Pe scurt
- Lista situațiilor în care o firmă e considerată riscantă atunci când cere banii de TVA înapoi de la stat se înlocuiește integral. Noua listă are 14 puncte, iar al paisprezecelea se desface în zece litere, deci 23 de criterii distincte. Zece dintre ele se uită la furnizorii de la care firma a cumpărat: dacă unul singur dintre furnizorii importanți are datorii la TVA, fapte penale în cazierul fiscal sau declarații nedepuse, firma cumpărătoare ajunge în vizorul inspecției.
- În douăsprezece locuri din procedură, formularea se aliniază la „cel puțin una dintre situațiile”. Pare o nuanță de limbă, dar închide un argument: în forma de dinainte, o firmă care bifa două sau trei situații de risc putea susține că textul cere exact una. De la 16 octombrie 2026, o singură potrivire e de ajuns, iar mai multe nu schimbă nimic în favoarea ei.
- Deconturile aflate în lucru la 16 octombrie 2026 se rezolvă după procedura de la data la care au fost depuse, iar efectele juridice produse cât timp s-a aplicat Ordinul nr. 1.123/2026 nu se mai iau în considerare. Pe românește, Agenția Națională de Administrare Fiscală își retrage propria aplicare retroactivă din septembrie: ordinul precedent fusese publicat la 28 septembrie 2026, dar se declarase aplicabil deconturilor pe luna august, al căror termen de depunere expirase la 25 septembrie 2026.
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 16 octombrie 2026, paginile 10-12
Pe cine privește: orice firmă sau persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA care bifează în decont caseta de rambursare, de la contribuabilii mari până la microîntreprinderi, plus compartimentele de specialitate și structurile de inspecție din Agenția Națională de Administrare Fiscală
Produce efecte: 16 octombrie 2026, data publicării, pentru că ordinul nu prevede altă dată; se aplică deconturilor aferente lunii septembrie 2026 și trimestrului III al anului 2026, cu termen legal de depunere până la 26 octombrie 2026 inclusiv
Când o firmă plătește într-o lună mai mult TVA la cumpărături decât încasează la vânzări, diferența rămâne în favoarea ei. Firma o poate lăsa să se adune de la o lună la alta sau o poate cere înapoi, bifând o casetă în decontul de TVA. Documentul acela, numit în limbaj oficial decont cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare, e în același timp declarație și cerere de bani. Statul are 45 de zile să răspundă, iar dacă hotărăște că firma e riscantă, trimite inspecția fiscală înainte de a da banii.
Cine e riscant și cine nu se decide pe o listă. Lista se află într-o anexă la o procedură aprobată în 2022, iar de la 16 octombrie 2026 anexa aceea e alta. Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.425/2026, semnat la 15 octombrie 2026 de Ionuț Aurică, în locul președintelui agenției, și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 16 octombrie 2026, înlocuiește integral anexa nr. 6 la Ordinul nr. 352/2022 și retușează, prin nouă intervenții, douăsprezece puncte din procedura propriu-zisă.
Ordinul vine la nici trei săptămâni după un altul pe aceeași temă. La 28 septembrie 2026, prin Ordinul nr. 1.123/2026, agenția construise de la zero mecanismul: inventase anexa cu situațiile de risc, introdusese un punct nou în procedură, pct. 15 indice 1, pentru reverificarea firmelor aflate deja în evidența specială, și stabilise că inspectorii înșiși, nu doar alte structuri, pot propune trecerea unei firme pe lista riscanților. Ordinul din 16 octombrie 2026 nu desface nimic din arhitectura aceea. Schimbă lista, strânge formulările și, în articolul II, întoarce din drum aplicarea retroactivă pe care ordinul din septembrie și-o dăduse singur.
Avizul conform al Ministerului Finanțelor, obligatoriu pentru orice ordin normativ al președintelui agenției potrivit articolului 342 alineatul (5) din Codul de procedură fiscală, a venit prin Adresa nr. 799.502 din 15 octombrie 2026, adică în ziua semnării și cu o zi înaintea publicării.
Efectele pe care le produce
Primele deconturi sub noile reguli sunt cele pe septembrie 2026 și pe trimestrul III, cu termen de depunere la 26 octombrie 2026. Termenul obișnuit e 25 ale lunii următoare, dar 25 octombrie 2026 cade într-o duminică, așa că se mută în prima zi lucrătoare, luni, 26 octombrie 2026. Ordinul scrie data aceasta în text, iar calculul se verifică.
Verificarea de risc se face acum la fiecare decont, nu doar la cele semnalate din afară. Punctele 50 alineatul (1) și 60 alineatul (1), primul pentru contribuabilii mari și mijlocii, al doilea pentru toți ceilalți, cer compartimentului de specialitate să analizeze dacă firma se află în cel puțin una dintre cele 23 de situații din anexă. Analiza se face chiar și atunci când firma are cazierul fiscal curat și nu figurează în nicio evidență specială, adică exact în cazurile în care, înainte de toamna anului 2026, decontul mergea direct spre rambursare cu control ulterior.
Dacă analiza găsește o potrivire, firma intră în baza de date specială privind riscul de rambursare necuvenită. Mecanismul e scris la punctele 8 alineatul (2) și 10 litera d): compartimentul întocmește un referat motivat, conducătorul structurii de administrare îl aprobă, iar firma e înscrisă. Consecința practică e că decontul se rezolvă după inspecție fiscală anticipată, iar banii stau până la finalul controlului.
Ieșirea din evidență nu e automată și se judecă la fiecare decont nou. Punctele 51 alineatul (2) și 61 alineatul (2) spun că, la decontul următor, compartimentul analizează dacă firma se mai află în cel puțin una dintre situațiile din anexă, iar decontul se soluționează în funcție de rezultat. Punctul 15 indice 1 adaugă procedura: un referat de menținere sau de radiere, aprobat de o comisie.
Furnizorii devin un risc al cumpărătorului. Punctul 14 din anexă, cu cele zece litere ale lui, mută analiza în amonte: e de ajuns ca unul dintre furnizorii de la care provine o parte însemnată a TVA deductibile să aibă datorii la TVA, declarații nedepuse, cod de TVA anulat, fapte penale în cazier, să fie în insolvență sau să fie înființat de mai puțin de șase luni, pentru ca firma care cere rambursarea să fie tratată ca riscantă. Litera i) adaugă o situație care nu presupune nicio abatere: furnizorul s-a înregistrat în scopuri de TVA în ultimele șase luni și declară trimestrial, nu lunar.
Vârsta firmei intră în calcul direct. Punctul 11 al anexei consideră risc faptul că firma a fost înființată cu mai puțin de șase luni înaintea depunerii decontului. Nu e nevoie de nimic altceva.
Deconturile deja în lucru se întorc la regulile de la data depunerii. Articolul II alineatul (2) le scoate din noua procedură și, în plus, cere să nu fie luate în considerare efectele juridice produse în perioada de aplicare a Ordinului nr. 1.123/2026. Asta privește în primul rând deconturile pe luna august 2026, depuse până la 25 septembrie 2026, pe care ordinul din septembrie le prinsese retroactiv, cu trei zile după expirarea termenului de depunere.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Până la 16 octombrie 2026 se aplica procedura din 2022 în forma dată de Ordinul nr. 1.123/2026. Comparația se face, deci, cu forma de la 28 septembrie 2026, nu cu cea din 2022.
„Una dintre situații” a devenit „cel puțin una dintre situații”. Schimbarea apare la punctele 8 alineatul (2), 10 litera d), 15 indice 1 alineatele (1) și (3), 50 alineatele (1) și (2), 51 alineatul (2), 60 alineatele (1) și (2) și 61 alineatul (2). La punctele 47 alineatul (2) și 55 alineatul (2), unde textul din septembrie spunea „în vreuna dintre aceste situații”, formularea se aliniază la fel. Nu se adaugă și nu se scoate nicio condiție: se închide o posibilă citire restrictivă, aceea că norma ar cere o singură potrivire, nici mai mult, nici mai puțin.
Referatul de menținere nu mai trebuie să cuprindă toate motivele, ci cel puțin unul. Aici se schimbă fondul. Forma din septembrie cerea ca propunerea de menținere în evidența specială „să indice situația/situațiile prevăzută(e) în anexa nr. 6”. Forma de la 16 octombrie 2026 cere să indice „cel puțin una dintre situațiile prevăzute în anexa nr. 6”. Prima variantă obliga la inventarul complet al motivelor; a doua se mulțumește cu unul.
Anexa cu situațiile de risc e înlocuită în întregime. Ordinul o scoate pe toată și pune alta în loc, fără să umble la puncte din ea. Noua anexă păstrează titlul tehnic care o delimitează față de lege: situațiile de risc de acolo sunt, scrie în titlu, altele decât cele prevăzute la articolul 169 alineatul (4) literele a) până la c) din Codul de procedură fiscală.
Arhitectura introdusă în septembrie rămâne pe loc. Punctul 15 indice 1, baza de date specială în două intrări, una pentru sesizările venite din alte structuri și una pentru constatările compartimentului de specialitate, decizia de desființare a deciziei de rambursare, toate rămân în vigoare. Ordinul din 16 octombrie 2026 nu abrogă Ordinul nr. 1.123/2026; îi schimbă bucăți și îi anulează efectele doar pentru dosarele aflate în lucru.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Lista celor 23 de criterii e publică și scrisă, nu ascunsă într-o procedură internă. O firmă poate verifica singură, înainte să ceară rambursarea, dacă bifează ceva din ea.
- Întoarcerea din drum prevăzută în articolul II alineatul (2) repară o aplicare retroactivă. Deconturile pe august 2026, depuse când ordinul din septembrie nici nu era publicat, nu mai sunt judecate după reguli care nu existau la data depunerii.
- Alinierea formulării în toate cele douăsprezece locuri scoate din discuție un argument de interpretare care s-ar fi plimbat prin contestații și prin instanțe timp de ani.
- Referatul de înscriere trebuie motivat și aprobat de conducătorul structurii de administrare, iar cel de menținere sau radiere trece prin comisie. Firma are, cel puțin pe hârtie, un act scris de contestat.
- Criteriile sprijinite pe RO e-Factura și pe RO e-Case de marcat, punctele 12 și 13, compară date pe care statul le are deja. Verificarea se poate face din birou, fără să deranjeze firma.
Ce rămâne o problemă
- Cuvântul „semnificativ” apare în șase dintre criterii și nu e definit nicăieri. Cât de mare e o creștere semnificativă a sumei cerute, ce proporție din TVA deductibilă e semnificativă, de la ce nivel un impact devine semnificativ: ordinul tace, iar răspunsul rămâne la aprecierea inspectorului.
- Zece dintre cele 23 de criterii privesc furnizorul. O firmă nu are acces la cazierul fiscal al furnizorului, nu știe dacă acesta a depus declarația 394 sau 406 și nu poate afla dacă are datorii la TVA. E judecată pentru fapte pe care nu le poate verifica.
- Două criterii sancționează situații care nu presupun nicio neregulă: firma înființată de mai puțin de șase luni, punctul 11, și furnizorul recent înregistrat în scopuri de TVA care declară trimestrial, punctul 14 litera i). Sunt opțiuni legale, tratate ca indiciu de fraudă.
- Noua procedură prelungește, în fapt, așteptarea. Când analiza duce la inspecție anticipată, termenul de soluționare a cererii trece de la 45 de zile la cel mult 90, potrivit articolului 77 alineatele (1) și (5) din Codul de procedură fiscală, iar banii stau tot atât.
- Articolul II lasă nerezolvat statutul deconturilor pe septembrie 2026 depuse înainte de 16 octombrie 2026, iar expresia „efectele juridice produse” nu e explicată nicăieri.
- Punctul 14 litera j) măsoară cele șase luni față de „depunerea DNOR”, iar abrevierea nu e explicată nici în ordin, nici în anexă, nici în procedura modificată, unde nu apare deloc. Punctul 11 al aceleiași anexe scrie aceeași idee cu denumirea întreagă a decontului.
- Două ordine pe aceeași procedură în optsprezece zile, cu reguli diferite pentru deconturi depuse la câteva zile distanță, fac ca un contabil să aibă nevoie de calendar ca să știe ce text se aplică unui dosar.
Sfaturi utile
- Dacă depuneți decont cu cerere de rambursare pe septembrie 2026 sau pe trimestrul III, respectați termenul de 26 octombrie 2026. Un decont depus după termenul legal nu se mai rambursează: suma negativă se preia în decontul perioadei următoare, potrivit articolului 169 alineatul (5) din Codul de procedură fiscală.
- Citiți cele 23 de criterii din anexă înainte de a bifa caseta de rambursare și notați în scris care vă privesc. Dacă una se potrivește oricum, pregătiți din timp documentele care o explică, pentru că inspecția va veni înaintea banilor.
- Comparați singuri TVA din facturile pe care le-ați emis în RO e-Factura și din bonurile raportate în RO e-Case de marcat cu TVA colectată din deconturile perioadei. Punctele 12 și 13 ale anexei fac exact această comparație, iar o diferență mare, chiar justificată prin regimul de TVA la încasare, atrage analiza.
- Verificați ce declarații vă lipsesc înainte de depunere. Punctul 8 al anexei privește declarațiile 394, 390 și 406 cu termen expirat. Depunerea lor, chiar cu întârziere, scoate criteriul din discuție.
- Dacă ați făcut regularizări sau corecții de erori materiale în perioada din care provine suma, puneți deoparte explicația și documentele. Punctele 5 și 7 ale anexei se uită la ele, iar corecțiile făcute din oficiu de organul fiscal nu se numără împotriva firmei.
- Cereți furnizorilor importanți un certificat de atestare fiscală recent și verificați-i în registrele publice ale agenției: registrul contribuabililor inactivi și registrul persoanelor cu codul de TVA anulat. Zece dintre criterii vă judecă prin ei.
- Dacă firma are mai puțin de șase luni, luați în calcul că primul decont cu cerere de rambursare va trece prin inspecție. Rambursarea rămâne de cerut, cu dosarul complet pregătit de la început.
- Dacă ați depus un decont înainte de 16 octombrie 2026 și e încă nesoluționat, cereți în scris organului fiscal să vă comunice ce procedură îi aplică, invocând articolul II al ordinului. Răspunsul vă spune de la ce dată curg termenele dumneavoastră și ce puteți contesta.
- Dacă ați fost înscriși în baza de date specială, cereți copia referatului motivat. Fără el nu știți care dintre cele 23 de situații vi s-a reținut, iar la decontul următor compartimentul reverifică exact dacă situația aceea mai există.
Întrebări frecvente
Ce este un decont cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare?
De la care decont se aplică noile reguli?
Am depus decontul pe 5 octombrie 2026 și nu am primit banii. Ce procedură mi se aplică?
Ce înseamnă să fiu înscris în baza de date specială?
Cum ies din baza de date specială?
De la ce valoare o creștere a sumei cerute la rambursare devine „semnificativă”?
Firma mea are patru luni. Intru automat în inspecție dacă cer rambursare?
Furnizorul meu are datorii la TVA. Pierd rambursarea?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Articolul II, alineatele (1) și (2). Alineatul (1) spune că prevederile ordinului se aplică începând cu deconturile aferente lunii septembrie 2026, iar alineatul (2) spune că deconturile aflate în curs de soluționare la data intrării în vigoare, 16 octombrie 2026, se soluționează potrivit procedurii în vigoare la data depunerii lor. Un decont pe luna septembrie 2026 se putea depune legal din 1 octombrie 2026, deci un decont depus între 1 și 15 octombrie 2026 și nefinalizat la 16 octombrie intră în amândouă ipotezele și primește două soluții opuse: procedura nouă, după alineatul (1), sau cea veche, după alineatul (2). Ordinul nu stabilește care alineat are prioritate.
- Articolul II alineatul (2). Aceeași frază trimite la „procedura în vigoare la data depunerii” și cere, în continuare, să nu fie luate în considerare efectele juridice produse în perioada de aplicare a Ordinului nr. 1.123/2026. Pentru un decont depus între 28 septembrie și 15 octombrie 2026, procedura în vigoare la data depunerii era chiar cea stabilită de Ordinul nr. 1.123/2026, așa că cele două jumătăți ale dispoziției se anulează reciproc. În plus, textul nu spune ce anume sunt „efectele juridice” care se ignoră: înscrierile deja făcute în baza de date specială, referatele aprobate, inspecțiile anticipate pornite sau toate acestea la un loc.
Analiza redacției
Ordinul rezolvă o problemă reală și o face discret. Alinierea formulării „cel puțin una dintre situații” în douăsprezece locuri din procedură nu e cosmetică: în forma din 28 septembrie 2026, un avocat putea construi un argument serios pe faptul că „una dintre situațiile prevăzute” cere o singură potrivire, nu mai multe, iar o firmă cu trei criterii bifate ar fi susținut că nu intră sub normă. Aceeași mână a reparat și aplicarea retroactivă: Ordinul nr. 1.123/2026, publicat la 28 septembrie 2026, se declarase aplicabil deconturilor pe luna august, al căror termen de depunere se încheiase la 25 septembrie 2026, deci unor cereri depuse când regulile nu existau. Articolul II alineatul (2) din noul ordin le trimite înapoi la procedura de la data depunerii. Până aici, un ordin de bun-sens, care își corectează predecesorul la nici trei săptămâni distanță.
Problema apare atunci când se citesc împreună două dintre punctele modificate. Punctul 15 indice 1 alineatul (3) cere acum ca referatul de menținere în evidența riscanților să indice „cel puțin una” dintre situațiile din anexă, în locul formulării din septembrie, care cerea „situația/situațiile prevăzută(e)”, adică inventarul complet. Punctele 51 alineatul (2) și 61 alineatul (2) spun, la decontul următor, că se verifică dacă firma „se mai află în cel puțin una” dintre situațiile acelea. Combinate, cele două dispoziții produc un rezultat pe care niciuna nu îl anunță: firma poate curăța exact motivul scris în referat, poate dovedi că l-a curățat, și poate rămâne în evidență pe un al doilea motiv care nu a fost trecut niciodată pe hârtie. Forma din septembrie, cu lista completă a motivelor, nu permitea asta. Modificarea e prezentată ca o armonizare de limbaj, dar mută în favoarea administrației sarcina de a-și arăta temeiurile.
A doua observație ține de termene și se vede doar dacă se pune ordinul lângă Codul de procedură fiscală. Firmei i se impune o dată fixă, 26 octombrie 2026, iar depășirea ei nu se iartă: potrivit articolului 169 alineatul (5), decontul depus târziu nu se mai rambursează, suma se reportează. Pentru analiza pe care tocmai a inventat-o, la punctele 50 alineatul (1) și 60 alineatul (1), administrația nu își dă niciun termen. Analiza se consumă în interiorul celor 45 de zile de la articolul 77 alineatul (1), care devin cel mult 90 în clipa în care rezultatul duce la inspecție anticipată, potrivit alineatului (5) al aceluiași articol, și care se pot prelungi cu până la trei luni când organul fiscal cere informații de la alte instituții, potrivit alineatului (2) litera b). Or, zece din cele 23 de criterii privesc furnizorul, iar verificarea cazierului fiscal, a declarațiilor și a datoriilor acestuia e tocmai genul de informație care se cere de la terți. Ordinul nu vorbește niciun cuvânt despre termene și totuși împinge dosarele de la 45 spre 90 de zile, uneori mai mult.
Mai departe, cele 23 de criterii sunt stabilite prin ordin, în timp ce legea pe care ordinul o pune în aplicare are o listă închisă. Articolul 169 alineatul (4) din Codul de procedură fiscală spune „în sensul prezentului articol, se consideră că persoanele impozabile prezintă un risc de rambursare necuvenită a TVA dacă se regăsesc în oricare dintre următoarele situații” și enumeră patru, de la litera a) la litera d). Alineatul (7) al aceluiași articol îi dă președintelui agenției competența să aprobe procedura de aplicare, nu să adauge situații de risc. Peste asta, anexa se delimitează în titlu doar față de literele a) până la c), iar litera d) a legii, neconcordanțele semnificative între declarațiile 394 și 390 ale firmei și ale partenerilor ei, a fost scoasă din procedură în septembrie 2026, când punctul 10 litera d) a fost rescris. Singurul temei de risc care stătea în lege cu text propriu nu mai are, astăzi, nicio aplicare în procedură.
Ce ar trebui schimbat
- Articolul II să spună care alineat câștigă. O frază de felul „alineatul (2) prevalează asupra alineatului (1)” ar închide contradicția și ar scuti câteva mii de contribuabili cu deconturi pe septembrie 2026 depuse înainte de 16 octombrie 2026 de un răspuns care, acum, depinde de inspectorul care le ia dosarul.
- „Efectele juridice produse” să fie enumerate. Dacă se au în vedere înscrierile în baza de date specială, referatele aprobate și inspecțiile anticipate declanșate, atunci asta trebuie scris. Altfel, fiecare direcție regională va decide singură ce anulează, iar firmele vor afla diferența abia din decizii contradictorii.
- Pragurile pentru „semnificativ” să fie fixate în cifre. Legea însăși arată că se poate: la articolul 169 alineatul (4) litera c) din Codul de procedură fiscală, diferența care contează e definită ca mai mare de 10% din suma rambursată, dar nu mai puțin de 50.000 de lei. Un prag similar pentru creșterea sumei cerute și pentru proporția din TVA deductibilă ar transforma șase criterii din apreciere în verificare, iar firma ar putea calcula singură dacă intră.
- Referatul de menținere să revină la lista completă a motivelor. Formularea din 28 septembrie 2026 era mai bună și ar merita reîntoarsă în text. Dacă firma știe toate motivele pentru care e pe listă, poate lucra pe toate deodată; dacă află câte unul pe decont, rămâne în evidență luni de zile fără să înțeleagă de ce.
- Criteriile care depind de furnizor să fie însoțite de un mijloc de verificare. Un serviciu prin care firma să poată afla, pe baza codului fiscal al furnizorului, dacă acesta are datorii la TVA, declarații nedepuse sau cod anulat, ar face criteriul utilizabil în practică. Fără el, punctul 14 sancționează o firmă pentru informații care îi sunt, legal, inaccesibile.
- Lista de 23 de situații să fie urcată în lege, prin ordonanță sau prin modificarea articolului 169. Atât timp cât temeiurile de risc stau într-o anexă la un ordin, în timp ce articolul 169 alineatul (4) le enumeră exhaustiv pe patru, fiecare înscriere în baza de date specială poate fi atacată pe lipsa temeiului legal, iar procedura riscă să fie desfăcută în instanță act cu act.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 16 octombrie 2026, paginile 10-12 16 pagini PDF, 111 KB actul începe la pagina 10
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.425/2026 pentru modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 352/2022 pentru aprobarea Procedurii de soluționare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare
EMITENT: Agenția Națională de Administrare Fiscală
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 16 octombrie 2026, paginile 10-12
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ O R D I N pentru modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 352/2022 pentru aprobarea Procedurii de soluționare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare Având în vedere dispozițiile art. 303 alin. (11) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 93 alin. (3), art. 169 și art. 342 alin. (1) și (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, precum și avizul conform al Ministerului Finanțelor, comunicat prin Adresa nr. 799.502 din 15.10.2026, în temeiul art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu modificările și completările ulterioare, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:
Art. I. — Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 352/2022 pentru aprobarea Procedurii de soluționare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 11 martie 2022, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Anexa nr. 1 se modifică după cum urmează:
1.1. Punctul 8.(2) se modifică și va avea următorul cuprins: „8.(2) În baza de date specială vor fi înscrise și persoanele impozabile care prezintă un risc de rambursare necuvenită a TVA întrucât se află în cel puțin una dintre situațiile prevăzute în anexa nr. 6 la ordin. Ca urmare a analizei efectuate potrivit pct. 50.(1) sau pct. 60.(1), după caz, compartimentul de specialitate întocmește un referat motivat, prin care propune înscrierea persoanei impozabile în baza de date specială.
Persoana impozabilă pentru care referatul a fost aprobat de către conducătorul structurii de administrare va fi înscrisă de către compartimentul de specialitate în baza de date specială.”
1.2. La punctul 10, litera d) se modifică și va avea următorul cuprins: „d) compartimentul de specialitate constată, în urma analizei efectuate potrivit pct. 50.(1) sau pct. 60.(1), după caz, că persoana impozabilă prezintă un risc de rambursare necuvenită a TVA întrucât se află în cel puțin una dintre situațiile prevăzute în anexa nr. 6 la ordin. Referatele întocmite de compartimentul de specialitate vor cuprinde informații referitoare la analiza efectuată potrivit pct. 50.(1) sau pct. 60.(1), după caz.”
1.3. Punctele 151.(1) și 151.(3) se modifică și vor avea următorul cuprins: „151.(1) Pentru soluționarea deconturilor cu sume negative de TVA depuse de persoanele impozabile care au fost înscrise în baza de date specială potrivit pct. 8.(2), întrucât se aflau în cel puțin una dintre situațiile prevăzute în anexa nr. 6 la ordin, compartimentul de specialitate efectuează o analiză potrivit pct. 50.(1) sau pct. 60.(1), după caz, pentru a stabili dacă persoana impozabilă mai prezintă risc de rambursare necuvenită. …………………………………………………………………………………… 151.(3) Referatul prin care se propune menținerea sau radierea persoanei impozabile în/din baza de date specială va conține următoarele informații: — datele de identificare ale persoanei impozabile; — informații privind decontul cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare supus procedurii de soluționare: numărul și data de înregistrare, perioada pentru care s-a depus decontul, perioada din care provine soldul sumei negative a TVA solicitate la rambursare, suma solicitată la rambursare; — motivul care a stat la baza înscrierii/menținerii în baza de date specială și data înscrierii; — informații referitoare la analiza efectuată potrivit pct. 50.(1) sau pct. 60.(1), după caz; — propunerea clară de menținere sau de radiere a persoanei impozabile în/din baza de date specială. Propunerea de menținere trebuie să indice cel puțin una dintre situațiile prevăzute în anexa nr. 6 la ordin, potrivit căreia persoana impozabilă prezintă risc de rambursare necuvenită a TVA.”
1.4. Punctul 47.(2) se modifică și va avea următorul cuprins: „47.(2) Dacă persoana impozabilă figurează în baza de date specială constituită în condițiile prevăzute la cap. I secțiunea a 2-a, fiind înscrisă potrivit pct. 8.(1) la propunerea altor structuri din cadrul organului fiscal, compartimentul de specialitate solicită structurii care a propus înscrierea persoanei impozabile în baza de date să efectueze o analiză, pentru a stabili dacă persoana impozabilă mai prezintă risc de rambursare necuvenită.
Dispozițiile pct. 15.(1)-15.(20) sunt aplicabile în mod corespunzător. Dacă persoana impozabilă figurează în baza de date specială constituită în condițiile prevăzute la cap. I secțiunea a 2-a, fiind înscrisă potrivit pct. 8.(2), ca urmare a analizei situațiilor prevăzute în anexa nr. 6 la ordin, compartimentul de specialitate analizează dacă persoana impozabilă se mai află în cel puțin una dintre aceste situații.
Dispozițiile pct. 151 sunt aplicabile în mod corespunzător.”
1.5. Punctele 50.(1) și 50.(2) se modifică și vor avea următorul cuprins: „50.(1) Pentru soluționarea deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare depuse de contribuabilii mari sau contribuabilii mijlocii, care nu au fapte de natura infracțiunilor înscrise în cazierul fiscal, care nu figurează nici în baza de date specială privind riscul de rambursare necuvenită a TVA, nici în baza de date specială privind persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA pentru care a fost declanșată procedura de lichidare voluntară sau a fost deschisă procedura de insolvență, compartimentul de specialitate analizează dacă persoana impozabilă se află în cel puțin una dintre situațiile prevăzute în anexa nr. 6 la ordin, din care rezultă că prezintă risc de rambursare necuvenită. 50.(2) Dacă în urma analizei efectuate compartimentul de specialitate constată că persoana impozabilă se află în cel puțin una dintre situațiile prevăzute în anexa nr. 6 la ordin, întocmește referatul motivat cu propunerea de înscriere în baza de date specială potrivit pct. 8.(2) și pct. 10 lit. d).”
1.6. Punctul 51.(2) se modifică și va avea următorul cuprins: „51.(2) În situația în care persoana impozabilă a fost înscrisă în baza de date specială privind riscul de rambursare necuvenită, ca urmare a analizei efectuate potrivit pct. 50.(1), compartimentul de specialitate analizează dacă persoana impozabilă se mai află în cel puțin una dintre situațiile prevăzute în anexa nr. 6 la ordin. Decontul cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare se soluționează în funcție de rezultatul acestei analize.”
1.7. Punctul 55.(2) se modifică și va avea următorul cuprins: „55.(2) Dacă persoana impozabilă figurează în baza de date specială constituită în condițiile prevăzute la cap. I secțiunea a 2-a, fiind înscrisă potrivit pct. 8.(1) la propunerea altor structuri din cadrul organului fiscal, compartimentul de specialitate solicită structurii care a propus înscrierea persoanei impozabile în baza de date să efectueze o analiză, pentru a stabili dacă persoana impozabilă mai prezintă risc de rambursare necuvenită.
Dispozițiile pct. 15.(1)-15.(20) sunt aplicabile în mod corespunzător. Dacă persoana impozabilă figurează în baza de date specială constituită în condițiile prevăzute la cap. I secțiunea a 2-a, fiind înscrisă potrivit pct. 8.(2), ca urmare a analizei situațiilor prevăzute în anexa nr. 6 la ordin, compartimentul de specialitate analizează dacă persoana impozabilă se mai află în cel puțin una dintre aceste situații.
Dispozițiile pct. 151.(1)-151.(5) sunt aplicabile în mod corespunzător.”
1.8. Punctele 60.(1) și 60.(2) se modifică și vor avea următorul cuprins: „60.(1) Pentru deconturile cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare depuse de alți contribuabili decât contribuabilii mari și mijlocii, care nu au fapte de natura infracțiunilor înscrise în cazierul fiscal, care nu figurează nici în baza de date specială privind riscul de rambursare necuvenită a TVA (constituită în condițiile prevăzute la cap. I secțiunea a 2-a), nici în baza de date specială privind persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA pentru care a fost declanșată procedura de lichidare voluntară sau a fost deschisă procedura de insolvență (constituită în condițiile prevăzute la cap. I secțiunea a 3-a), care nu reprezintă primul decont cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare, iar soldul sumei negative nu provine dintr-un număr de perioade mai mare decât numărul perioadelor utilizate în 12 luni, compartimentul de specialitate analizează dacă persoana impozabilă se află sau nu se află în cel puțin una dintre situațiile de risc de rambursare necuvenită prevăzute în anexa nr. 6 la ordin. 60.(2) Dacă în urma analizei efectuate compartimentul de specialitate constată că persoana impozabilă se află în cel puțin una dintre situațiile prevăzute în anexa nr. 6 la ordin, întocmește referatul motivat cu propunerea de înscriere în baza de date specială potrivit pct. 8.(2) și pct. 10 lit. d).”
1.9. Punctul 61.(2) se modifică și va avea următorul cuprins: „61.(2) În situația în care persoana impozabilă a fost înscrisă în baza de date specială privind riscul de rambursare necuvenită, ca urmare a analizei efectuate potrivit pct. 60.(1), compartimentul de specialitate analizează dacă persoana impozabilă se mai află în cel puțin una dintre situațiile prevăzute în anexa nr. 6 la ordin. Decontul cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare se soluționează în funcție de rezultatul acestei analize.”
2. Anexa nr. 6 se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. II. — (1) Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu deconturile cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare aferente lunii septembrie 2026, respectiv trimestrului III al anului 2026, cu termen legal de depunere până la data de 26 octombrie 2026 inclusiv.
(2) Deconturile cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare aflate în curs de soluționare la data intrării în vigoare a acestui ordin se soluționează potrivit procedurii în vigoare la data depunerii lor, fără a fi luate în considerare efectele juridice produse în perioada de aplicare a Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.123/2026 pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 352/2022 pentru aprobarea Procedurii de soluționare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare.
Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. IV. — Structurile competente din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, direcțiile generale regionale ale finanțelor publice și organele fiscale centrale din subordine vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. p. Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Ionuț Aurică București, 15 octombrie 2026.
Nr. 1.425.
ANEXĂ (Anexa nr. 6 la Ordinul nr. 352/2022) S I T U A Ț I I L E din care rezultă că persoanele impozabile prezintă un risc de rambursare necuvenită a TVA, altele decât cele prevăzute la art. 169 alin. (4) lit. a)-c) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală
1. Persoana impozabilă are administratori sau participanți semnificativi la capitalul social, care figurează în baza de date specială privind riscul de rambursare necuvenită a TVA.
2. Persoana impozabilă are administratori sau participanți semnificativi la capitalul social, care dețin asemenea calități la alte persoane impozabile care figurează în Baza de date specială privind riscul de rambursare necuvenită a TVA.
3. Persoana impozabilă însăși, administratorii sau participanții semnificativi la capitalul social au înscrise în cazierul fiscal informații privind atragerea răspunderii solidare cu debitorul, stabilită prin decizie a organului fiscal competent, sau atragerea răspunderii patrimoniale cu debitorul ajuns în stare de insolvență pronunțată prin hotărâre judecătorească definitivă.
4. Persoanele cu atribuții de reprezentare sau de administrare a persoanei impozabile sau participanții semnificativi la capitalul social au înscrise în cazierul fiscal fapte care sunt sancționate ca infracțiuni.
5. Persoana impozabilă a efectuat regularizări ale taxei pe valoarea adăugată deductibile sau colectate în perioada din care provine suma solicitată la rambursare, cu impact semnificativ asupra sumei solicitate la rambursare.
6. Se constată creșterea semnificativă a sumei solicitate la rambursare față de solicitările anterioare.
7. Se constată frecvența ridicată a corecțiilor de erori materiale în perioada din care provine suma solicitată la rambursare, cu impact semnificativ asupra sumei solicitate la rambursare, fără luarea în considerare a corecțiilor de erori materiale efectuate de organul fiscal, din oficiu.
8. Persoana impozabilă nu are depuse, la data depunerii decontului cu opțiune de rambursare, declarațiile fiscale D394, D390, D406 al căror termen de depunere a expirat.
9. Persoana impozabilă se află în procedurile de prevenire a insolvenței, potrivit legii.
10. Persoana impozabilă se află în insolvabilitate.
11. Persoana impozabilă a fost înființată cu mai puțin de 6 luni înaintea depunerii decontului cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare supus soluționării.
12. Se constată că valoarea TVA înscrisă în facturile emise raportate în sistemul RO e-Factura și bonurile fiscale raportate în sistemul RO e-Case de marcat este semnificativ mai mare decât valoarea TVA colectată pentru operațiuni interne înscrisă în deconturile de TVA în perioada din care provine suma solicitată la rambursare, cu luarea în considerare a prevederilor legale referitoare la sistemul TVA la încasare.
13. Se constată că valoarea TVA deductibilă pentru achiziții de bunuri/servicii în interiorul țării inclusă în deconturile de TVA depuse de persoana impozabilă în perioada din care provine suma solicitată la rambursare este semnificativ mai mare decât valoarea TVA aferentă facturilor raportate în sistemul RO e-Factura de furnizorii acesteia, cu luarea în considerare a prevederilor legale referitoare la sistemul TVA la încasare.
14. Cel puțin unul dintre furnizorii care au emis facturile din care provine o proporție semnificativă a TVA deductibilă înscrisă în deconturile de TVA depuse de persoana impozabilă în perioada din care provine suma solicitată la rambursare se află în oricare dintre următoarele situații:
a) figurează în baza de date specială privind riscul de rambursare necuvenită;
b) figurează în baza de date specială privind persoanele impozabile pentru care a fost declanșată procedura de lichidare voluntară sau a fost deschisă procedura de insolvență;
c) are înscrise în cazierul fiscal fapte care sunt sancționate ca infracțiuni;
d) nu a depus declarațiile fiscale D300, D394, D390, D406 pentru care a intervenit obligația legală de depunere în perioada din care provine suma solicitată la rambursare și al căror termen de depunere a expirat la data analizei;
e) valoarea TVA înscrisă în facturile emise raportate în sistemul RO e-Factura și bonurile fiscale raportate în sistemul RO e-Case de marcat este semnificativ mai mare decât valoarea TVA colectată pentru operațiuni interne înscrisă în deconturile de TVA în perioada din care provine suma solicitată la rambursare, cu luarea în considerare a prevederilor legale referitoare la sistemul TVA la încasare;
f) se află în stare de insolvabilitate, insolvență/reorganizare, faliment sau în procedurile de prevenire a insolvenței;
g) înregistrează obligații fiscale restante reprezentând TVA;
h) figurează, la data analizei, în Registrul contribuabililor/plătitorilor inactivi/reactivați sau în Registrul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare a fost anulată;
i) a fost înregistrat/reînregistrat în scopuri de TVA în ultimele 6 luni și utilizează altă perioadă fiscală decât luna calendaristică pentru declararea și plata TVA;
j) a fost înființat cu mai puțin de 6 luni înaintea depunerii DNOR care face obiectul analizei.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.