Pe scurt

  • Primăria trebuie să afle cine gestionează vânătoarea de pe teritoriul ei. De la 14 noiembrie 2026, gestionarul unui fond cinegetic are cel mult 30 de zile de la semnarea contractului de gestionare, și tot atâtea de la fiecare act adițional, ca să notifice fiecare unitate administrativ-teritorială pe raza căreia se întinde fondul.
  • Trei căi de transmitere, toate cu urmă scrisă. Scrisoare recomandată cu aviz de primire, poștă electronică sau depunere directă la registratura primăriei. Legea le pune pe toate trei la dispoziția gestionarului, fără să prefere vreuna.
  • Amendă de la 500 la 1.500 de lei. Lipsa notificării devine contravenție și intră în aceeași treaptă de sancțiune cu o parte dintre abaterile de vânătoare, a doua de jos din cele șase ale articolului 48 din legea vânătorii.
  • Contează la pagubele făcute de vânat. Cererea de despăgubire pentru o cultură distrusă se depune chiar la primărie, iar comisia are 72 de ore ca să constate paguba. Pentru pagubele produse în fondul cinegetic și în intravilan de speciile din anexa nr. 1, plătește gestionarul, dacă nu și-a îndeplinit obligațiile de prevenire.
  • Contractele aflate în derulare rămân pe dinafară până la primul act adițional. Contractul de gestionare se încheie pe 16 ani, iar legea nouă nu prevede nicio regulă pentru cele semnate înainte de 14 noiembrie 2026.
Act: Legea nr. 196/2026 pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006; Decretul nr. 808/2026 privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 15 octombrie 2026, pagina 2
Intră în vigoare: 14 noiembrie 2026, la 30 de zile de la publicare, termen fixat de legea însăși prin articolul II, nu de regula generală de 3 zile

Până acum, un primar putea să nu știe cine are în grijă vânatul de pe teritoriul comunei lui. Nicio dispoziție a legii vânătorii nu îl obliga pe cineva să îi spună, deși la primărie se depune cererea de despăgubire a omului căruia mistreții i-au călcat porumbul, iar banii vin, în unele situații, chiar de la cel care gestionează fondul de vânătoare. Legea nr. 196/2026, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 15 octombrie 2026, închide această lipsă cu o obligație scurtă și cu o amendă.

Din 14 noiembrie 2026, gestionarul fondului cinegetic, adică persoana juridică licențiată căreia i s-a atribuit în gestiune fauna de interes cinegetic dintr-un fond, trebuie să notifice unitățile administrativ-teritoriale pe raza cărora este situat fondul. Termenul e de cel mult 30 de zile de la data încheierii contractului de gestionare și de cel mult 30 de zile de la data fiecărui act adițional la acesta. Notificarea se trimite prin scrisoare recomandată cu aviz de primire, prin poștă electronică sau prin depunere directă la registratura primăriei.

Legea are doar două puncte de modificare. Primul introduce obligația, ca un alineat nou, alin. (12), la articolul 9 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944 din 22 noiembrie 2006. Al doilea o face sancționabilă, rescriind litera b) a articolului 48 alineatul (1), acolo unde stau contravențiile pedepsite cu amendă de la 500 la 1.500 de lei. Legea a fost promulgată prin Decretul nr. 808/2026, semnat de Președintele României pe 14 octombrie 2026 și publicat în aceeași pagină a Monitorului Oficial.

Pe 16 octombrie 2026, o rectificare a inversat două metode de analiză în anexa de penalități pentru ape uzate.

Pe 16 octombrie 2026, Comisia a redesenat zonele de restricție pentru variola ovină și caprină din România.

Efectele pe care le produce

Obligația cade pe gestionar, nu pe vânător și nu pe primărie. Gestionarul e, prin definiția din lege, o persoană juridică română licențiată, deci în practică o asociație de vânătoare, o regie publică sau o instituție care administrează păduri. El e cel care trebuie să se anunțe, iar primăria e cea care primește anunțul, fără nicio obligație proprie de a răspunde sau de a confirma.

Un fond cinegetic se întinde, de regulă, peste mai multe comune, fiindcă e delimitat după nevoile vânatului, nu după granițele administrative, și cuprinde terenul indiferent de proprietar. Prin urmare notificarea nu se trimite într-un singur loc: ea merge la fiecare unitate administrativ-teritorială pe raza căreia se află fondul. Cu cât fondul traversează mai multe comune, cu atât mai multe scrisori pleacă pentru același contract.

Al doilea moment care declanșează termenul e actul adițional, iar acesta e piesa cu cel mai mare efect practic. Schimbul de gestiuni între gestionari și cesionarea contractelor către alți gestionari licențiați se fac, potrivit articolului 9 alineatul (5) din legea vânătorii, prin acte adiționale încheiate între administrator și gestionarii în cauză. Așadar, exact situația care îl interesează cel mai mult pe primar, schimbarea celui care răspunde de vânatul din zonă, intră automat în regimul de notificare.

Lipsa notificării devine contravenție. Litera b) a articolului 48 alineatul (1) se referea, până acum, numai la încălcări ale articolelor 23 și 39, adică la interdicții care îi privesc pe cei care se află în teren. Din 14 noiembrie 2026, aceeași literă începe cu o trimitere la articolul 9 alin. (12), iar amenda rămâne cea dinainte, de la 500 la 1.500 de lei. Constatarea și aplicarea sancțiunii se fac de personalul cu atribuții cinegetice al administratorului și al gestionarilor, de personalul ariilor naturale protejate, de polițiști, de polițiștii de frontieră, de jandarmi și de alte persoane împuternicite de conducătorul autorității publice centrale care răspunde de vânătoare.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Până la 14 noiembrie 2026, legătura dintre gestionar și primărie exista în lege, dar numai ca posibilitate. Din 10 ianuarie 2020, când a fost publicată Legea nr. 13/2020, autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare are obligația să stabilească modelul-cadru al acordului de colaborare între gestionarul fondului cinegetic și unitățile administrativ-teritoriale de pe raza fondului. Acel acord-cadru trebuie să conțină prevederi clare de colaborare și de informare periodică a primăriilor despre evaluarea populațiilor de mamifere din anexa nr. 2, despre realizarea cotei de recoltă, despre asigurarea hranei complementare, despre acțiunile de îndepărtare a faunei cerute de utilizatorul terenului agricol și despre situațiile în care se pot produce pagube.

Diferența e că acordul acela se încheie, iar un acord cere două voințe și un moment în care cineva îl propune. Niciun text nu obliga gestionarul să îl inițieze, nu îi dădea un termen și nu îl sancționa dacă nu îl încheia. Primăria, la rândul ei, nu avea de unde să afle cu cine să îl încheie. Legea nr. 196/2026 nu atinge acordul de colaborare, dar rezolvă premisa lui: de la 14 noiembrie 2026 primăria știe, în cel mult 30 de zile, pe cine are în față.

A doua schimbare e de natura obligației. Notificarea nu depinde de acordul nimănui, are un termen fix și o amendă în spate, iar forma de transmitere e lăsată la alegerea gestionarului, dintre trei variante care lasă toate o dovadă. Nici legea veche, nici cea nouă nu prevăd un registru public al fondurilor cinegetice și al gestionarilor lor. Legea vânătorii publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, anularea permisului de vânătoare al unei persoane, dar nu publică nicăieri cine gestionează un fond cinegetic.

Al treilea element nou e mai mărunt, însă se vede în textul publicat. Litera b) rescrisă trimite la „art. 39 alin. (1) lit. h), k), n) și r)”, cu alineatul precizat, în timp ce literele a), c) și d) ale aceluiași alineat au rămas cu trimiterea mai scurtă, „art. 39 lit.”, fără alineat. Precizarea a fost făcută numai în litera care a fost oricum modificată.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Primăria are, în cel mult 30 de zile, numele celui care răspunde de vânatul din zonă, iar omul păgubit nu mai umblă după el pe cont propriu.
  • Obligația prinde și schimbările de gestionar, fiindcă schimbul de gestiuni și cesionarea contractelor se fac prin acte adiționale, iar fiecare act adițional declanșează un termen nou.
  • Cele trei căi de transmitere lasă toate o dovadă, deci gestionarul poate arăta că și-a îndeplinit obligația, iar primăria poate arăta că nu a primit nimic.
  • Poșta electronică e pusă pe aceeași treaptă cu scrisoarea recomandată, ceea ce face obligația ieftină de executat chiar și pentru o asociație care are un fond întins peste șapte comune.
  • Obligația dă, în sfârșit, un punct de plecare acordului de colaborare prevăzut din 2020, pe care primăria nu avea cu cine să îl încheie.

Ce rămâne o problemă

  • Legea nu spune ce trebuie să conțină notificarea. O scrisoare de un rând, care anunță că a fost încheiat un contract, stinge obligația la fel de bine ca una cu date de contact și cu numărul fondului.
  • Contractele aflate în derulare nu sunt pomenite. Contractul de gestionare se încheie pe 16 ani, deci o comună a cărei vecinătate cinegetică nu trece printr-un act adițional poate rămâne neanunțată încă mulți ani.
  • Primarul nu e între cei care pot constata contravenția. Cel care ar observa primul lipsa notificării trebuie să se adreseze altcuiva ca să se aplice amenda.
  • Informația care îl ajută pe proprietarul de teren, adică evaluările, cotele de recoltă, hrana complementară și acțiunile de îndepărtare a animalelor, continuă să circule numai prin acordul de colaborare, care a rămas facultativ.
  • Amenda, de la 500 la 1.500 de lei, e a doua de jos din cele șase trepte ale articolului 48 alineatul (1) și rămâne mai mică decât cea pentru accesul în fondul cinegetic cu lațuri sau cu ogari, de la 3.000 la 6.000 de lei.

Sfaturi utile

  1. Dacă sunteți gestionar, faceți-vă o listă cu toate unitățile administrativ-teritoriale pe raza cărora se întinde fiecare fond pe care îl aveți în gestiune, înainte de 14 noiembrie 2026. Termenul de 30 de zile se numără de la semnare, nu de la momentul în care vă dați seama câte primării trebuie anunțate.
  2. Trimiteți notificarea pe o cale care vă lasă dovada în mână: confirmarea de primire la scrisoarea recomandată, dovada de transmitere și de livrare la poșta electronică sau numărul de înregistrare de la registratură. Amenda se aplică pentru lipsa notificării, iar lipsa se dovedește cu absența oricărei urme.
  3. Scrieți în notificare mai mult decât cere legea: denumirea și sediul gestionarului, numărul licenței, denumirea și numărul fondului cinegetic, perioada contractului, o persoană de contact și un număr de telefon la care se poate suna când un animal ajunge în sat. Un text minimal respectă legea, dar nu vă scutește de un telefon dat la întâmplare într-o duminică.
  4. Dacă semnați un act adițional, fie pentru cesionarea contractului, fie pentru un schimb de gestiuni, notificați din nou. Legea pune actul adițional pe aceeași treaptă cu încheierea contractului, iar cesiunea e tocmai situația în care primăria are un nume vechi în dosar.
  5. Dacă lucrați la primărie, deschideți un dosar pe fiecare fond cinegetic de pe teritoriu și treceți acolo notificările primite, cu data de înregistrare. La o cerere de despăgubire, comisia de constatare are 72 de ore, iar căutarea gestionarului în acel interval e timp pierdut.
  6. Dacă sunteți proprietar de teren agricol sau de animale și ați suferit o pagubă, depuneți cererea scrisă la primăria pe teritoriul căreia s-a produs paguba și cereți acolo datele gestionarului. După 14 noiembrie 2026, primăria are motiv să le aibă.
  7. Dacă vă interesează și informarea periodică, nu doar numele gestionarului, cereți primăriei să propună încheierea acordului de colaborare prevăzut de legea vânătorii din 2020. Notificarea vă dă interlocutorul, acordul e cel care aduce datele despre evaluări, cote de recoltă și acțiuni de îndepărtare a animalelor.

Întrebări frecvente

Cine trebuie să trimită notificarea?
Gestionarul fondului cinegetic, adică persoana juridică română licențiată căreia administratorul i-a atribuit în gestiune fauna de interes cinegetic din acel fond. În practică e o asociație de vânătoare, o regie publică de stat, un administrator de păduri sau o instituție de cercetare ori de învățământ cu profil cinegetic. Nici vânătorul individual, nici administratorul fondului cinegetic național nu au această obligație.
Către câte primării se trimite notificarea?
Către toate unitățile administrativ-teritoriale pe raza cărora este situat fondul cinegetic. Fondul se delimitează după stabilitatea vânatului din interiorul lui, nu după hotarele comunelor, și cuprinde terenul indiferent de proprietar, deci în mod obișnuit se întinde peste mai multe localități. Pentru un singur contract pot pleca mai multe notificări, fiecare în termenul de 30 de zile.
Ce trebuie să conțină notificarea?
Legea nu spune. Textul fixează obligația de a notifica, momentul de la care curge termenul și căile de transmitere, dar nu impune un conținut minim și nu trimite la un formular. Până la un model-cadru stabilit de autoritatea centrală, conținutul rămâne la alegerea gestionarului, iar o notificare utilă pentru primărie e aceea care cuprinde datele de identificare ale gestionarului, fondul cinegetic, perioada contractului și o persoană de contact.
Contractul de gestionare e semnat în 2022. Trebuie notificată primăria?
Legea nouă nu prevede nimic pentru contractele aflate în derulare la 14 noiembrie 2026 și nu are o regulă de tranziție. Obligația se leagă de două momente, încheierea contractului și încheierea unui act adițional, iar amândouă sunt fapte care se petrec după intrarea în vigoare. Pentru un contract semnat în 2022, termenul de 30 de zile începe să curgă la primul act adițional de după 14 noiembrie 2026. Contractul de gestionare se încheie pe 16 ani, deci până la acel moment poate trece mult timp.
Cât e amenda și cine o aplică?
De la 500 la 1.500 de lei, treapta din litera b) a articolului 48 alineatul (1) din legea vânătorii. Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii se fac de personalul salariat cu atribuții în domeniul cinegetic al administratorului fondului cinegetic național și al gestionarilor, de personalul structurilor de administrare a ariilor naturale protejate, de polițiștii din Poliția Română, de polițiștii de frontieră pentru faptele din zona lor de competență, de jandarmi și de alte persoane specializate împuternicite de conducătorul autorității publice centrale care răspunde de vânătoare. Primarul și personalul primăriei nu se află pe această listă.
Ce se întâmplă când se schimbă gestionarul unui fond?
Schimbul de gestiuni și cesionarea contractelor către alți gestionari licențiați se realizează prin acte adiționale încheiate între administrator și gestionarii implicați, cu păstrarea clauzelor din contractele inițiale. Fiind act adițional, declanșează termenul de 30 de zile, deci noul gestionar sau, după caz, gestionarul rămas titular trebuie să anunțe primăriile. E situația în care notificarea contează cel mai mult, fiindcă până la ea primăria are în dosar un nume care nu mai răspunde de nimic.
Mi-a distrus mistrețul cultura. Cum mă ajută această lege?
Indirect, dar la locul potrivit. Cererea scrisă pentru constatarea pagubei se depune la unitatea administrativ-teritorială pe teritoriul căreia s-a produs paguba, iar comisia de constatare are cel mult 72 de ore ca să constate paguba, să o evalueze și să stabilească răspunderea civilă. Pentru pagubele produse în fondurile cinegetice și în intravilan de speciile din anexa nr. 1, despăgubirea o suportă gestionarul faunei cinegetice, dacă nu și-a îndeplinit obligațiile de prevenire a pagubelor. Cu notificarea la dosar, primăria pornește cu identitatea gestionarului știută.
De când se aplică obligația?
De la 14 noiembrie 2026. Legea prevede expres, în articolul II, că intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, deci nu se aplică regula generală de 3 zile. Pentru un contract sau un act adițional încheiat chiar pe 14 noiembrie 2026, notificarea trebuie trimisă până la 14 decembrie 2026.

Analiza redacției

Legea rezolvă o lipsă reală și o rezolvă ieftin. Legea vânătorii face din primărie poarta de intrare a oricărei cereri de despăgubire pentru o pagubă produsă de vânat și, pentru pagubele produse în fondurile cinegetice și în intravilan de speciile din anexa nr. 1, îl face pe gestionar plătitor, dacă nu și-a îndeplinit obligațiile de prevenire. Până acum, nicio dispoziție nu obliga pe nimeni să îi spună primăriei cine e acel gestionar. Legea publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, anularea permisului de vânătoare al unei persoane, dar nu publică nicăieri cine are în gestiune un fond cinegetic. Obligația nouă costă o scrisoare și închide tocmai această gaură.

Raportul dintre termene arată însă cum e așezată povara. Comisia de constatare are 72 de ore ca să constate o pagubă, să o evalueze și să stabilească răspunderea civilă, adică un termen al administrației măsurat în ore. Gestionarul are 30 de zile, adică 720 de ore, exact de zece ori mai mult, ca să trimită o scrisoare cu propriul nume. Comparația nu e doar aritmetică: primăria intră în cele 72 de ore cu datele pe care le are la acel moment, iar legea îi permite celui care ar trebui să le furnizeze să întârzie o lună de la semnarea contractului.

Partea slabă nu e obligația, ci alegerea de a repara premisa fără a repara mecanismul. Din 10 ianuarie 2020, legea vânătorii prevede un acord de colaborare între gestionar și primăriile de pe raza fondului, cu informare periodică obligatorie despre evaluarea populațiilor de urs, de lup și de celelalte specii din anexa nr. 2, despre cota de recoltă, despre hrana complementară, despre acțiunile de îndepărtare a animalelor cerute de utilizatorul terenului agricol și despre situațiile în care se pot produce pagube. Exact informația care îl interesează pe proprietarul căruia i s-a călcat cultura. La 2.470 de zile de la acel text, legiuitorul sancționează cu 500 până la 1.500 de lei neanunțarea faptului că există un contract, dar lasă acordul care transportă informația utilă tot fără termen, fără titular al inițiativei și fără sancțiune. Primarul, care e singurul interesat să observe lipsa notificării, nu se află nici între cei care pot constata contravenția.

Două observații tehnice completează tabloul. Articolul 9 avea deja precedentul unei reguli de tranziție: alineatul (11), introdus în 2017, a extins expres durata nouă a contractului la gestionarii cu contracte în derulare. Aici, unde era nevoie de aceeași tehnică, nu s-a scris nimic, iar contractul de gestionare se încheie pe 16 ani. Apoi, litera b) rescrisă trimite la „art. 39 alin. (1) lit. h), k), n) și r)”, cu alineatul precizat, în timp ce literele a), c) și d) din același alineat au rămas la forma „art. 39 lit.”. Precizarea e corectă, dar aplicată numai acolo unde textul se modifica oricum, deci în interiorul aceluiași alineat conviețuiesc acum două moduri de a cita același articol.

Ce ar trebui schimbat

  • O regulă de tranziție pentru contractele în derulare. Un singur alineat care să dea gestionarilor 90 de zile de la intrarea în vigoare ca să notifice și contractele deja semnate. Efectul practic: toate primăriile ar ști numele gestionarului în primăvara anului 2027, nu la primul act adițional, care la un contract de 16 ani poate veni după un deceniu.
  • Un conținut minim al notificării, prin modelul-cadru al contractului de gestionare. Autoritatea centrală stabilește oricum acest model-cadru și modelul actelor adiționale, deci anexarea unui formular de notificare nu cere lege nouă. Efectul practic: primăria ar primi denumirea gestionarului, numărul licenței, fondul cinegetic, perioada contractului și un telefon de contact, nu o scrisoare de un rând care stinge obligația fără să informeze pe nimeni.
  • Acordul de colaborare cu primăriile să devină obligatoriu, cu termen și cu sancțiune. Modelul-cadru există din 2020, dar încheierea lui nu e obligația nimănui. În practică: proprietarul de teren ar afla de la primărie când se face evaluarea populațiilor, care e cota de recoltă și ce acțiuni de îndepărtare a animalelor s-au făcut, adică datele care previn paguba, nu doar cele care îi găsesc plătitorul după ce s-a produs.
  • Primarul între cei care pot constata contravenția, pentru fapta nouă. În forma actuală a legii, lipsa notificării poate fi constatată, printre alții, de personalul gestionarilor, adică de angajații celui care trebuia să notifice. În practică: cel care suferă consecința lipsei ar putea să o și sancționeze, fără să ceară deplasarea unui polițist sau a unui agent al administratorului.
  • Publicarea listei fondurilor cinegetice și a gestionarilor de către administrator. O pagină actualizată la fiecare atribuire sau cesiune. Efectul practic: cetățeanul și primăria nu ar mai depinde de o scrisoare care poate întârzia 30 de zile sau poate lipsi, iar amenda de 1.500 de lei ar rămâne ultima soluție, nu singurul mecanism.
  • Aducerea la aceeași formă a trimiterilor din articolul 48 alineatul (1). Toate cele patru litere care citează articolul 39 ar trebui să îl citeze la fel, cu alineatul precizat. Ce s-ar schimba: dispare diferența de citare apărută în interiorul unui singur alineat, care altfel ajunge invocată în contestațiile la procesele-verbale de contravenție.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 15 octombrie 2026, pagina 2 16 pagini PDF, 108 KB actul începe la pagina 2

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Legea nr. 196/2026 pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006; Decretul nr. 808/2026 privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006

EMITENT: Parlamentul României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 15 octombrie 2026, pagina 2

L E G I Ș I D E C R E T E PARLAMENTUL ROMÂNIEI C A M E R A D E P U T A Ț I L O R S E N A T U L L E G E pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 Parlamentul României adoptă prezenta lege. Art. I. — Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944 din 22 noiembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 9, după alineatul (11) se introduce un nou alineat, alin. (12), cu următorul cuprins: „(12) Gestionarul fondului cinegetic are obligația ca, în termen de cel mult 30 de zile de la data încheierii contractului de gestionare, prevăzut la alin. (1), precum și de la data fiecărui act adițional la acesta, să notifice unitățile administrativ-teritoriale pe raza cărora este situat fondul cinegetic. Notificarea se transmite prin scrisoare recomandată cu aviz de primire, prin poștă electronică sau prin depunere directă la registratura unității administrativ-teritoriale.”

2. La articolul 48 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: „b) încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 9 alin. (12), art. 23 alin. (1) lit. c), d), j), k), l), q) și w), precum și la art. 39 alin. (1) lit. h), k), n) și r), cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei;”. Art. II. — Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, NATALIA-ELENA INTOTERO PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA ABRUDEAN București, 15 octombrie 2026. Nr. 196. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI D E C R E T privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României d e c r e t e a z ă:

Articol unic. — Se promulgă Legea pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI NICUȘOR-DANIEL DAN București, 14 octombrie 2026. Nr. 808.

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 15 octombrie 2026, pagina 2

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.