Evaluarea națională 2027: probele pe 22, 24 și 25 iunie, rezultatele finale pe 7 iulie

Elevii care încep clasa a VIII-a în anul școlar 2026-2027 își știu de la 20 octombrie 2026 toate cele trei zile de examen, până la ora la care se deschid plicurile cu subiecte. Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.815/2026, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 20 octombrie 2026, aprobă metodologia-cadru a evaluării naționale și calendarul anului școlar 2026-2027. Prima probă, cea de limba și literatura română, e la 22 iunie 2027, cu 245 de zile după publicare.

Actul are două anexe cu funcții diferite. Anexa nr. 1 e metodologia-cadru, cincizeci de articole care descriu comisiile, înscrierea, pregătirea sălilor, desfășurarea probelor, evaluarea digitalizată, contestațiile, comunicarea rezultatelor și răspunderea disciplinară. Calendarul stă în anexa nr. 2, într-un tabel cu zece poziții pentru examen și unul cu patru poziții pentru simulare. Metodologia nu mai are anul școlar în titlu, iar articolul 1 alineatul (4) spune că probele se susțin „conform calendarului aprobat anual prin ordin al ministrului educației și cercetării”. Așadar, de la un an la altul se schimbă, de regulă, numai datele.

Pentru un elev din seria curentă, înscrierea e o formalitate care nu îi cere nimic. Articolul 18 alineatul (4) litera a) prevede că înscrierea se face automat, de către secretarii unităților de învățământ, pe baza evidențelor școlii, fără depunerea vreunui document. Dosar cu acte duc doar absolvenții din anii precedenți, care se înscriu la școala pe care au terminat-o, cu certificat de naștere, act de identitate, foaie matricolă și o adeverință din care să reiasă că nu au participat la examenul de capacitate, la testele naționale, la tezele cu subiect unic sau la o evaluare națională anterioară. Promoțiile de până în 1998 inclusiv nu dau examenul, pentru că pot cere echivalarea examenului de capacitate.

Disciplinele rămân trei: limba și literatura română, matematica și, pentru elevii din școlile sau clasele cu predare în limba maternă, limba și literatura maternă. Elevii care au studiat limba maternă în școli cu predare în română o pot susține opțional. Cine a învățat matematica în limba unei minorități naționale primește subiectul în ambele limbi. Examenul e gratuit și pentru elevii din învățământul particular, iar subiectele trebuie să aibă nivel mediu de dificultate și să poată fi rezolvate în 120 de minute.

Ziua de probă e descrisă minut cu minut. Accesul în sală se încheie la ora 8:30, cu 30 de minute înainte de începere. La ora 9:00 se deschid plicurile sigilate cu broșurile multiplicate. Urmează 15 minute pentru completarea casetei de identificare, iar cele 120 de minute efective încep abia după aceea, deci nicio lucrare nu se predă înainte de ora 11:15. Un elev care a terminat poate ieși cel mai devreme după o oră de la începerea timpului efectiv de lucru, iar ultimii trei din fiecare sală rămân până se termină scanarea.

Efectele pe care le produce

Primul efect e unul de planificare. Calendarul fixează, pentru familii, trei date de examen și două date de rezultate, iar între ele intervale pe care nimeni nu le poate muta fără decizia Comisiei Naționale de Organizare a Evaluării Naționale. Nota din acest examen ajunge în catalogul evaluării naționale, iar articolul 2 alineatul (1) litera d) spune limpede la ce folosește: la crearea bazei de date pentru admiterea în învățământul liceal. Cele trei zile de iunie decid, așadar, repartizarea la liceu.

Al doilea efect e asupra felului în care se corectează lucrarea. Evaluarea se face în format digital, pe lucrări scanate, dar cu profesorii prezenți fizic în centrul zonal de evaluare. Lucrările se distribuie aleatoriu, prin platformă. Punctajul merge de la 10 la 100, din care 10 puncte se acordă din oficiu, iar nota se obține împărțind punctajul la zece, deci nota minimă posibilă e 1 și cea maximă 10. Nota finală e media aritmetică a celor doi evaluatori, cu două zecimale și fără rotunjire. Când cei doi se despart cu mai mult de un punct la română sau la limba maternă, respectiv cu mai mult de 0,50 puncte la matematică, platforma îi notifică să își reanalizeze punctajele; dacă diferența rămâne, lucrarea merge automat la alți doi profesori, iar din cele patru note se elimină extremele și se face media celor două rămase.

Al treilea efect e procedural și se simte la contestație. Contestația se depune la școală sau se transmite electronic, iar declarația-tip prin care candidatul recunoaște că nota poate scădea se semnează și de părinte, în cazul elevului minor. Nota obținută după contestație e definitivă, indiferent dacă e mai mare sau mai mică decât cea inițială, și nu mai poate fi schimbată. Înaintea contestației, candidatul major sau părintele elevului minor poate cere vizualizarea lucrării, iar la vizualizare minorul trebuie însoțit de un părinte sau de reprezentantul legal.

Al patrulea efect ține de confidențialitate. Rezultatele se comunică anonimizat, pe baza unui cod individual pe care fiecare elev îl primește la prima probă scrisă, pe semnătură de primire. Lista de dinaintea contestațiilor stă pe site-ul școlii 48 de ore și la avizier până la afișarea rezultatelor finale. Lista finală stă pe site 48 de ore, la avizier o lună, iar pe paginile Ministerului Educației și Cercetării și ale inspectoratelor școlare doi ani.

Al cincilea efect îi privește pe profesori. Toate sălile în care se desfășoară probele, se multiplică subiectele, se predau, se evaluează și se depozitează lucrările trebuie dotate cu camere funcționale de supraveghere video și audio, iar înregistrările se verifică prin sondaj după fiecare probă. Cadrele didactice care nu își îndeplinesc corespunzător atribuțiile pot pierde dreptul de a mai participa în comisii pentru 1-5 ani, iar o școală în care se constată nereguli grave poate pierde pentru 1-5 ani dreptul de a organiza examene naționale.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Cea mai vizibilă schimbare e de arhitectură, nu de conținut: ordinul desparte regulile de date. Metodologia-cadru din anexa nr. 1 e scrisă fără referire la un an școlar anume, iar anul apare numai în calendarul din anexa nr. 2 și în titlul ordinului. Consecința practică e că o familie care citește metodologia în 2026 o poate folosi și mai târziu, iar ce trebuie recitit în fiecare toamnă e tabelul cu date.

În sala de examen, secretizarea lucrării nu se mai face cu lipici. Articolul 28 alineatul (4) spune explicit: colțul lucrării cu datele personale nu se închide și nu se lipește, pentru că secretizarea se realizează în platformă, după încărcarea lucrării scanate. În schimb apare o altă operațiune fizică, de care depinde integritatea lucrării: capsarea broșurii în trei locuri înainte de distribuire, lateral stânga sus, lateral stânga jos și lateral mijloc, plus două capse în plus pentru elevii care cer foi suplimentare. Broșura cu subiecte se predă la finalul probei și nu rămâne la elev, iar la ieșirea din sală candidații nu primesc subiectele.

Scanarea a devenit atribuție de sală, nu de centru. Tragerea la sorți a asistenților se face în două etape, iar în prima se extrage asistentul cu competențe digitale, care e și cel care scanează și încarcă lucrările din sala respectivă. Ca să fie posibil, articolul 14 alineatul (1) cere ca cel puțin jumătate dintre profesorii asistenți de pe lista județului să aibă competențe digitale, iar numărul de asistenți și de evaluatori să fie cu 10% mai mare decât necesarul estimat.

Ce nu s-a schimbat e statutul textului anterior. Ordinul are cinci articole și niciunul nu abrogă metodologia-cadru aplicată până la 20 octombrie 2026. Raportul dintre vechiul text și cel nou se stabilește, așadar, prin abrogare implicită, adică prin interpretare, nu prin trimitere.

Avantaje și dezavantaje

Sfaturi utile

Întrebări frecvente

Erori și neconcordanțe în textul publicat

Analiza redacției

Publicitate