Pe scurt

  • 200 de litri pe an, fără accize. Codul fiscal primește un alineat nou, alin. (110) al art. 342, care scutește de accize băuturile alcoolice tradiționale, în limita a 200 de litri pe an pentru fiecare gospodărie înscrisă în Registrul agricol, cu o singură condiție: băutura să nu fie supusă vânzării.
  • De patru ori mai mult decât scutirea care exista. Codul fiscal scutea deja 50 de litri de alcool din fructe pe an, dar numai dacă erau făcuți din fructe proprii, de pe teren propriu, la un cazan înregistrat. Noua scutire nu cere niciuna dintre aceste condiții, iar cea veche rămâne în Cod, nemodificată.
  • Cât valorează, în bani. La 200 de litri de țuică de 40 de grade, adică 0,8 hl de alcool pur, acciza pe care statul nu o mai încasează este de 4.678,79 lei la nivelul standard din 2026, de 5.848,49 lei pe hectolitrul de alcool pur, sau de 2.339,38 lei dacă distilarea se face la o mică distilerie, care plătește jumătate.
  • Dreptul există de luni, 26 octombrie 2026, dar nu se poate folosi imediat. Scutirea trimite la norme metodologice care vor stabili condițiile și modelul documentelor, iar legea nu dă niciun termen pentru emiterea lor.
  • La oraș, scutirea nu ajunge la toți. În comune, toate gospodăriile sunt înscrise în Registrul agricol, chiar dacă nu au teren și nu au animale. În orașe, municipii și sectoarele Bucureștiului se înscriu numai gospodăriile care au teren agricol sau silvic ori animale.
Act: Legea nr. 204/2026 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru completarea articolului 342 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 22 octombrie 2026, pagina 2, împreună cu Decretul nr. 820/2026 de promulgare
Intră în vigoare: 26 octombrie 2026, la 3 zile de la publicare, potrivit art. 78 din Constituția României, republicată, fiindcă legea nu prevede o dată ulterioară

Gospodăriile de la sat pot face 200 de litri de țuică, pălincă sau rachiu de fructe pe an fără să datoreze accize, de patru ori mai mult decât până acum, dacă nu vând nimic din cantitatea aceasta. Măsura stă într-o lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 22 octombrie 2026, care adaugă la Codul fiscal două alineate noi, și vine în aceeași lună cu reducerea la 11% a TVA pentru hrana albinelor, în vigoare din 18 octombrie 2026. Scutirea se măsoară pe gospodărie, nu pe persoană, iar gospodăria trebuie să aibă poziție în Registrul agricol ținut de primărie.

Legea face, de fapt, două lucruri fără legătură între ele. Prin art. I aprobă, fără nicio modificare, Ordonanța Guvernului nr. 22/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 806 din 29 august 2025, care e un act de TVA: ridică plafonul de scutire pentru întreprinderile mici de la 300.000 la 395.000 de lei, adică o creștere de 31,67%, introduce în Cod regimul transfrontalier pentru întreprinderile mici, cu codul de identificare purtând sufixul „EX”, mută locul prestării pentru evenimentele transmise pe internet și suspendă până la 31 decembrie 2025 o parte din regulile decontului precompletat RO e-TVA. Ordonanța transpune două directive europene, Directiva (UE) 2020/285 și Directiva (UE) 2022/542, și se aplica deja din 1 septembrie 2025. Prin art. II, Parlamentul a adăugat scutirea de accize, care nu are nimic de-a face cu TVA și cu ordonanța aprobată. Titlul legii anunță această a doua parte separat, ca o completare a articolului 342.

Textul noii scutiri are o singură frază și o singură condiție. Sunt scutite de la plata accizelor băuturile alcoolice tradiționale, „astfel cum sunt reglementate prin dispoziții speciale”, „în limita a 200 litri anual pe o gospodărie evidențiată în Registrul agricol”, „și care nu sunt supuse vânzării”. Dispozițiile speciale la care trimite textul sunt Normele aprobate prin Ordinul nr. 368/1.160/212/2008 al ministrului agriculturii, al ministrului sănătății publice și al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, publicat în Monitorul Oficial nr. 496 din 2 iulie 2008. Acolo sunt definite opt băuturi: țuica, horinca, turțul, pălinca, vinarsul, rachiul de fructe, rachiul de tescovină de struguri și rachiul de drojdie de vin. Toate opt se obțin prin distilare, iar norma le numește, cuvânt cu cuvânt, băuturi alcoolice tradiționale românești.

Efectele pe care le produce

Primul efect este cantitativ și se vede în bani. Acciza pentru alcool etilic se ia direct din anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal, pe coloana anului, fără actualizarea cu creșterea prețurilor de consum prevăzută la alin. (1) al art. 342, iar pentru 2026 coloana arată 5.848,49 lei pe hectolitru de alcool pur la nivelul standard și 2.924,23 lei pentru alcoolul etilic produs în micile distilerii. Cei 200 de litri se socotesc ca litri de băutură, nu de alcool pur, deci conversia depinde de tărie: 200 de litri de țuică de 40 de grade fac 0,8 hl de alcool pur, adică 4.678,79 lei de acciză la nivelul standard și 2.339,38 lei la nivelul micii distilerii. Pentru cele 150 de litri care depășesc vechea scutire de 50 de litri, câștigul este de 3.509,09 lei, respectiv 1.754,54 lei. Pe lună, cei 200 de litri înseamnă 16,67 litri, dar limita e anuală, nu lunară, deci nimic nu împiedică producerea întregii cantități într-o singură săptămână de toamnă.

Al doilea efect ține de unitatea de măsură. Scutirea veche, de la alin. (16), se socotește pe persoană fizică și pe consumul ei, al familiei și al musafirilor, iar Codul fiscal definește familia la alin. (17) al aceluiași articol. Scutirea nouă se socotește pe gospodărie, iar gospodăria e definită în Ordonanța Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol, publicată în Monitorul Oficial nr. 628 din 29 august 2008: totalitatea membrilor de familie, a rudelor sau a altor persoane care locuiesc și gospodăresc împreună, având buget comun. Două definiții diferite, în același articol din Cod, pentru două scutiri care se suprapun pe același produs.

Al treilea efect este unul pe care textul îl promite, dar nu îl livrează. Alineatul al doilea introdus de lege, (111), prevede următorul lucru: o cantitate de băuturi alcoolice tradiționale nedestinate vânzării „nu se include în stabilirea limitelor cantitative prevăzute la alin. (12)” pentru micii producători independenți de băuturi fermentate. Limitele de la alin. (12) sunt 200.000 hl pentru bere, 1.000 hl pentru vinuri, 15.000 hl pentru băuturi fermentate altele decât bere și vinuri și 250 hl pentru produse intermediare. Niciuna dintre cele opt băuturi tradiționale nu intră în aceste categorii, fiindcă toate sunt distilate, adică alcool etilic în sensul art. 353 din Cod. Limita care chiar atinge un producător de țuică este alta: 10 hl de alcool pur pe an pentru micile distilerii, la art. 353 alin. (2), iar acel articol nu a fost modificat de legea nouă.

Al patrulea efect e cel care decide dacă măsura funcționează. A doua frază a alin. (111) trimite la norme metodologice, care „vor stabili condițiile și modelul documentelor necesare luării în evidență și justificării cantităților”. Acciza nu se plătește de gospodărie, ci de antrepozitul fiscal sau de distileria care eliberează produsul pentru consum, iar aceasta are nevoie de un document care să arate că gospodăria are dreptul la scutire și câți litri a consumat din el. Până la modificarea normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, documentul acela nu are model, deci distileria nu are pe ce să justifice cantitatea în fața inspecției. Dreptul există din 26 octombrie 2026, operarea lui nu.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Înainte de această lege, Codul fiscal avea două scutiri pentru producția casnică, amândouă introduse prin Ordonanța Guvernului nr. 4/2022 și aplicabile din 1 februarie 2022. Prima, la alin. (15), scutea berea, vinul și băuturile fermentate produse de persoane fizice și consumate de ele, de familie sau de musafiri, fără nicio limită cantitativă, dar cu interdicția oricărei vânzări. A doua, la alin. (16), scutea alcoolul din fructe în limita a 50 de litri pe an, indiferent de concentrație, consumat de persoana fizică, de familia ei sau de musafiri, fără vânzare, și cu două condiții grele: fructele să fie deținute, cultivate și furnizate de respectiva persoană de pe un teren deținut în temeiul unui drept real, iar distilarea să se facă fie la un dispozitiv de distilare simplu, de mici dimensiuni, înregistrat la autoritatea competentă, fie într-o distilerie autorizată, tot din fructele proprii.

Legea nouă nu atinge niciuna dintre cele două. Adaugă o a treia scutire, de 200 de litri, care nu cere nici fructe proprii, nici teren propriu, nici cazan înregistrat, și care se măsoară pe gospodărie. Rezultatul este că gospodarul cu 50 de ari de livadă și gospodarul care duce la cazan prune cumpărate din piață ajung în același regim, ceea ce vechiul alin. (16) refuza explicit. Cine citește cele două alineate unul după altul nu află dacă cele 50 de litri se adună la cei 200, dacă rămân o scutire separată pentru cazurile în care gospodăria nu e în registru, sau dacă au fost pur și simplu uitate.

S-a schimbat și poziția celui care distilează pentru alții. Art. 353 alin. (2) din Cod spune că, la calculul producției de 10 hl de alcool pur care ține o distilerie în categoria micilor distilerii, nu se includ cantitățile realizate în sistem de prestări de servicii pentru persoane fizice, dar numai „în limita individuală prevăzută la art. 342 alin. (16)”, adică acei 50 de litri. Trimiterea a rămas la vechiul alineat. Pentru cantitatea dintre 50 și 200 de litri, distileria își consumă propriul plafon.

În partea de TVA, schimbarea e de altă natură: o ordonanță care se aplica din 1 septembrie 2025 a fost aprobată fără modificări, deci plafonul de 395.000 de lei, regimul transfrontalier pentru întreprinderile mici și regulile de regularizare la trecerea dintre regimuri nu mai pot fi răsturnate de o respingere a ordonanței. Pentru contabili și pentru firmele mici, asta închide un risc care a stat deschis 14 luni.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Limita urcă de la 50 la 200 de litri pe an, adică 3.509,09 lei de acciză pe care o gospodărie nu o mai datorează la un produs de 40 de grade, la nivelul standard din 2026.
  • Condițiile se simplifică radical: nu mai trebuie dovedit că fructele sunt proprii, că terenul e deținut în temeiul unui drept real și că cazanul este înregistrat la autoritatea competentă.
  • Unitatea de măsură devine gospodăria, care are o poziție în Registrul agricol, deci se poate dovedi cu o adeverință de la primărie, nu cu actele de proprietate ale fiecărui pom.
  • La nivelul comunelor, toate gospodăriile populației se înscriu în Registrul agricol, chiar dacă nu dețin terenuri agricole și silvice, animale sau clădiri, deci la sat dreptul este general, nu rezervat celor cu pământ.
  • Cantitatea nedestinată vânzării nu intră în limitele cantitative ale micilor producători independenți de băuturi fermentate, deci un producător de cidru sau de hidromel nu riscă să-și piardă acciza redusă din cauza țuicii făcute pentru casă.
  • Aprobarea fără modificări a Ordonanței Guvernului nr. 22/2025 confirmă definitiv plafonul de TVA de 395.000 de lei și regimul transfrontalier pentru întreprinderile mici.

Ce rămâne o problemă

  • Scutirea depinde de norme metodologice care nu există, iar legea nu stabilește niciun termen pentru emiterea lor. Până atunci, distileria nu are modelul de document cu care să justifice cantitatea scutită.
  • În orașe, municipii și sectoarele Bucureștiului, în Registrul agricol se înscriu numai gospodăriile care dețin teren agricol sau silvic ori animale, deci o gospodărie urbană fără pământ și fără animale nu poate beneficia de scutire, oricât de tradițională ar fi băutura.
  • Textul nu spune cine produce băutura, nici din ce fructe. Scutirea se atașează produsului și se măsoară pe gospodărie, fără să ceară ca gospodăria să fi produs ceva.
  • Art. 353 alin. (2) nu a fost corelat: la mica distilerie, cantitatea care depășește 50 de litri pe persoană intră în plafonul de 10 hl de alcool pur pe an, deci distileria poate refuza comenzile mari.
  • Trimiterea din alin. (111) protejează limitele micilor producători de băuturi fermentate, o categorie în care niciuna dintre cele opt băuturi tradiționale nu intră, fiindcă toate sunt distilate.
  • Limita rămâne exprimată în litri de produs, nu în alcool pur, deci 200 de litri de pălincă de 50 de grade valorează cu exact 25% mai mult decât 200 de litri de țuică de 40 de grade, 5.848,49 lei față de 4.678,79 lei.
  • Definiția băuturilor tradiționale e luată dintr-o normă de etichetare și comercializare, construită pentru produse vândute, și se aplică acum unei cantități căreia textul îi interzice vânzarea.

Sfaturi utile

  1. Verificați la primărie dacă gospodăria are poziție deschisă în Registrul agricol și cereți o adeverință cu numărul poziției. Fără înscriere nu există scutire, iar la oraș înscrierea cere teren agricol sau silvic ori animale.
  2. Cât timp normele metodologice lipsesc, cereți distileriei să treacă pe documentul de livrare cantitatea în litri și concentrația alcoolică. Diferența dintre 40 și 50 de grade schimbă acciza cu un sfert, iar la un control cantitatea se recalculează în alcool pur.
  3. Nu vindeți nimic din cantitatea scutită, nici informal, către vecini sau la poarta casei. Condiția din text este ca băuturile să nu fie supuse vânzării, iar o singură vânzare dovedită transformă scutirea în acciză datorată.
  4. Dacă distilați la o mică distilerie, întrebați din timp dacă are plafonul liber. Distileria pierde acciza redusă din luna următoare celei în care depășește 10 hl de alcool pur pe an, iar cantitățile peste 50 de litri pe persoană i se numără în plafon.
  5. Țineți socoteala în hectolitri de alcool pur, nu în litri de băutură, fiindcă aceasta e unitatea în care se calculează acciza: 200 de litri de 40 de grade sunt 0,8 hl de alcool pur.
  6. Dacă aveți cazan propriu, verificați dacă e înregistrat la autoritatea competentă. Scutirea nouă nu cere înregistrarea, dar vechea scutire de 50 de litri o cere, iar până la norme e singura bază sigură pentru cantitatea respectivă.

Întrebări frecvente

Câtă țuică poate face o gospodărie fără accize?
Până la 200 de litri de băutură pe an, de la 26 octombrie 2026, cu condiția să nu fie supusă vânzării și ca gospodăria să fie înscrisă în Registrul agricol. Limita se socotește în litri de produs, indiferent de tărie, și este anuală, nu lunară.
Scutirea de 50 de litri mai există?
Da, alin. (16) al art. 342 din Codul fiscal nu a fost modificat și nici abrogat. Ea se aplică alcoolului din fructe făcut din fructe proprii, de pe teren deținut în temeiul unui drept real, la un cazan înregistrat sau într-o distilerie autorizată, și se socotește pe persoană fizică, nu pe gospodărie. Legea nu spune dacă cele două cantități se adună, iar acesta este principalul punct pe care normele metodologice trebuie să îl lămurească.
Ce se întâmplă dacă vând o parte din cantitate?
Cantitatea vândută nu mai este scutită, fiindcă textul cere ca băuturile să nu fie supuse vânzării. Pentru ea se datorează acciza la nivelul standard, 5.848,49 lei pe hectolitru de alcool pur în 2026, la care se adaugă obligațiile de autorizare și de marcare pe care le are orice producător de băuturi spirtoase destinate comercializării.
Ce document trebuie să am?
Modelul documentului nu există încă. Alin. (111) trimite la norme metodologice care vor stabili condițiile și modelul documentelor necesare luării în evidență și justificării cantităților, iar legea nu fixează un termen pentru emiterea lor. Până atunci, piesele utile sunt adeverința de la primărie cu poziția din Registrul agricol și documentele de la distilerie.
Locuiesc la bloc, într-un oraș. Mă încadrez?
Numai dacă gospodăria este înscrisă în Registrul agricol al orașului, iar la orașe, municipii și sectoarele Bucureștiului se înscriu doar gospodăriile care dețin teren agricol sau silvic ori animale pe raza localității. O gospodărie urbană fără teren și fără animale nu are poziție în registru, deci nu îndeplinește condiția. În comune se înscriu toate gospodăriile populației, fără această cerință.
De când se aplică și de ce nu de la publicare?
De la 26 octombrie 2026. Textul nu prevede o dată de intrare în vigoare, deci se aplică regula din art. 78 din Constituția României, republicată: legea intră în vigoare la 3 zile de la publicare. Termenul curge pe zile calendaristice din ziua următoare publicării, 23, 24 și 25 octombrie, deci efectele încep luni, 26 octombrie 2026. Termenul de 3 zile este specific legilor și ordonanțelor; ordinele de ministru și hotărârile de guvern se aplică de la publicare, dacă nu prevăd altfel.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Art. II, alin. (111) nou introdus, prima frază, trimiterea la art. 342 alin. (12) din Codul fiscal. Alineatul exclude cantitatea de băuturi alcoolice tradiționale din limitele cantitative „prevăzute la alin. (12) pentru micii producători independenți de băuturi fermentate”. Limitele de la alin. (12) privesc berea, vinurile, băuturile fermentate altele decât bere și vinuri și produsele intermediare, iar toate cele opt băuturi alcoolice tradiționale definite de normele la care trimite alin. (110) se obțin prin distilare, deci sunt alcool etilic în sensul art. 353 din Cod și nu pot intra în niciuna dintre aceste categorii. Limita care se atinge efectiv la producția casnică este cea de 10 hl de alcool pur pe an pentru micile distilerii, de la art. 353 alin. (2), care nu a fost modificată. Un cititor de bună-credință poate concluziona fie că alineatul nu are obiect, deci cei 200 de litri se numără integral în plafonul distileriei, fie că intenția a fost să îi excludă din orice limită a micilor producători, inclusiv a micilor distilerii. Diferența decide dacă distileria din sat își pierde nivelul redus de acciză, deci dacă acceptă comanda.
  • Art. II, alin. (110) nou introdus, raportat la art. 342 alin. (16) din Codul fiscal. Cele două alineate scutesc același produs, rachiul de fructe fiind în același timp „alcool din fructe” în sensul alin. (16) și băutură alcoolică tradițională în sensul alin. (110), dar cu limite diferite, 50 și 200 de litri, cu condiții diferite, fructe proprii de pe teren propriu și cazan înregistrat față de simpla interdicție de vânzare, și cu unități de calcul diferite, persoana fizică împreună cu familia și musafirii față de gospodăria din Registrul agricol. Legea nu abrogă alin. (16), nu îl modifică și nu stabilește nicio regulă de cumul sau de derogare. Din text se pot susține trei soluții: 200 de litri, 250 de litri cumulați, sau 200 de litri care absorb vechea scutire. Cifra decide acciza datorată, între 0 și 1.169,70 lei în plus pentru fiecare gospodărie.

Analiza redacției

Măsura are un destinatar real și o nevoie reală. Vechea scutire de 50 de litri era construită pe un model de gospodărie care deține livada, culege fructele și le duce la un cazan înregistrat, ceea ce în multe sate nu mai descrie nimic: livezile sunt fragmentate, cazanele de curte nu sunt înregistrate, iar prunele circulă între vecini. Mutarea unității de la persoană la gospodăria din Registrul agricol este, din acest punct de vedere, o alegere bună, fiindcă folosește o evidență care există deja la primărie și care, în comune, cuprinde toate gospodăriile, inclusiv pe cele fără teren.

Partea slabă stă în altceva: legea nu și-a dus mai departe propriile consecințe. Să luăm o mică distilerie de sat. Plafonul ei este de 10 hl de alcool pur pe an, iar art. 353 alin. (2) îi scoate din calcul numai cantitățile distilate pentru persoane fizice în limita de la alin. (16), adică 50 de litri de băutură pe persoană. Cantitatea dintre 50 și 200 de litri rămâne în plafon: 150 de litri de 40 de grade sunt 0,6 hl de alcool pur, deci 17 gospodării care își exercită integral noul drept consumă singure tot plafonul anual al distileriei, după care aceasta pierde acciza redusă, din luna imediat următoare, pentru tot ce eliberează pentru consum. Legea dă gospodăriei un drept pe care distileria îl plătește. Contrastul e și mai vizibil în cifre: alineatul nou protejează o limită de 15.000 hl, cea a micilor producători de băuturi fermentate, și lasă neatinsă limita de 10 hl care decide efectiv dacă cineva poate distila pentru vecini.

Termenul este a doua piesă lipsă. În același pachet legislativ există modelul: art. IV din Ordonanța Guvernului nr. 22/2025, ordonanța pe care această lege o aprobă, obligă Agenția Națională de Administrare Fiscală să emită ordinele de punere în aplicare în 30 de zile de la intrarea în vigoare a art. I. Pentru normele metodologice de care depinde scutirea de accize, legea nu prevede nimic. Rezultă o asimetrie simplă de descris: gospodarul are o limită calendaristică strictă, anul, iar administrația nu are niciuna. În lipsa documentului cu model aprobat, distileria care vrea să fie prudentă va aplica acciza și va spune clientului să ceară restituirea, ceea ce mută sarcina probei pe cel pe care legea voia să îl ajute.

Merită notat și un detaliu de aritmetică din anexa nr. 1 la titlul VIII: coloana pentru 2026 este, pe tot capitolul alcoolului, coloana pentru 2025 înmulțită cu 1,10, de la 5.316,81 la 5.848,49 lei pe hectolitrul de alcool pur la alcool etilic și de la 2.658,39 la 2.924,23 lei la micile distilerii. Valoarea scutirii crește, prin urmare, singură, cu aproximativ 10% pe an, fără nicio intervenție a legiuitorului. Pentru o gospodărie, cei 200 de litri valorează 4.678,79 lei în 2026 și, la același ritm, peste 5.100 de lei în 2027.

Ce ar trebui schimbat

  1. Un termen pentru normele metodologice, de preferat 30 de zile, ca în art. IV din Ordonanța Guvernului nr. 22/2025. Fără termen, scutirea rămâne un drept pe care nimeni nu îl poate justifica în fața unui control, iar distileriile vor continua să factureze acciza.
  2. Corelarea art. 353 alin. (2) din Codul fiscal, prin înlocuirea trimiterii la alin. (16) cu o trimitere la alin. (16) și (110). Altfel, plafonul de 10 hl de alcool pur al micilor distilerii se consumă din cantitățile scutite ale clienților, iar efectul practic este că distileria refuză comanda sau cere plata accizei.
  3. Rescrierea alin. (111) cu trimitere la limita care contează, cea de la art. 353 alin. (2), și nu la limitele micilor producători de băuturi fermentate, categorie în care produsele distilate nu intră.
  4. O regulă expresă de raport între alin. (16) și alin. (110): fie abrogarea celui vechi, fie o frază care spune dacă cele două cantități se cumulează. Efectul practic este diferența dintre 200 și 250 de litri scutiți pe gospodărie și eliminarea unui litigiu previzibil.
  5. Exprimarea limitei în litri de alcool pur, nu în litri de produs. La aceeași cantitate de 200 de litri, acciza neîncasată variază cu 25% între o țuică de 40 de grade și o pălincă de 50 de grade, ceea ce face scutirea inegală între gospodării și greu de verificat.
  6. O soluție pentru gospodăriile din orașe și municipii care nu dețin teren agricol sau animale și deci nu au poziție în Registrul agricol. Dacă intenția era scutirea consumului propriu, criteriul ar trebui să fie gospodăria, nu adresa ei, altfel aceeași cantitate de pălincă este scutită în comuna vecină și accizabilă în oraș.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 22 octombrie 2026, pagina 2 16 pagini PDF, 154 KB actul începe la pagina 2

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Legea nr. 204/2026 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru completarea articolului 342 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

EMITENT: Parlamentul României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 22 octombrie 2026, pagina 2

Parlamentul României adoptă prezenta lege. Art. I. — Se aprobă Ordonanța Guvernului nr. 22 din 28 august 2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, adoptată în temeiul art. 1 pct. I.2 și 7 din Legea nr. 134/2025 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 29 august 2025.

Art. II. — Articolul 342 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează: — După alineatul (19) se introduc două noi alineate, alin. (110) și (111), cu următorul cuprins: „(110) Sunt scutite de la plata accizelor băuturile alcoolice tradiționale, astfel cum sunt reglementate prin dispoziții speciale, în limita a 200 litri anual pe o gospodărie evidențiată în Registrul agricol, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 98/2009, cu modificările și completările ulterioare, și care nu sunt supuse vânzării.

(111) Cantitatea de băuturi alcoolice tradiționale nedestinate vânzării nu se include în stabilirea limitelor cantitative prevăzute la alin. (12) pentru micii producători independenți de băuturi fermentate. Prin normele metodologice de aplicare a alineatelor precedente se vor stabili condițiile și modelul documentelor necesare luării în evidență și justificării cantităților.” Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condițiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, PREȘEDINTELE SENATULUI NATALIA-ELENA INTOTERO MIRCEA ABRUDEAN București, 22 octombrie 2026.

Nr. 204. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI D E C R E T pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru completarea articolului 342 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României d e c r e t e a z ă:

Articol unic. — Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru completarea articolului 342 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI NICUȘOR-DANIEL DAN București, 22 octombrie 2026. Nr. 820.

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 22 octombrie 2026, pagina 2

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.