Pe scurt

  • Lista cotei reduse de TVA de 11% din Codul fiscal primește o poziție nouă, litera o): turtele proteice, siropurile pe bază de zahăr și amestecurile cu peste 10 g de zahăr la 100 g, destinate consumului albinelor. Până acum, hrana pentru albine nu era menționată nicăieri în acea listă, iar conținutul mare de zahăr o scotea tocmai de sub poziția care acoperă alimentele.
  • Sunt vizați apicultorii și comercianții de furaje pentru albine. Condiția pusă de lege nu privește cumpărătorul, ci produsul: trebuie să fie destinat consumului albinelor. Nu se cere nicio calitate specială a celui care cumpără și nicio declarație.
  • Legea nr. 199/2026 are un singur articol și nu își prevede propria dată de intrare în vigoare. Pentru legi, regula generală este de 3 zile de la publicare, deci 18 octombrie 2026. Articolul 4 alineatul (1) din Codul fiscal cere însă ca legile care modifică acest cod să intre în vigoare la minimum 6 luni de la publicare, iar cele două interpretări sunt la 179 de zile una de alta.
Act: Legea nr. 199 din 15 octombrie 2026 pentru completarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 15 octombrie 2026, pagina 5
Intră în vigoare: 18 octombrie 2026, la 3 zile de la publicare, fiindcă legea nu stabilește o altă dată

Siropul și turtele cumpărate pentru hrănirea albinelor se vând cu TVA de 11% în loc de 21%, de la 18 octombrie 2026. Legea nr. 199/2026 pentru completarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 865 din 15 octombrie 2026, în aceeași pagină cu Decretul nr. 811/2026, prin care Președintele României a promulgat-o pe 14 octombrie 2026.

Textul adăugat are o singură frază. După litera n) din articolul 291 alineatul (2) al Codului fiscal se introduce litera o), cu următorul cuprins: „livrarea de turte proteice, siropuri pe bază de zahăr sau amestecuri al căror conținut total de zahăr este mai mare de 10 g/100 g, destinate consumului albinelor.” Nimic altceva nu se schimbă în Codul fiscal, nicio altă literă nu se abrogă și nicio normă metodologică nu este cerută de lege.

Articolul 291 alineatul (2) este lista cotei reduse de TVA. După reforma cotelor din 2025, care a desființat cotele de 5% și 9% și a lăsat o singură cotă redusă de 11%, pe acea listă stau medicamentele de uz uman, alimentele destinate consumului uman și animal, serviciile de alimentare cu apă și de canalizare, apa pentru irigații, îngrășămintele și pesticidele agricole, manualele, cărțile, ziarele și revistele, accesul la castele, muzee și grădini zoologice, lemnul de foc, energia termică în sezonul rece, locuințele livrate ca parte a politicii sociale, cazarea și serviciile de restaurant și de catering. Fiindcă actul precizează că noua literă se introduce după litera n), lista ajunge la 15 poziții, de la a) la o).

Pe 16 octombrie 2026, ANAF a înlocuit integral lista situațiilor în care o firmă e considerată riscantă când cere TVA înapoi.

Efectele pe care le produce

Efectul se vede direct în preț. La aceeași sumă încasată de furnizor, taxa scade de la 21% la 11%, deci prețul plătit de cumpărător scade cu 10 puncte procentuale raportate la valoarea fără TVA, ceea ce înseamnă 8,26% din prețul final.

Un calcul pe cifre rotunde, pornind de la o ipoteză de preț de 12 lei pe kilogram fără TVA și de la o completare de 12 kilograme de sirop pe stup: valoarea fără taxă este de 144 de lei. Cu 21%, factura ajungea la 174,24 lei, din care 30,24 lei taxă. Cu 11%, aceeași cantitate costă 159,84 lei, din care 15,84 lei taxă. Diferența este de 14,40 lei pe stup. Un apicultor cu 50 de stupi economisește 720 de lei pe o singură rundă de hrănire, unul cu 100 de stupi economisește 1.440 de lei, iar o exploatație de 300 de stupi, 4.320 de lei.

Al doilea efect este unul de clasificare. Condiția din noua literă se leagă de produs, nu de cumpărător: contează ca produsul să fie destinat consumului albinelor. Un magazin apicol aplică 11% oricui intră pe ușă, fără să ceară dovada că are stupi. În schimb, același sirop ambalat și vândut pentru consum uman rămâne la cota standard, iar diferența dintre cele două situații se citește din etichetă și din fișa produsului, nu din vreun act al cumpărătorului.

Al treilea efect este o incertitudine pe care legea o lasă deschisă. Codul fiscal spune, la articolul 4 alineatul (1), că se modifică și se completează prin lege care intră în vigoare la minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial. Actul nu conține nicio dată proprie, deci se întoarce la regula generală a legilor, cele 3 zile de la publicare din articolul 78 din Constituție și din articolul 12 din Legea nr. 24/2000, adică 18 octombrie 2026. Cine ia în serios termenul din Codul fiscal ajunge la 15 aprilie 2027, prima zi la care se împlinesc 6 luni. Regula de la 1 ianuarie, din articolul 4 alineatul (2), nu intervine aici, pentru că ea acoperă numai impozitele noi, majorările și eliminarea sau reducerea unor facilități, nu extinderea unei facilități existente. Pe aceeași temă, Legea nr. 202/2026, care scutește de impozit câștigurile din conturile de economii și de investiții, derogă expres de la același articol, ca să intre în vigoare mai repede.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Până la 18 octombrie 2026, hrana pentru albine nu apărea cu nume propriu în lista cotei reduse. Singura poziție sub care ar fi putut intra era litera b), care acoperă alimentele destinate consumului uman și animal, cu codurile de nomenclatură combinată stabilite prin normele metodologice. Acea literă are însă patru excepții, iar punctul 3 scoate de la cota redusă livrarea „alimentelor cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs”, cu o singură derogare, pentru laptele praf destinat nou-născuților, sugarilor și copiilor de vârstă mică.

Aici se vedea contradicția practică. Un sirop de hrănire pentru albine este, prin construcție, aproape numai zahăr și apă, deci trecea de pragul de 10 g la 100 g de produs de mai multe ori. Exact caracteristica pentru care produsul există, conținutul mare de zahăr, îl ținea la cota standard. Noua literă o) nu modifică excepția de la litera b), ci o ocolește: creează o poziție separată, cu același prag de 10 g la 100 g, pe care îl folosește în sens invers, ca prag de intrare, nu de excludere.

Comparată cu celelalte poziții ale listei, litera o) este construită altfel. Litera b) își fixează domeniul prin coduri de nomenclatură combinată stabilite în normele metodologice. Îngrășămintele și pesticidele de la literele e) și f) își primesc lista prin ordin comun al ministrului finanțelor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, iar litera f) are și termen de aplicare, până la 31 decembrie 2031. Lemnul de foc de la literele i) și j) cere o declarație pe propria răspundere a beneficiarului și se aplică până la 31 decembrie 2029. Noua literă nu are nici cod de nomenclatură, nici ordin de pus în aplicare, nici declarație, nici termen final. Își definește domeniul singură, printr-un parametru de compoziție pe care îl măsoară producătorul.

Mai este un amănunt de calendar. Hrănirea de completare pentru iernat se face de regulă în august și septembrie, iar cea de stimulare la începutul primăverii. Legea a fost publicată pe 15 octombrie 2026, deci după sezonul de hrănire de toamnă al anului 2026. Primul moment în care cota redusă se simte cu adevărat în facturi sunt completările de iarnă și hrănirea de stimulare din primăvara anului 2027. Dacă s-ar aplica termenul de 6 luni din Codul fiscal, 15 aprilie 2027 ar prinde abia coada acelui sezon.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Prețul final al produselor vizate scade cu 8,26%, fără nicio formalitate cerută cumpărătorului.
  • Închide o inconsecvență reală: hrana pentru albine era ținută la cota standard tocmai pentru că are mult zahăr, deși zahărul este rostul ei.
  • A treia categorie din text, „amestecuri”, funcționează ca plasă: prinde și hrana construită pe glucoză sau fructoză, nu doar pe zahăr, atâta timp cât depășește pragul de conținut.
  • Nu depinde de nicio normă metodologică și de niciun ordin de ministru, deci nu rămâne suspendată până când administrația emite un act de aplicare.
  • Nu are termen final, spre deosebire de cota redusă la lemnul de foc sau la îngrășămintele chimice, deci nu intră în calendarul de expirări al listei.

Ce rămâne o problemă

  • Legea nu își scrie data intrării în vigoare, iar articolul 4 alineatul (1) din Codul fiscal cere minimum 6 luni. Vânzătorul trebuie să aleagă între 18 octombrie 2026 și 15 aprilie 2027, două date aflate la 179 de zile una de alta, iar riscul fiscal al alegerii greșite stă la el.
  • Pragul nu se închide cu excepția de la litera b) punctul 3. Acolo sunt excluse alimentele cu zahăr adăugat de minimum 10 g la 100 g, aici sunt recuperate amestecurile cu mai mult de 10 g, deci valoarea de exact 10,0 g la 100 g rămâne în afara ambelor poziții.
  • Condiția de destinație nu are niciun instrument de dovadă. La lemnul de foc, legiuitorul a cerut o declarație pe propria răspundere a cumpărătorului; aici nu a cerut nimic, deși problema de control este aceeași.
  • Nu se vede cu certitudine dacă pragul de zahăr califică toate cele trei categorii sau numai amestecurile. O turtă proteică săracă în zahăr are, în funcție de interpretare, două cote posibile.
  • „Turte proteice” nu este un termen definit nici în Codul fiscal, nici prin trimitere la un standard tehnic, iar litera o) nu trimite la nicio nomenclatură care să îl fixeze.

Sfaturi utile

  1. Cere furnizorului să treacă pe factură atât cota de 11%, cât și temeiul ei, articolul 291 alineatul (2) litera o) din Codul fiscal. O factură care arată temeiul este mai ușor de apărat la control decât una care arată doar procentul.
  2. Uită-te pe etichetă la conținutul total de zahăr la 100 g de produs. Dacă este peste 10 g, produsul intră limpede în noua literă. Dacă este exact 10,0 g, situația nu este rezolvată de text, iar cel mai prudent este să ceri în scris poziția furnizorului.
  3. Păstrează documentele care arată destinația: eticheta, fișa tehnică, comanda, prospectul. Legea nu cere nicio declarație, dar nici nu interzice să îți construiești singur dosarul care dovedește că produsul era pentru albine.
  4. Nu cere refacerea facturilor emise până pe 17 octombrie 2026 inclusiv. Pentru livrările de dinainte, cota aplicabilă rămâne cea de atunci.
  5. Dacă vinzi astfel de produse, hotărăște din ce dată aplici 11% și scrie-ți motivul în procedura internă, ca să ai un răspuns coerent dacă se discută termenul de 6 luni din articolul 4 alineatul (1) din Codul fiscal.
  6. Urmărește dacă Ministerul Finanțelor sau ANAF publică un ghid pe acest subiect. Litera o) nu cere norme de aplicare, dar o precizare administrativă ar închide discuția despre dată și despre pragul de 10 g.

Întrebări frecvente

De la ce dată se aplică TVA de 11% la hrana pentru albine?
De la 18 octombrie 2026, dacă se aplică regula generală a legilor, adică 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, pentru că actul nu prevede o dată proprie. Există și o a doua interpretare, bazată pe articolul 4 alineatul (1) din Codul fiscal, care cere minimum 6 luni de la publicare și care ar duce data la 15 aprilie 2027.
Ce produse intră exact în noua literă o)?
Trei categorii: turtele proteice, siropurile pe bază de zahăr și amestecurile al căror conținut total de zahăr este mai mare de 10 g la 100 g. Toate trebuie să fie destinate consumului albinelor. Textul nu trimite la coduri de nomenclatură combinată, deci încadrarea se face după descrierea și destinația produsului.
Trebuie să fiu apicultor înregistrat pentru cota de 11%?
Nu. Legea pune condiția pe produs, nu pe cumpărător. Ea cere ca produsul să fie destinat consumului albinelor, nu ca cel care îl cumpără să dovedească vreo calitate. Nicio declarație nu este prevăzută în text.
Cu cât scade prețul plătit la casă?
Cu 8,26% din prețul final. La o valoare fără taxă de 144 de lei, factura scade de la 174,24 lei la 159,84 lei, adică 14,40 lei mai puțin. Pentru 100 de stupi hrăniți cu 12 kilograme fiecare, la 12 lei pe kilogram fără TVA, diferența este de 1.440 de lei.
Se aplică regula din Codul fiscal care mută modificările la 1 ianuarie?
Nu. Articolul 4 alineatul (2) din Codul fiscal se referă la impozitele și contribuțiile noi, la majorarea celor existente și la eliminarea sau reducerea unor facilități. Legea nr. 199/2026 extinde o facilitate, deci nu intră în acea categorie și nu este împinsă la 1 ianuarie 2027.
Ce se întâmplă dacă produsul are exact 10 g de zahăr la 100 g?
Noua literă cere „mai mare de 10 g/100 g”, deci valoarea de exact 10,0 g nu îndeplinește condiția. În același timp, excepția de la litera b) punctul 3 scoate de la cota redusă alimentele cu zahăr adăugat de minimum 10 g la 100 g, adică inclusiv valoarea de 10,0 g. Un amestec aflat exact pe prag rămâne, după litera textului, la cota standard de 21%.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Articolul unic, lipsa unei dispoziții de intrare în vigoare. Legea completează Codul fiscal, iar articolul 4 alineatul (1) din acel cod prevede că modificările și completările se fac prin lege „care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I”. Legea nr. 199/2026 nu conține nicio dată și nicio dispoziție finală, deci un cititor de bună-credință ajunge la 18 octombrie 2026, prin regula generală de 3 zile din articolul 78 din Constituție și articolul 12 din Legea nr. 24/2000, iar un altul la 15 aprilie 2027, prin termenul de 6 luni din codul completat. Cele două date sunt la 179 de zile una de alta, iar între ele diferența de cotă este de 10 puncte procentuale pe fiecare factură. O singură frază în lege ar fi închis discuția.
  • Litera o) raportată la litera b) punctul 3, pragul de 10 g la 100 g. Excepția de la litera b) punctul 3 scoate de la cota redusă alimentele cu zahăr adăugat al căror conținut total de zahăr este „de minimum 10 g/100 g produs”, formulare care include valoarea de 10,0 g. Litera o) recuperează amestecurile al căror conținut este „mai mare de 10 g/100 g”, formulare care exclude aceeași valoare. Un amestec destinat albinelor, cu zahăr adăugat și cu exact 10,0 g de zahăr la 100 g, nu intră nici sub cota redusă de la litera b), fiind prins de excepție, nici sub noua literă o), fiind sub pragul ei. Rezultatul este un punct unic de discontinuitate: la 9,9 g cota este de 11% prin litera b), la 10,1 g este de 11% prin litera o), iar la exact 10,0 g rămâne 21%.

Analiza redacției

Legea rezolvă o problemă adevărată și ușor de verificat. Hrana pentru albine este, în esență, zahăr, iar lista cotei reduse excludea expres alimentele cu zahăr adăugat de minimum 10 g la 100 g. Produsul cădea la cota standard pentru exact trăsătura care îl definește, iar apicultorul plătea 21% pe ceea ce, pentru o albină, este echivalentul hranei de bază. Soluția aleasă, o literă nouă care folosește același prag de 10 g în sens invers, este simplă și elegantă pe hârtie. Un alt produs al gospodăriei a primit o facilitate fiscală proprie: scutirea de accize pentru 200 de litri de țuică pe an.

Slăbiciunea stă în redactare. Noua poziție este singura din cele 15 care își definește domeniul printr-un parametru de compoziție, fără sprijinul vreunui alt instrument. Litera b) se sprijină pe codurile de nomenclatură combinată din normele metodologice. Literele e) și f) se sprijină pe un ordin comun al ministrului finanțelor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale. Literele i) și j) se sprijină pe o declarație pe propria răspundere a beneficiarului, exact pentru că și acolo condiția este una de destinație, nu de produs. Completarea din 15 octombrie 2026 pune aceeași problemă de control, dar nu îi dă niciun instrument: vânzătorul trebuie să stabilească singur dacă produsul este „destinat consumului albinelor” și să măsoare singur pragul de zahăr, fără o încadrare oficială pe care să se sprijine la control.

Asimetria de termene merită spusă limpede. Codul fiscal își impune sieși o disciplină de minimum 6 luni, tocmai ca mediul de afaceri să aibă timp să se pregătească, iar legea care îl completează nu își lasă nici măcar o zi de așezare și nu spune nimic despre data de la care se aplică. Administrația nu are nimic de emis, deci nu are nimic de amânat, în timp ce vânzătorul trebuie să decidă din prima zi care dintre cele două date este cea bună, pe riscul lui. În plus, publicarea pe 15 octombrie 2026 cade după sezonul de hrănire de toamnă, deci avantajul se simte efectiv abia la completările de iarnă și la hrănirea de stimulare din primăvara anului 2027. Dacă s-ar aplica termenul de 6 luni, 15 aprilie 2027 ar prinde abia sfârșitul acelui sezon, iar primul an apicol integral cu cota redusă ar fi 2028.

Mai rămâne o problemă de redactare, mică la citit și mare la aplicat: nu se poate stabili cu certitudine dacă pragul de zahăr califică toate cele trei categorii sau numai amestecurile. Interpretarea care dă un sens coerent întregului text este a doua, fiindcă turtele proteice sunt numite tocmai pentru că sunt hrană proteică, nu dulce, iar un prag de zahăr aplicat lor ar scoate din lege exact produsele pe care le numește. Nu este, totuși, singura interpretare posibilă, iar o virgulă mutată sau o enumerare pe puncte ar fi făcut textul de nediscutat.

Ce ar trebui schimbat

  • Scrieți în lege data intrării în vigoare. O dispoziție finală de un rând ar șterge discuția dintre 18 octombrie 2026 și 15 aprilie 2027 și ar scoate de pe umerii vânzătorului un risc de 10 puncte procentuale de TVA pe fiecare livrare din 179 de zile.
  • Aliniați pragul la formularea de la litera b) punctul 3. Dacă litera o) ar spune „de minimum 10 g/100 g” în loc de „mai mare de 10 g/100 g”, cele două poziții s-ar îmbina fără gol, iar produsul aflat exact pe prag nu ar mai fi singura valoare din toată scara taxată la 21%.
  • Treceți codurile de nomenclatură combinată ale acestor produse în normele metodologice, ca la litera b). O încadrare tarifară oficială înlocuiește măsurarea pe cont propriu și dă atât vânzătorului, cât și inspectorului același criteriu verificabil.
  • Cereți o declarație pe propria răspundere a cumpărătorului privind destinația, ca la literele i) și j). Vânzătorul ar avea un document în dosar, iar răspunderea pentru o destinație declarată fals s-ar muta la cel care a declarat, nu ar rămâne la cel care a facturat.
  • Despărțiți cele trei categorii în puncte distincte. Enumerarea pe 1, 2 și 3, cu pragul de zahăr scris numai la categoria la care se aplică, ar lăsa o singură cotă posibilă pentru o turtă proteică săracă în zahăr și ar scuti producătorii de o discuție de încadrare la fiecare lot.
  • Definiți „turte proteice” sau trimiteți la un standard tehnic. Fără o definiție, singurul criteriu rămâne denumirea comercială de pe ambalaj, iar încadrarea depinde de cum își scrie producătorul eticheta.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 15 octombrie 2026, pagina 5 16 pagini PDF, 108 KB actul începe la pagina 5

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Legea nr. 199/2026 pentru completarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; Decretul nr. 811/2026 privind promulgarea Legii pentru completarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

EMITENT: Parlamentul României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 15 octombrie 2026, pagina 5

PARLAMENTUL ROMÂNIEI C A M E R A D E P U T A Ț I L O R S E N A T U L L E G E pentru completarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articol unic. — La articolul 291 alineatul (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, după litera n) se introduce o nouă literă, lit. o), cu următorul cuprins: „o) livrarea de turte proteice, siropuri pe bază de zahăr sau amestecuri al căror conținut total de zahăr este mai mare de 10 g/100 g, destinate consumului albinelor.” Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, NATALIA-ELENA INTOTERO PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA ABRUDEAN București, 15 octombrie 2026.

Nr. 199. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI D E C R E T privind promulgarea Legii pentru completarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României d e c r e t e a z ă: Articol unic. — Se promulgă Legea pentru completarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI NICUȘOR-DANIEL DAN București, 14 octombrie 2026. Nr. 811.

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 15 octombrie 2026, pagina 5

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.