în vigoare: 19 octombrie 2026, data publicării, actul nefixând o altă dată
Guvernul a crescut cu 120% amenzile din Legea audiovizualului. Hotărârea nr. 830/2026 are un singur articol și patru cifre noi: limitele de la articolul 90 alineatul (2) devin 22.000-440.000 de lei, iar cele de la articolul 91 alineatul (3) devin 11.000-220.000 de lei. Cine plătește sunt furnizorii de servicii media audiovizuale și distribuitorii de servicii, nu publicul, iar printre faptele sancționate de articolul 90 se află și furnizarea unui serviciu media fără licență audiovizuală ori fără notificarea cerută de lege, obligația pe care Consiliul Național al Audiovizualului a detaliat-o pentru canalele mari de pe platformele de partajare video.
Cele două articole nu sancționează același lucru, iar diferența hotărăște cât de repede ajunge cineva la plata amenzii. Articolul 90 alineatul (1) enumeră douăsprezece fapte de conținut și de autorizare: difuzarea unei opere cinematografice în afara perioadelor din contractul cu deținătorii de drepturi, tehnicile subliminale, publicitatea mascată, nerespectarea dreptului la replică, difuzarea în afara zonei din licență, exploatarea licenței de către altcineva decât titularul, programarea cu încălcarea regulilor de publicitate, sponsorizare, protecție a minorilor și opere europene, retransmisia fără autorizație, retransmisia cu încălcarea regulilor de la articolele 74 și 82, furnizarea unui serviciu media fără licență sau fără notificare și refuzul de a comunica informații personalului de control. Pentru toate acestea, amenda se aplică direct, în intervalul nou de 22.000-440.000 de lei.
Articolul 91 merge altfel. Alineatul (1) pedepsește nerespectarea unei liste de obligații ale furnizorilor și distribuitorilor de servicii, între care cele de la articolele 22, 23, 31, 39, 44, 48 și 82, precum și nerespectarea deciziilor cu caracter normativ ale Consiliului. În aceste cazuri, alineatul (2) obligă Consiliul să emită mai întâi o somație cu condiții și termene precise de intrare în legalitate, iar abia alineatul (3) aduce amenda, acum de 11.000-220.000 de lei, pentru cel care nu se conformează în termen sau încalcă din nou aceleași prevederi. Pe scurt: la articolul 90 se plătește de la prima faptă, la articolul 91 se plătește de la a doua.
Temeiul actualizării e articolul 92 din Legea nr. 504/2002, care spune că „cuantumul amenzilor contravenționale prevăzute la art. 90 și 91 poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului, în funcție de evoluția indicelui inflației”. Două lucruri se văd în această formulare. Primul, actualizarea e o posibilitate, nu o obligație cu termen: legea nu fixează nicio periodicitate și niciun declanșator. Al doilea, textul trimite numai la articolele 90 și 91, deci restul amenzilor din aceeași lege rămân pe dinafară. Hotărârea reia în dispozitiv exact formula din lege, fără să spună nici care era nivelul anterior, nici cât a fost inflația, nici între ce date s-a măsurat. Cititorul nu poate verifica socoteala din actul publicat.
Reperul se găsește numai în lege. Nivelurile de 10.000-200.000 de lei și 5.000-100.000 de lei au fost fixate prin Legea nr. 333/2009, de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 181/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 19 noiembrie 2009, și au intrat în vigoare la 22 noiembrie 2009. Până la 19 octombrie 2026 au stat la același nivel nominal 6.175 de zile, adică 16 ani și 331 de zile.
Efectele pe care le produce
De la 19 octombrie 2026, Consiliul Național al Audiovizualului individualizează amenzile pentru faptele din articolul 90 alineatul (1) între 22.000 și 440.000 de lei, iar pe cele din articolul 91 alineatul (3) între 11.000 și 220.000 de lei. Hotărârea schimbă numai cele patru cifre. Nu adaugă nicio contravenție, nu scoate niciuna și nu atinge procedura.
Rămâne neschimbat tot ce ținea în loc cuantumul. Supapa pentru abaterile mici rămâne deschisă: alineatul (3) al articolului 90 lasă Consiliului posibilitatea de a adresa o somație publică de intrare în legalitate atunci când decide că efectele faptei sunt minore. Individualizarea urmează aceleași criterii ca înainte, cele din alineatul (4): gravitatea faptei, efectele ei și sancțiunile primite anterior, pe o perioadă de cel mult un an. Articolul 93 alineatul (2) spune că deciziile de sancționare ale Consiliului își produc efectele de la data comunicării, iar alineatul (3) al aceluiași articol dă 15 zile de la comunicare pentru atacarea lor direct la secția de contencios administrativ a curții de apel, fără plângere prealabilă, precizând explicit că termenul de 15 zile nu suspendă de drept efectele deciziei.
Pragul de jos e partea care se simte cel mai repede. O televiziune locală sau un radio mic, pentru care o abatere nu ajungea niciodată în zona maximului, plătea până acum minimum 10.000 de lei la articolul 90 și minimum 5.000 de lei la articolul 91. De la 19 octombrie 2026 plătește minimum 22.000, respectiv 11.000 de lei, în cazul în care Consiliul nu consideră efectele minore.
Efectul real depinde însă de articolul sub care cade obligația încălcată, iar asta se citește din lege, nu din hotărâre. O obligație trecută în lista articolului 90 alineatul (1) duce la amendă din prima faptă, cu un prag de 22.000 de lei. Aceeași conduită, dacă obligația e trecută în lista articolului 91 alineatul (1), trece mai întâi printr-o somație cu termen, iar amenda de 11.000-220.000 de lei vine doar după ce somația nu e onorată. Pentru un furnizor sau un distribuitor, întrebarea practică nu e cât a crescut amenda, ci în care dintre cele două liste se află obligația pe care riscă să o încalce.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Cele patru limite, înainte și după. La articolul 90 alineatul (2), minimul trece de la 10.000 la 22.000 de lei, cu 12.000 de lei mai mult, iar maximul de la 200.000 la 440.000 de lei, cu 240.000 de lei mai mult. Tot acolo, la articolul 91 alineatul (3), minimul trece de la 5.000 la 11.000 de lei, cu 6.000 de lei mai mult, iar maximul de la 100.000 la 220.000 de lei, cu 120.000 de lei mai mult. În procente, creșterea e identică pe toate cele patru poziții: 120%. Raportul dintre cele două articole rămâne deci neatins, amenda de la articolul 90 fiind în continuare exact dublul celei de la articolul 91.
Chiar această uniformitate spune cum s-a lucrat. Fiecare dintre cele patru sume noi e de exact 2,2 ori cea veche, deci în spate stă o singură indexare, cu un coeficient unic aplicat mecanic tuturor celor patru. Iar un coeficient care cade exact pe 2,2 trădează o rotunjire: toate cele patru valori sunt cifre rotunde, obținute prin rotunjire în jos, la mia întreagă la articolul 91 și la zecea de mie la plafonul articolului 90. Cu alte cuvinte, în act au ajuns sumele rotunjite, nu rezultatul calculului, iar calculul nu e nicăieri de văzut.
Ce nu s-a schimbat în aceeași lege contează la fel de mult. Articolul 90 indice 1 alineatul (2), care sancționează transmisia serviciilor de programe fără autorizație tehnică, nerespectarea parametrilor din licența de emisie și refuzul de a se supune controlului, rămâne la 5.000-100.000 de lei. Tot neatinsă rămâne și amenda din articolul 91 indice 2 alineatul (2), de 2.000-30.000 de lei, pentru utilizatorii de platforme de partajare video care incită la violență sau la ură ori instigă public la terorism, iar alineatul (5) al aceluiași articol păstrează amenda de până la 30.000 de lei pe zi de întârziere pentru platforma care nu comunică datele de contact în 48 de ore. Motivul e textul articolului 92, care permite actualizarea prin hotărâre de Guvern numai pentru articolele 90 și 91, nu pentru articolele cu indice.
Urmarea e o scară de sancțiuni care nu mai e proporțională cu ea însăși. Până la 19 octombrie 2026, maximul de la articolul 90 era dublul maximului de la articolul 90 indice 1, 200.000 față de 100.000 de lei. De la 19 octombrie 2026 e de 4,4 ori mai mare, 440.000 față de 100.000. Față de maximul din articolul 91 indice 2, raportul trece de la 6,67 la 14,67.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Mecanismul folosit e cel pe care legiuitorul l-a lăsat în articolul 92 din 2002, nu o înăsprire inventată: nicio contravenție nouă, nicio schimbare de procedură, numai cuantumul.
- Coeficientul e unul singur și e același pe toate cele patru limite, deci ierarhia internă a sancțiunilor din articolele 90 și 91 rămâne cea decisă de Parlament în 2009, iar amenda de la articolul 90 rămâne exact dublul celei de la articolul 91.
- Sumele au fost rotunjite în jos, la cifre rotunde, deci actul cere mai puțin decât ar fi dat coeficientul aplicat exact și dă patru valori ușor de reținut.
- Pârghia de scăpare pentru abaterile mici rămâne intactă: articolul 90 alineatul (3) permite în continuare o somație publică în locul amenzii, când Consiliul decide că efectele sunt minore.
- La articolul 91, creșterea lovește tot a doua treaptă, nu prima: somația cu termen din alineatul (2) rămâne obligatorie, deci cine intră în legalitate la timp nu ajunge niciodată în intervalul nou.
Ce rămâne o problemă
- Actul publicat nu conține niciunul dintre cele trei numere care l-ar face verificabil: nivelul de la care se pleacă, coeficientul folosit și perioada pentru care a fost măsurat. Cititorul le poate reconstitui doar punând hotărârea lângă forma consolidată a legii.
- Construcția „se actualizează … de la … la …” e aceeași folosită de obicei pentru a arăta trecerea de la o valoare la alta, iar cititorul care nu deschide legea nu poate ști din act dacă prima dintre cele două sume e noul minim sau vechiul nivel.
- Pragul de jos se dublează pentru toți la fel, inclusiv pentru stațiile locale mici, iar singura supapă rămâne aprecierea Consiliului asupra caracterului minor al efectelor.
- Amenzile din articolul 90 indice 1 și din articolul 91 indice 2 rămân neactualizate, fiindcă articolul 92 nu le acoperă, deci aceeași lege are acum limite raportate la 2026 alături de limite înghețate la 2009 și la 2022.
- Hotărârea nu are nicio dispoziție tranzitorie despre faptele săvârșite înainte de 19 octombrie 2026 și nicio normă despre procedurile aflate în curs, deși schimbă cuantumul unei sancțiuni.
- Articolul 92 nu prevede nici periodicitate, nici declanșator, deci nimic nu împiedică următoarea actualizare să vină iar după 6.175 de zile.
Sfaturi utile
- Faceți mai întâi inventarul obligațiilor, pe cele două liste. Cele din articolul 90 alineatul (1) duc la amendă din prima faptă, de minimum 22.000 de lei, iar cele din articolul 91 alineatul (1) trec prin somație. Expunerea reală se citește din lista în care se află obligația, nu din cuantum.
- Dacă aveți o somație primită în baza articolului 91 alineatul (2), tratați-o ca pe ultima treaptă ieftină. Intrarea în legalitate în termenul și în condițiile din somație e singurul lucru care ține dosarul în afara intervalului de 11.000-220.000 de lei, iar o a doua încălcare a aceleiași prevederi are același efect ca nerespectarea termenului.
- Verificați actele, nu doar conținutul. Litera k) a articolului 90 alineatul (1) sancționează furnizarea unui serviciu media fără licență audiovizuală sau în lipsa notificării de la articolul 74 alineatul (5), iar acolo nu e nevoie de nicio greșeală editorială pentru a ajunge la minimum 22.000 de lei.
- Puneți la punct procedura internă pentru dreptul la replică și pentru identificarea comunicării comerciale. Sunt fapte de procedură, nu de judecată editorială, deci se previn cu un flux scris: cine primește cererea, în cât timp răspunde, cine aprobă difuzarea replicii.
- Țineți dosarul care servește individualizării. Articolul 90 alineatul (4) impune să se țină seama de sancțiunile primite anterior pe o perioadă de cel mult un an, deci un an curat și dovezile măsurilor corective luate contează acum mai mult, când pragul de jos e 22.000 de lei.
- Marcați în calendar cele 15 zile din articolul 93 alineatul (3). Contestația merge direct la secția de contencios administrativ a curții de apel, fără plângere prealabilă, iar termenul nu suspendă de drept efectele deciziei, care se produc de la comunicare.
- Refaceți provizionul și clauzele de răspundere din contracte. O stație care își bugeta o amendă minimă pe an trece de la 10.000 la 22.000 de lei, iar clauzele prin care sancțiunile se recuperează de la casele de producție sau de la agențiile de publicitate au fost scrise pe plafoane de 200.000 de lei, nu de 440.000.
Întrebări frecvente
Cu cât cresc exact amenzile?
Ce fapte se sancționează cu amenda din articolul 90 și ce fapte cu cea din articolul 91?
Amenzile mai mari se aplică și faptelor comise înainte de 19 octombrie 2026?
De ce nu scrie în act cât a fost inflația?
Se schimbă și amenda pentru transmisia fără autorizație tehnică?
Cine aplică amenzile și unde se contestă?
De cât timp nu mai fuseseră actualizate aceste limite?
Analiza redacției
Hotărârea face un lucru corect, într-un singur articol: folosește pârghia lăsată de legiuitor în articolul 92 din 2002 și readuce la valoarea reală niște sume care stătuseră nominal nemișcate aproape șaptesprezece ani. Nu inventează fapte, nu atinge procedura, nu mută competențele. Problema nu e ce face, ci cât de puțin se poate verifica din ce a făcut. Textul publicat în Monitorul Oficial al României conține patru cifre noi și zero dintre cele trei numere de care ar avea nevoie un cititor pentru a-l controla: nivelul de la care se pleacă, coeficientul folosit și perioada pentru care a fost măsurat. Pe primul îl găsești deschizând legea, celelalte două nu apar nicăieri.
Calculul se poate totuși reface, și merită, fiindcă spune ceva ce nu se vede citind actul. Fiecare dintre cele patru sume noi e de exact 2,2 ori cea veche: 22.000 față de 10.000, 440.000 față de 200.000, 11.000 față de 5.000 și 220.000 față de 100.000. În spate stă, deci, o singură indexare, cu un coeficient unic aplicat tuturor celor patru limite. Iar un coeficient care cade exact pe 2,2 după aproape șaptesprezece ani de prețuri trădează o rotunjire: toate cele patru rezultate sunt cifre rotunde, obținute prin rotunjire în jos. Rotunjirea în jos lucrează în favoarea celui sancționat, deci reproșul rămâne unul de transparență, nu de fond. În act a intrat rezultatul rotunjit, nu operația, deci singurul lucru pe care publicul poate verifica e coerența internă a celor patru cifre, nu corectitudinea indexării.
A doua observație apare numai dacă pui hotărârea lângă restul capitolului VII din lege. Articolul 92 permite actualizarea doar pentru „art. 90 și 91”, iar aceeași lege conține amenzi în articolul 90 indice 1 alineatul (2), de 5.000-100.000 de lei, și în articolul 91 indice 2 alineatele (2) și (5), de 2.000-30.000 de lei și de până la 30.000 de lei pe zi. Acestea nu puteau fi atinse de o hotărâre de Guvern și au rămas unde erau. Rezultatul e o scară care nu mai ține nicio proporție: difuzarea în afara zonei din licență ajunge la 440.000 de lei, în timp ce transmisia fără autorizație tehnică se oprește la 100.000, deci raportul dintre cele două maxime trece de la 2 la 4,4. Față de maximul aplicabil utilizatorului care incită la ură pe o platformă video, raportul urcă de la 6,67 la 14,67. Nimeni nu a decis asta; a ieșit din felul în care e scrisă norma de împuternicire, iar amenda cea mai mică a legii, cea pentru cel mai grav tip de conținut, e singura care nu s-a mișcat.
Al treilea lucru se vede punând cele două liste una lângă alta. Deși procentul e identic, efectul nu e. La articolul 91, creșterea atinge a doua treaptă: somația cu condiții și termene din alineatul (2) rămâne obligatorie, deci cine se conformează la timp nu vede niciodată intervalul nou. La articolul 90, amenda vine din prima faptă, iar singura ieșire e aprecierea Consiliului asupra caracterului minor al efectelor, din alineatul (3). Cu un prag ridicat de la 10.000 la 22.000 de lei, actul mărește, fără să o spună, și puterea de apreciere a autorității la pragul de jos: diferența dintre o somație publică și o amendă nu mai e de 10.000 de lei, ci de 22.000, iar criteriul rămâne neschimbat, deci la fel de general.
Ce ar trebui schimbat
- Treceți în actul publicat limitele vechi și coeficientul folosit. O singură frază, de tipul „limitele de 10.000 de lei și 200.000 de lei, actualizate cu indicele prețurilor de consum pentru perioada … – …, publicat de Institutul Național de Statistică”, ar face hotărârea verificabilă fără niciun alt document și ar scuti orice contestație de o discuție despre cum s-a ajuns la cifre.
- Adăugați o dispoziție tranzitorie pentru faptele săvârșite înainte de 19 octombrie 2026 și pentru procedurile în curs. Un act care schimbă cuantumul unei amenzi fără să spună nimic despre dosarele deschise lasă prima contestație la curtea de apel să stabilească regula, iar o frază în act ar costa mai puțin decât un dosar.
- Cereți Parlamentului extinderea articolului 92 la articolele 90 indice 1 și 91 indice 2. Altfel, orice actualizare viitoare va repeta aceeași asimetrie, iar aceeași lege va conține la nesfârșit limite raportate la ani diferiți. Până atunci, actualizarea celor două articole se poate face doar prin lege, deci merită propusă odată cu prima modificare a legii audiovizualului.
- Fixați o periodicitate sau un declanșator în articolul 92. „Limitele se actualizează la fiecare trei ani” sau „atunci când indicele cumulat de la ultima actualizare depășește 20%” ar fi evitat un interval de 6.175 de zile și ar face creșterea previzibilă pentru cei care o bugetează, în loc să vină odată la șaptesprezece ani, mai mult decât dublată.
- Legați pragul de jos de dimensiunea furnizorului sau de acoperirea serviciului. Un minim unic de 22.000 de lei cântărește altfel pentru o televiziune națională și pentru un radio local, iar singura corecție disponibilă azi e aprecierea discreționară a caracterului minor al efectelor. Un criteriu scris în lege ar face individualizarea de la articolul 90 alineatul (4) previzibilă, în loc să o lase în întregime la autoritate.
- Publicați, odată cu hotărârea, o notă explicativă cu baza de calcul. Un act care se sprijină în întregime pe un singur indicator ar trebui să își arate indicatorul: perioada, sursa statistică și valoarea, cu numărul și data publicației din care provin. Fără ele, singura verificare posibilă rămâne cea pe care a făcut-o redacția, prin împărțirea sumelor noi la cele vechi.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 19 octombrie 2026, pagina 12 16 pagini PDF, 156 KB actul începe la pagina 12
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Hotărârea Guvernului nr. 830/2026 privind actualizarea limitelor amenzilor contravenționale prevăzute la art. 90 și 91 din Legea audiovizualului nr. 504/2002
EMITENT: Guvernul României
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 19 octombrie 2026, pagina 12
GUVERNUL ROMÂNIEI H O T Ă R Â R E privind actualizarea limitelor amenzilor contravenționale prevăzute la art. 90 și 91 din Legea audiovizualului nr. 504/2002 În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 92 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — Limitele amenzilor contravenționale prevăzute la art. 90 și 91 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, se actualizează în funcție de evoluția indicelui inflației, după cum urmează:
a) cele de la art. 90 alin. (2), de la 22.000 lei la 440.000 lei;
b) cele de la art. 91 alin. (3), de la 11.000 lei la 220.000 lei. PRIM-MINISTRU ILIE-GAVRIL BOLOJAN Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Dan Reșitnec p. Vicepreședintele Consiliului Național al Audiovizualului, Mircea Valentin Toma Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare București, 16 octombrie 2026. Nr. 830.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.


