Pe scurt

  • Victimele evenimentelor de la București din 13-15 iunie 1990 intră în competența Secretariatului de stat care administrează deja dosarele revoluționarilor și ale foștilor deținuți politici. Hotărârea Guvernului nr. 838/2026 rescrie art. 1, art. 3 lit. b), art. 4 alin. (1) și art. 9 din hotărârea de organizare a instituției și adaugă în organigramă un departament dedicat. Este a șasea categorie de beneficiari pe care aceeași instituție o gestionează, la 36 de ani și patru luni de la evenimentele din iunie 1990.
  • Pentru cine are deja certificat, indemnizație sau un dosar în lucru nu se schimbă nicio procedură. Hotărârea nu atinge condițiile de acordare, nu cere redepunerea cererilor, nu reemite certificate și nu schimbă nici termenele, nici documentele. Modificările privesc atribuțiile instituției și organigrama ei, nu drepturile oamenilor.
  • Numărul maxim de posturi rămâne 35, exclusiv demnitarul și posturile de cabinet, iar hotărârea se aplică de la 1 ianuarie 2027. Art. II alin. (1) preia data din art. 10 al Legii nr. 137/2026, deci între publicare și aplicare trec 72 de zile. Numirea personalului în noua structură se face „în termen de minimum 30 de zile” de la acea dată, formulare care stabilește un prag, nu un termen limită: cel mai devreme 31 ianuarie 2027.
Act: Hotărârea Guvernului nr. 838/2026 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 563/2014 privind organizarea și funcționarea Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 21 octombrie 2026, paginile 4-6
Pe cine privește: victimele evenimentelor de la București din 13-15 iunie 1990 și familiile lor, revoluționarii din decembrie 1989, luptătorii în rezistența anticomunistă, foștii deținuți politici, persoanele afectate de revolta de la Brașov din noiembrie 1987 și de cea din Valea Jiului-Lupeni din august 1977, asociațiile lor, angajații Secretariatului de stat, casele de pensii și celelalte instituții publice centrale și locale care plătesc drepturi
Produce efecte: de la 1 ianuarie 2027, nu de la publicare. Art. II alin. (1) stabilește că hotărârea intră în vigoare la data prevăzută la art. 10 din Legea nr. 137/2026, iar acel articol fixează 1 ianuarie 2027

Instituția care ține evidența certificatelor de revoluționar, a dosarelor foștilor deținuți politici și a drepturilor plătite pentru ele capătă o a șasea categorie de oameni de care răspunde: victimele evenimentelor de la București din 13-15 iunie 1990. Hotărârea Guvernului nr. 838/2026, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 21 octombrie 2026, la paginile 4-6, modifică hotărârea de organizare și funcționare din 2014 a Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist, pe scurt Secretariatul de stat, cu acronimul SSRML.

Modificarea are cinci puncte și o anexă. Articolul care descrie instituția se rescrie, ca să cuprindă noua categorie și actul care îi dă drepturi, Legea nr. 137/2026. Funcția de autoritate de stat, adică puterea de a aviza, coordona, monitoriza și controla cum aplică celelalte instituții legea, se extinde la aceeași categorie. Lista de atribuții, treisprezece la număr, de la lit. a) la lit. m), se înlocuiește în bloc, iar fiecare dintre ele enumeră acum și victimele din iunie 1990. Articolul despre protocoalele de colaborare cu ministerele și cu autoritățile locale se completează cu noua lege. În sfârșit, organigrama se înlocuiește cu una în care apare un departament nou, pentru recunoașterea drepturilor victimelor Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Pentru cineva care are deja un dosar la Secretariatul de stat, un certificat sau o indemnizație, concluzia e scurtă: nu se schimbă nimic. Hotărârea nu umblă la condițiile în care se acordă un drept, nu introduce documente noi, nu cere redepunerea cererilor și nu anulează nimic din ce s-a emis până acum. Nu există în tot textul o dispoziție tranzitorie care să atingă dosarele în lucru, pentru simplul motiv că textul nu atinge procedurile. Ce se schimbă e harta instituției și lista lucrurilor pe care are dreptul să le facă.

Pentru cineva care vrea să depună o cerere ca victimă a evenimentelor din 13-15 iunie 1990, hotărârea spune unde se duce, adică la Secretariatul de stat, iar ziua de la care instituția are competența este 1 ianuarie 2027. Data nu e scrisă cu cifre în hotărâre: art. II alin. (1) o leagă de art. 10 din Legea nr. 137/2026, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 13 iulie 2026, iar acolo intrarea în vigoare e fixată la 1 ianuarie 2027. Între ziua publicării hotărârii și ziua în care se aplică trec 72 de zile.

Efectele pe care le produce

Efectul principal e unul de competență. Din data la care hotărârea intră în vigoare, Secretariatul de stat are temei să primească, să instrumenteze și să urmărească dosarele victimelor evenimentelor de la București din perioada 13-15 iunie 1990, la fel cum face pentru celelalte cinci categorii. Nu e o competență declarativă: ea se desface în toate cele treisprezece atribuții rescrise, de la relația cu asociațiile și inițiativa legislativă până la baza de date a beneficiarilor și la monitorizarea drepturilor efectiv plătite.

Al doilea efect e evidența unică. Atribuția de la art. 4 alin. (1) lit. h), administrarea bazei de date, cuprinde acum și noua categorie. Practic, nu se naște un registru paralel: dosarele din iunie 1990 intră în același sistem în care stau certificatele de revoluționar și dosarele de deținut politic. Pentru un om care are calități în două categorii, asta înseamnă o singură instituție de contactat, nu două.

Al treilea efect e cel de control. Funcția de autoritate de stat din art. 3 lit. b) îi permite Secretariatului de stat să controleze cum respectă instituțiile publice centrale și locale, precum și alte persoane juridice, drepturile acordate. Extinsă la victimele din iunie 1990, ea dă un instrument concret acolo unde o primărie, o casă de pensii sau un furnizor refuză o facilitate prevăzută de lege. Fără această extindere, un refuz ar fi rămas o chestiune strict între cetățean și instituția care refuză.

Al patrulea efect e cel de instrument juridic: art. 9, rescris, permite încheierea de protocoale de colaborare cu ministerele, cu organele de specialitate ale administrației publice centrale și locale și cu alte instituții publice care au atribuții din aplicarea legii, iar lista actelor pentru care se pot încheia protocoale include acum Legea nr. 137/2026. Un protocol se face prin voința a două instituții, nu printr-o nouă hotărâre, deci mecanismul de plată și de verificare poate fi pus la punct repede, dacă există voință.

Al cincilea efect e asupra oamenilor care lucrează în instituție. Organigrama se înlocuiește, iar numirea personalului în noua structură se face prin ordin al secretarului de stat, în termenele din Codul administrativ și din Codul muncii pentru fiecare categorie de personal, dar și, spune textul, în termen de minimum 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii, adică nu mai devreme de 31 ianuarie 2027.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Până la această modificare, hotărârea din 2014, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 24 august 2018, definea instituția prin raportare la cinci categorii: revoluționarii din decembrie 1989, luptătorii în rezistența anticomunistă, foștii deținuți politici, persoanele afectate de revolta muncitorească de la Brașov din noiembrie 1987 și cele afectate de revolta din Valea Jiului-Lupeni din august 1977. Textul rescris adaugă a șasea, victimele evenimentelor de la București din perioada 13-15 iunie 1990, și o adaugă peste tot, nu doar în articolul de deschidere.

Al doilea lucru schimbat este lista de acte care definesc categoriile. Art. 1 alin. (2) enumera Legea recunoștinței nr. 341/2004, Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și Decretul-lege nr. 118/1990 privind drepturile persoanelor persecutate din motive politice. Lista primește acum Legea nr. 137/2026 privind acordarea unor drepturi victimelor evenimentelor de la București din perioada 13-15 iunie 1990. Aceeași completare apare și în art. 9 și în atribuția de la lit. m), despre proiectele finanțate din fonduri europene nerambursabile.

Al treilea lucru schimbat este organigrama. Structura nouă are trei servicii, Revoluționari și luptători în rezistența anticomunistă, Economic și Juridic, douăsprezece compartimente, două colegii consultative marcate cu asterisc, cabinetul demnitarului și, element nou, un departament pentru recunoașterea drepturilor victimelor Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Numărul maxim de posturi este de 35, exclusiv demnitarul și posturile aferente cabinetului său. Anexa e reprodusă în facsimil, adică fotografiată din original, nu culeasă ca text.

Al patrulea lucru schimbat, mai discret, este o precizare din atribuția de la lit. e): programele și proiectele din domeniul de competență, finanțate de la bugetul de stat și din fonduri europene, se promovează „prin compartimentul de specialitate”. Formularea mută o activitate pe o structură anume, fără să o numească.

Ce nu s-a schimbat merită spus la fel de apăsat. Nu s-a schimbat niciun criteriu de acordare a vreunui drept, niciun termen de soluționare a unei cereri, niciun document necesar la dosar, nicio cale de atac. Nu s-a schimbat nici numărul maxim de posturi, care rămâne 35 cu o categorie de beneficiari mai mult.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Noua categorie e dată unei instituții care funcționează deja, cu arhivă, bază de date și compartiment de registratură, nu unui organism care trebuie creat de la zero.
  • Departamentul pentru victimele Mineriadei apare în organigramă ca structură proprie, nu ca o linie adăugată la coada unui compartiment existent.
  • Evidența rămâne una singură: atribuția privind baza de date acoperă și noua categorie, deci nu se nasc două registre pentru aceiași oameni.
  • Funcția de autoritate de stat se extinde, deci un refuz al unei primării sau al unei case de pensii poate fi controlat de Secretariatul de stat, nu doar contestat de om în nume propriu.
  • Art. 9 permite protocoale de colaborare pentru Legea nr. 137/2026, deci circuitul de plată și de verificare se poate aranja fără un nou act normativ.
  • Atribuția de cercetare științifică și documentare acoperă și evenimentele din 1990, ceea ce contează acolo unde dovezile lipsesc din dosarele vechi.
  • Pentru beneficiarii actuali nu apare nicio obligație nouă: nu se redepun cereri, nu se reemit certificate, nu se reface nimic.

Ce rămâne o problemă

  • Data aplicării, 1 ianuarie 2027, nu e scrisă cu cifre în hotărâre; ea stă la art. 10 din Legea nr. 137/2026, deci cititorul trebuie să deschidă alt act ca să afle de când se aplică acesta.
  • Termenul de numire a personalului e „minimum 30 de zile”, adică un prag de jos fără limită de sus: numirile nu pot începe înainte de 31 ianuarie 2027 și nicio zi nu obligă să fie încheiate.
  • Plafonul de 35 de posturi rămâne neschimbat pentru șase categorii de beneficiari, iar textul nu arată de unde vin oamenii departamentului nou.
  • Niciuna dintre cele treisprezece atribuții nu primește un termen de soluționare a unei cereri, deci omul nu câștigă nicio garanție de durată.
  • Enumerarea de acte din art. 1 alin. (2) nu cuprinde reglementarea pentru luptătorii în rezistența anticomunistă, deși aceștia rămân categorie distinctă, cu compartiment propriu în organigramă.
  • Anexa e reprodusă în facsimil, deci organigrama nu e text căutabil, iar denumirile exacte ale structurilor sunt greu de citat corect.
  • Cele două colegii consultative sunt marcate cu asterisc în schemă, fără ca textul publicat să explice ce înseamnă marcajul.
  • Actul nu cuprinde nicio dispoziție de prioritizare, deși beneficiarii au în majoritate vârste înaintate.

Sfaturi utile

  1. Dacă aveți deja certificat, indemnizație sau un dosar în lucru la Secretariatul de stat, nu faceți nimic. Hotărârea nu vă cere nicio hârtie și nu vă schimbă nicio procedură.
  2. Dacă vreți să depuneți o cerere ca victimă a evenimentelor de la București din 13-15 iunie 1990, rețineți ziua de 1 ianuarie 2027: de atunci are Secretariatul de stat competența, fiindcă art. II alin. (1) din hotărâre preia data din art. 10 al Legii nr. 137/2026.
  3. Depuneți cererea cu număr de înregistrare, pe hârtie la registratură sau electronic, și păstrați dovada. Compartimentul de registratură și relații cu publicul există în organigrama nouă și e ușa de intrare a dosarului.
  4. Verificați înainte dacă dreptul pe care îl cereți se stabilește la Secretariatul de stat sau se plătește de casa de pensii ori de altă instituție. Secretariatul coordonează și controlează, dar nu plătește tot.
  5. Dacă o instituție publică vă refuză un drept sau o facilitate recunoscută prin lege, sesizați Secretariatul de stat în scris și invocați funcția de autoritate de stat din art. 3 lit. b): aceasta îi dă competența să controleze refuzul.
  6. Dacă sunteți într-o asociație de revoluționari, de foști deținuți politici sau a victimelor din iunie 1990, cereți încheierea unui protocol de colaborare în temeiul art. 9. Este singurul instrument pe care actul îl oferă fără să mai aștepte o altă hotărâre.
  7. Dacă lucrați în Secretariatul de stat, urmăriți ordinul secretarului de stat de numire în noua structură: el vine după 1 ianuarie 2027 și nu mai devreme de 31 ianuarie 2027, iar actul nu îi fixează o dată limită, doar pragul de 30 de zile.
  8. Notați-vă numărul Monitorului Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 21 octombrie 2026, paginile 4-6. Vă trebuie la orice cerere în care invocați competența instituției.

Întrebări frecvente

Trebuie să depun din nou vreo cerere, dacă am deja certificat de revoluționar?
Nu. Certificatele emise rămân valabile, iar actul nu umblă la redepunerea cererilor și nici la condițiile în care s-a acordat un drept. Modifică atribuțiile instituției și organigrama ei.
De când se aplică?
De la 1 ianuarie 2027. Art. II alin. (1) spune că hotărârea intră în vigoare la data prevăzută la art. 10 din Legea nr. 137/2026, iar acel articol fixează 1 ianuarie 2027. Între publicarea din 21 octombrie 2026 și acea zi trec 72 de zile.
Ce înseamnă concret „victimele evenimentelor de la București din perioada 13-15 iunie 1990”?
Categoria nu e definită aici. Art. 1 alin. (2) trimite la Legea nr. 137/2026 privind acordarea unor drepturi victimelor evenimentelor de la București din perioada 13-15 iunie 1990. Condițiile, actele necesare și drepturile se citesc din acea lege.
Unde se depune dosarul pentru iunie 1990?
La Secretariatul de stat, care primește prin această hotărâre competența pentru noua categorie și care are în organigramă un departament dedicat, plus un compartiment de registratură și relații cu publicul.
Se angajează oameni noi pentru departamentul nou?
Textul nu spune asta. Plafonul rămâne de 35 de posturi, exclusiv demnitarul și posturile de cabinet. Numirea în noua structură se face prin ordin al secretarului de stat, în termenele din Codul administrativ și din Codul muncii, dar nu mai devreme de 30 de zile de la intrarea în vigoare, așadar nu înainte de 31 ianuarie 2027.
Ce înseamnă „în termen de minimum 30 de zile”?
Literal, că numirile nu se pot face în primele 30 de zile de la intrarea în vigoare, deci nu înainte de 31 ianuarie 2027. Formularea fixează un prag de jos, nu o dată limită, deci actul nu obligă pe nimeni să termine organizarea până la o anumită zi.
Se schimbă valoarea indemnizațiilor?
Nu. Actul nu cuprinde nicio sumă, nicio indexare și nicio formulă de calcul. Sumele se stabilesc prin legile la care actul trimite, nu prin hotărârea de organizare.
Ce se întâmplă cu dosarele aflate în lucru la data intrării în vigoare?
Rămân în lucru. Actul nu are dispoziții tranzitorii pentru dosare, fiindcă nu schimbă procedura de soluționare. Schimbarea organigramei nu întrerupe instrumentarea unei cereri.
Pot cere Secretariatului de stat să intervină dacă o primărie îmi refuză o facilitate?
Da, iar temeiul e art. 3 lit. b), funcția de autoritate de stat, prin care instituția avizează, coordonează, monitorizează și controlează aplicarea legii de către instituțiile publice centrale și locale și de alte persoane juridice. Cererea se face în scris și se înregistrează.
Hotărârea afectează asociațiile de revoluționari și de foști deținuți politici?
Indirect și în bine. Atribuțiile privind relația statului cu asociațiile, sprijinirea organizațiilor neguvernamentale și soluționarea amiabilă a conflictelor dintre ele se extind la asociațiile victimelor din iunie 1990, deci cadrul de dialog e același pentru toate categoriile.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Art. II alin. (2). Textul spune că numirea personalului în noua structură se face „în termenele prevăzute de” Codul administrativ și de Codul muncii, „dar și […] în termen de minimum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri”. Un termen minim nu e un termen de executare, ci o interdicție de a acționa mai repede, iar actul nu pune nicio limită de sus. Din aceeași frază se pot trage două concluzii opuse: că numirile trebuie făcute în 30 de zile, sau că nu pot fi făcute în 30 de zile și pot fi amânate nelimitat. Mai mult, cele două repere se bat cap în cap: termenele din Codul administrativ și din Codul muncii pentru fiecare categorie de personal sunt termene în care numirea se face, iar aici le e suprapus un prag care le poate depăși. Cu data intrării în vigoare cunoscută, consecința se vede exact: drepturile victimelor evenimentelor din 13-15 iunie 1990 curg de la 1 ianuarie 2027, iar departamentul care le administrează nu poate avea niciun om numit înainte de 31 ianuarie 2027, fără nicio zi față de care întârzierea de după să fie măsurată.
  • Art. I pct. 1, art. 1 alin. (2), raportat la art. 4 alin. (1) lit. i). Alin. (2) închide lista: categoriile de persoane „sunt cele la care se referă prevederile” a patru acte, Legea nr. 341/2004, Legea nr. 221/2009, Decretul-lege nr. 118/1990 și Legea nr. 137/2026. Niciunul dintre cele patru nu e, după propria denumire reprodusă în act, reglementarea luptătorilor în rezistența anticomunistă, deși aceștia sunt enumerați drept categorie distinctă la alin. (1) și apar în zece dintre cele treisprezece atribuții, ba chiar au serviciu și compartiment propriu în organigramă. Că lista e incompletă o recunoaște actul însuși: lit. i) vorbește despre „alte reglementări legale aplicabile luptătorilor în rezistența anticomunistă”. Cine citește cu bună-credință nu poate stabili din hotărâre după ce act se definește una din cele șase categorii pe care instituția le administrează.
  • Art. I pct. 3, art. 4 alin. (1) lit. e), raportat la anexă. Atribuția spune că programele și proiectele finanțate de la bugetul de stat și din fonduri europene se promovează „prin compartimentul de specialitate”, la singular și fără nume. În organigrama înlocuită există două structuri care ar putea fi aceea: compartimentul revoluționari și programe și compartimentul cercetare și programe și proiecte europene. Pe deasupra, lit. m), care privește exact elaborarea de proiecte din fonduri europene nerambursabile, nu indică niciun compartiment. Două atribuții vecine despre aceeași finanțare trimit una la un compartiment neidentificat, cealaltă la niciunul, iar din act nu se poate stabili care structură răspunde.

Analiza redacției

Actul e, în fond, o punere la punct administrativă făcută corect: o lege nouă a creat o categorie de beneficiari, iar Guvernul a dus-o la instituția care se ocupă de toate celelalte categorii, în loc să inventeze un organism paralel. Decizia e bună și se vede în detalii, de la extinderea bazei de date până la posibilitatea protocoalelor din art. 9. Cronologia arată și o anumită liniște: Legea nr. 137/2026 s-a publicat pe 13 iulie 2026, hotărârea de organizare a venit 100 de zile mai târziu, iar aplicarea începe pe 1 ianuarie 2027. Problema stă în ce nu face hotărârea: nu scrie cu cifre ziua în care se aplică, deși aceasta există, și nu pune niciun om în spatele departamentului pe care îl creează.

Cifrele spun asta mai limpede decât textul. Organigrama cuprinde trei servicii, douăsprezece compartimente și un departament nou, adică șaisprezece structuri de lucru, plus un secretar general și un secretar general adjunct. Numărul maxim de posturi e 35, exclusiv demnitarul și cabinetul. Scădem cele două funcții de conducere generală și rămân 33 de posturi pentru șaisprezece structuri, ceva peste două posturi în medie fiecare. La un compartiment de arhivă a beneficiarilor, la unul de contencios administrativ sau la departamentul care preia o categorie întreagă de dosare, două posturi nu sunt o echipă, sunt un om și înlocuitorul lui în concediu. Cu o categorie de beneficiari mai mult și cu același plafon de 35, hotărârea nu suplimentează nimic și nu spune de unde se iau oamenii, deci departamentul nou se face din ce există.

Al doilea raport care sare în ochi e cel dintre termenele pe care actul le impune și cele pe care și le dă sieși. Pentru cetățean, hotărârea nu fixează niciun termen: niciuna dintre cele treisprezece atribuții nu vine cu o durată de soluționare a unei cereri, cu un termen de răspuns sau cu o obligație de informare. Pentru administrație, singurul termen din tot actul este un prag de jos, 30 de zile înainte de care numirile nu se pot face, fără nimic deasupra. Așadar singura durată pe care actul o garantează cuiva e dreptul instituției de a nu se grăbi. Numărată pe calendar, ea arată așa: hotărârea se publică pe 21 octombrie 2026, se aplică de la 1 ianuarie 2027, adică 72 de zile mai târziu, iar primul om poate fi numit în departamentul nou pe 31 ianuarie 2027. În toată prima lună în care oamenii au dreptul să depună cereri, structura care le primește poate fi încă pe hârtie. Pentru cineva care cere recunoaștere la 36 de ani și jumătate de la iunie 1990, luna aceea nu e un amănunt de organizare.

Mai e un amănunt care arată cum s-a lucrat. Anexa cu organigrama e reprodusă în facsimil, iar din ea se vede că cele două colegii consultative purtau în original o notă marcată cu asterisc, notă care nu apare în textul publicat. La o schemă în care tocmai s-a adăugat o structură nouă, pierderea notei care explică statutul colegiilor nu e o problemă de drept, dar e o problemă pentru oricine încearcă să afle, din Monitorul Oficial, cine îl poate asculta când își depune dosarul.

Ce ar trebui schimbat

  • Înlocuirea pragului de 30 de zile cu un termen maxim. Formularea „în termen de maximum 30 de zile” ar transforma aceeași cifră din permisiune de amânare în obligație, iar structura ar trebui populată până la 31 ianuarie 2027, nu de la acea zi încolo.
  • Scrierea cu cifre a datei de intrare în vigoare în chiar textul hotărârii. Data există, 1 ianuarie 2027, dar se află numai la art. 10 din Legea nr. 137/2026, publicată cu trei luni mai devreme. O modificare a art. II alin. (1) care scrie ziua ar scuti fiecare beneficiar și fiecare funcționar de căutarea într-un alt număr al Monitorului Oficial.
  • Completarea art. 1 alin. (2) cu actul care reglementează luptătorii în rezistența anticomunistă. Lista ar redeveni completă, iar titularul unui certificat din această categorie ar afla din hotărâre pe ce temei i se instrumentează dosarul.
  • Numirea expresă a compartimentului din art. 4 alin. (1) lit. e), cu aceeași denumire pe care o are în anexă. Dispare incertitudinea între două compartimente cu „programe” în nume și se poate stabili cine răspunde pentru un proiect european.
  • Suplimentarea explicită a numărului de posturi odată cu a șasea categorie, ori arătarea redistribuirii. Cu 35 de posturi neschimbate, departamentul nou se populează din alte structuri, iar actul ar trebui să spună din care, nu să lase alegerea pe ordinul de numire.
  • Publicarea anexei și în format text, nu doar în facsimil, împreună cu nota marcată cu asterisc. Organigrama ar deveni citabilă corect, iar statutul colegiilor consultative ar fi lămurit din sursa oficială.
  • Un termen de răspuns la cererile celor în vârstă, fie și de ordinul a 30 de zile. Ar fi singura dispoziție din act care produce un efect direct pentru beneficiar, și nu pentru organigramă.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 21 octombrie 2026, paginile 4-6 16 pagini PDF, 136 KB actul începe la pagina 4

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Hotărârea Guvernului nr. 838/2026 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 563/2014 privind organizarea și funcționarea Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989

EMITENT: Guvernul României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 21 octombrie 2026, paginile 4-6

H O T Ă R Â R I A L E G U V E R N U L U I R O M Â N I E I GUVERNUL ROMÂNIEI H O T Ă R Â R E pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 563/2014 privind organizarea și funcționarea Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. — Hotărârea Guvernului nr. 563/2014 privind organizarea și funcționarea Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 24 august 2018, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins: „Art. 1. — (1) Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, denumit în continuare Secretariatul de stat, cu acronimul SSRML, funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care asigură și coordonează la nivel central aplicarea reglementărilor legale în vigoare referitoare la revoluționarii din decembrie 1989, la luptătorii în rezistența anticomunistă, respectiv la foștii deținuți politici, la persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, persoanele care au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste din Valea Jiului-Lupeni — august 1977, precum și la victimele evenimentelor de la București din perioada 13-15 iunie 1990.

(2) Categoriile de persoane prevăzute la alin. (1) sunt cele la care se referă prevederile Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului- Lupeni — august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, cu modificările și completările ulterioare, ale Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 137/2026 privind acordarea unor drepturi victimelor evenimentelor de la București din perioada 13-15 iunie 1990.”

2. La articolul 3, litera b) va avea următorul cuprins: „b) funcția de autoritate de stat, prin care avizează, coordonează, monitorizează și controlează aplicarea și respectarea reglementărilor legale de către instituțiile publice centrale și locale și de alte persoane juridice privind drepturile acordate revoluționarilor din decembrie 1989, luptătorilor în rezistența anticomunistă, respectiv foștilor deținuți politici, persoanelor care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, persoanelor care au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste din Valea Jiului-Lupeni — august 1977, precum și victimelor evenimentelor de la București din perioada 13-15 iunie 1990;”.

3. La articolul 4, alineatul (1) va avea următorul cuprins: „Art. 4. — (1) În exercitarea funcțiilor sale, Secretariatul de stat îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții principale:

a) asigură relațiile statului cu asociațiile din România ale revoluționarilor din decembrie 1989, ale luptătorilor în rezistența anticomunistă, respectiv ale foștilor deținuți politici, ale persoanelor care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, persoanelor care au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste din Valea Jiului-Lupeni — august 1977, precum și ale victimelor evenimentelor de la București din perioada 13-15 iunie 1990;

b) inițiază, elaborează și avizează actele normative cu privire la revoluția și revoluționarii din decembrie 1989, la luptătorii în rezistența anticomunistă, respectiv la foștii deținuți politici, la persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, persoanele care au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste din Valea Jiului-Lupeni — august 1977, precum și la victimele evenimentelor de la București din perioada 13-15 iunie 1990;

c) organizează, coordonează și controlează aplicarea prevederilor legale cu privire la revoluționarii din decembrie 1989, la luptătorii în rezistența anticomunistă, respectiv la foștii deținuți politici, la persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, persoanele care au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste din Valea Jiului- Lupeni — august 1977, precum și la victimele evenimentelor de la București din perioada 13-15 iunie 1990;

d) monitorizează respectarea drepturilor și facilităților acordate, potrivit legii, revoluționarilor din decembrie 1989, luptătorilor în rezistența anticomunistă, respectiv foștilor deținuți politici, persoanelor care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, persoanelor care au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste din Valea Jiului-Lupeni — august 1977, precum și victimelor evenimentelor de la București din perioada 13-15 iunie 1990 și elaborează sau, după caz, avizează metodologiile de implementare a acestora;

e) promovează programe și proiecte în domeniul de competență al Secretariatului de stat, prin compartimentul de specialitate, finanțate de la bugetul de stat și din fonduri europene;

f) efectuează activități de cercetare științifică și documentare referitoare la activitatea revoluționarilor din decembrie 1989, a luptătorilor în rezistența anticomunistă, respectiv a foștilor deținuți politici, a persoanelor care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, a persoanelor care au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste din Valea Jiului-Lupeni — august 1977, precum și a victimelor evenimentelor de la București din perioada 13-15 iunie 1990;

g) organizează activitatea de selecționare, recrutare și instruire a personalului din aparatul propriu;

h) administrează baza de date referitoare la revoluționarii din decembrie 1989, la luptătorii în rezistența anticomunistă, respectiv la foștii deținuți politici, la persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, persoanele care au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste din Valea Jiului-Lupeni — august 1977, precum și la victimele evenimentelor de la București din perioada 13-15 iunie 1990;

i) colaborează cu autoritățile administrației publice centrale și locale și cu instituțiile publice de specialitate pentru atribuirea drepturilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și a drepturilor prevăzute de alte reglementări legale aplicabile luptătorilor în rezistența anticomunistă, respectiv foștilor deținuți politici, precum și victimelor evenimentelor de la București din perioada 13-15 iunie 1990;

j) sprijină activitatea organizațiilor neguvernamentale ale revoluționarilor din decembrie 1989, ale luptătorilor în rezistența anticomunistă, respectiv ale foștilor deținuți politici, ale persoanelor care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, ale persoanelor care au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste din Valea Jiului-Lupeni — august 1977, precum și ale victimelor evenimentelor de la București din perioada 13-15 iunie 1990, pentru a contribui la consolidarea democrației, a statului de drept, precum și pentru organizarea unor manifestări la nivel național și internațional;

k) elaborează și propune Guvernului spre aprobare programe și proiecte privind cinstirea eroilor-martiri și sprijinirea revoluționarilor din decembrie 1989, a luptătorilor în rezistența anticomunistă, respectiv a foștilor deținuți politici, a persoanelor care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, a persoanelor care au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste din Valea Jiului-Lupeni — august 1977, precum și a victimelor evenimentelor de la București din perioada 13-15 iunie 1990;

l) participă la soluționarea amiabilă a eventualelor conflicte între asociațiile revoluționarilor din decembrie 1989, ale luptătorilor în rezistența anticomunistă, respectiv ale foștilor deținuți politici, ale persoanelor care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, ale persoanelor care au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste din Valea Jiului-Lupeni — august 1977, precum și ale victimelor evenimentelor de la București din perioada 13-15 iunie 1990;

m) elaborează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, specifice nevoilor beneficiarilor Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni — august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, ai Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, și ai Legii nr. 137/2026 privind acordarea unor drepturi victimelor evenimentelor de la București din perioada 13-15 iunie 1990.”

4. Articolul 9 va avea următorul cuprins: „Art. 9. — Pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 221/2009, cu modificările și completările ulterioare, ale Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 137/2026 și ale prezentei hotărâri, Secretariatul de stat poate încheia protocoale de colaborare cu ministerele, cu organele de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și cu alte instituții publice care au atribuții ce decurg din aplicarea legii.”

5. Anexa nr. 1 se modifică și se înlocuiește cu anexa la prezenta hotărâre. Art. II. — (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la data prevăzută la art. 10 din Legea nr. 137/2026 privind acordarea unor drepturi victimelor evenimentelor de la București din perioada 13-15 iunie 1990.

(2) Numirea personalului în noua structură organizatorică se face în termenele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, dar și de Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru fiecare categorie de personal în parte, prin ordin al secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, în termen de minimum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(3) Anexa face parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU ILIE-GAVRIL BOLOJAN Contrasemnează: Viceprim-ministru, interimar, Oana-Clara Gheorghiu Secretarul general al Guvernului, Dan Reșitnec Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, Mihai-Iulian Dodu, secretar de stat p. Ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, interimar, Silvia Monica Dinică, secretar de stat Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare București, 16 octombrie 2026.

Nr. 838. 1 Anexa este reprodusă în facsimil.

ANEXĂ1 (Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 563/2014) S T R U C T U R A O R G A N I Z A T O R I C Ă a Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 Numărul maxim de posturi este de 35, exclusiv demnitarul și posturile aferente cabinetului demnitarului. •tititititffttt

tt

SECRETAR DE STAT SECRETAR GENERAL SECRETAR GENERAL ADJUNCT SERVICIUL REVOLU•IONARI, LUPTtiTORI ÎN REZISTEN•ti ANTICOMUNISTti COMPARTIMENT REVOLU•IONARI tiI PROGRAME COMPARTIMENT LUPTtiTORI ÎN REZISTEN•ti ANTICOMUNISTti COMPARTIMENT ARHIVti BENEFICIARI COMPARTIMENT AUDIT INTERN PUBLIC COMPARTIMENT CERCETARE tiI PROGRAME tiI PROIECTE EUROPENE SERVICIUL ECONOMIC COMPARTIMENT FINANCIAR- BUGET tiI CONTABILITATE COMPARTIMENT ACHIZI•II tiI SALARIZARE COMPARTIMENT LOGISTICti tiI GESTIUNE COMPARTIMENT RESURSE UMANE SERVICIUL JURIDIC COMPARTIMENT CONTENCIOS ADMINISTtitfTIV COMPARIMENT REGISTRATURti tiI RELA•II CU PUBLICUL COMPARTIMENT ARHIVA GENERALti

COLEGIUL CONSULTATIV AL REVOLU•IONARILOR* COLEGIUL CONSULTATIV AL LUPTtiTORILOR ÎN REZISTEN•ti ANTICOMUNISTti* DEPARTAMENTUL PENTRU RECUNOAtiTEREA DREPTURILOR VICTIMELOR MINERIADEI 13-15 IUNIE 1990

RECUNOAtiTEREA CABINET DEMNITAR REVOLU•IONARILOR* LUPTtiTORILOR ÎN REZISTEN•ti ANTICOMUNISTti*

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 21 octombrie 2026, paginile 4-6

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.