Pe scurt
- Ministerul Sănătății a publicat lista care decide cât plătesc producătorii de medicamente la Fondul de asigurări de sănătate pentru trimestrul II al anului 2026: 25% din valoarea vândută din bani publici pentru medicamentele de tip I și 15% pentru cele de tip II.
- Lista are 5.469 de poziții și ocupă 346 de pagini într-o ediție separată a Monitorului Oficial. Dintre ele, 1.393 sunt de tip I, deci taxate cu 25%, și 4.076 de tip II, taxate cu 15%.
- Termenul legal de aprobare a listei era 15 august 2026, iar contribuția trebuia declarată și plătită până pe 25 august 2026. Lista a apărut pe 10 septembrie, deci la 26 de zile după propriul termen și la 16 zile după ce banii fuseseră deja datorați.
Publicat: M. Of. nr. 768 și nr. 768 bis din 10 septembrie 2026
Intră în vigoare: 10 septembrie 2026, data publicării
Pe 10 septembrie 2026 a apărut lista care stabilește cât datorează fiecare producător de medicamente la bugetul sănătății pentru trimestrul al doilea al anului: un sfert din încasările din bani publici la unele medicamente, 15% la celelalte. Ordinul ministrului sănătății, interimar, nr. 1.246/2026 clasifică 5.469 de poziții de medicamente în „medicamente de tip I” și „medicamente de tip II”, iar diferența dintre cele două etichete valorează zece puncte procentuale din valoarea vândută. Este al doilea act din septembrie care atinge medicamentele plătite din bani publici, după cel prin care prețurile maximale ale medicamentelor s-au schimbat de la 1 septembrie 2026.
Mecanismul din spate are un nume pe care industria îl folosește de cincisprezece ani, taxa clawback, iar rostul lui e simplu de povestit. Statul plătește medicamentele din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, iar bugetul acela este fix, în timp ce consumul de medicamente crește de la un an la altul. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 a decis că diferența nu se acoperă prin refuzul de a mai deconta rețete, ci prin întoarcerea unei părți din bani de la cei care au vândut medicamentele. Cine plătește: deținătorii autorizațiilor de punere pe piață, adică producătorii și reprezentanții lor legali în România. Cine încasează: Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, printr-o declarație depusă la organul fiscal. Pacientul nu plătește nimic în plus și nu vede taxa nicăieri pe bonul din farmacie.
Până în vara anului 2023, contribuția se calcula cu un procent variabil, rezultat dintr-o formulă care compara consumul trimestrial cu bugetul aprobat, și cădea la fel pe orice medicament. Legea nr. 225/2023 a schimbat asta prin art. 38, adică articolul 3 indice 8, introdus în ordonanță. De la trimestrul III al anului 2023, medicamentele se împart în două: cele pentru care nu există pe piață niciun generic și niciun biosimilar rămân la 25%, iar toate celelalte scad la 15%. Logica declarată este că un medicament ieftin, intrat de mult în competiție cu genericele, nu mai suportă aceeași taxă ca un medicament fără concurent.
Împărțirea se face din trei în trei luni, pentru că piața se mișcă. Art. 38 alin. (2) lit. a) cere să se verifice dacă, în ultima lună a trimestrului, exista cel puțin un generic sau biosimilar care îndeplinea condițiile de comercializare în România. Pentru trimestrul II 2026 luna aceea este iunie 2026. Încadrarea nu o face ministerul, ci Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, iar ministrul doar aprobă și publică rezultatul, prin ordin, până la data de 15 inclusiv a celei de-a doua luni de după încheierea trimestrului.
Ordinul propriu-zis are trei articole și încape pe o singură pagină. Substanța lui stă în anexă, publicată separat în Monitorul Oficial nr. 768 bis din 10 septembrie 2026, pe paginile 3 la 348. Anexa este un tabel unic, ordonat alfabetic după denumirea comună internațională, de la abacavir la zuclopentixol, cu unsprezece coloane: numărul poziției, codul de identificare a medicamentului folosit de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, denumirea comună internațională, forma farmaceutică, denumirea comercială, concentrația, deținătorul autorizației de punere pe piață, codul ATC, tipul de prescripție, descrierea ambalajului și, pe ultima coloană, cifra care decide taxa. Cele 5.469 de poziții acoperă în jur de 1.150 de substanțe și aproximativ 1.200 de coduri ATC distincte, de la antibiotice și antihipertensive la citostatice și medicamente eliberate fără prescripție. Ediția integrală, cu toată anexa, se poate deschide și descărca de aici, fără cost.
Efectele pe care le produce
Ordinul se aplică de la data publicării, 10 septembrie 2026. Actul nu prevede o dată ulterioară, iar ordinele de ministru intră în vigoare la publicare, termenul de trei zile din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă fiind rezervat legilor și ordonanțelor. Efectul lui nu privește însă viitorul, ci un trimestru închis pe 30 iunie 2026: ordinul spune, prin voința ordonanței, care medicament a fost de tip I și care de tip II în iunie 2026.
Pentru un producător, cifra de pe ultima coloană se traduce direct în bani. La fiecare milion de lei consum centralizat, după scăderea TVA, eticheta de tip I înseamnă 250.000 de lei contribuție, iar cea de tip II 150.000 de lei. Diferența, 100.000 de lei la milion, este exact zece la sută din încasările din bani publici. De aceea o poziție încadrată greșit nu este o eroare de formular, ci o diferență de sumă datorată.
Pentru cele 5.469 de poziții, repartizarea arată așa: 1.393 la 25% și 4.076 la 15%, deci aproximativ un sfert din poziții în banda grea și trei sferturi în cea ușoară. Concentrarea terapeutică se vede și ea. Grupa ATC cu cele mai multe poziții de tip I este L, antineoplazicele și imunomodulatoarele, cu 273 din 757 de poziții, urmată de A, tractul digestiv și metabolismul, cu 188. La celălalt capăt, grupa C, sistemul cardiovascular, are 794 de poziții, dintre care doar 89 de tip I, pentru că acolo genericele au ajuns aproape peste tot.
Pentru un pacient, ordinul nu schimbă nimic în ziua publicării. Nu atinge prețul de raft, nu atinge procentul de compensare, nu scoate și nu adaugă nimic pe listele de medicamente decontate. Efectul lui asupra pacientului este indirect și se vede în timp: o taxă mai mică pe genericele ieftine reduce presiunea de a le retrage din România, iar o taxă mai mare pe medicamentele fără concurent este exact instrumentul care finanțează decontarea celorlalte. Pentru accesul concret la tratament, actele care contează sunt cele de preț și de decontare, cum a fost cel prin care generice noi au intrat în programele naționale de sănătate la începutul lui septembrie 2026.
Nu tot ce se vinde intră la socoteală. Ordonanța scutește deținătorii de autorizații pentru medicamentele derivate din sânge sau plasmă umană și vaccinurile achiziționate prin programele naționale de sănătate, iar din valoarea consumului centralizat se scade și consumul acoperit de contractele cost-volum și cost-volum-rezultat. Datele de consum comunicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate pot fi contestate în zece zile calendaristice, dar contestația nu suspendă obligația de plată. Prețul de referință al unui vaccin din programele naționale s-a schimbat brusc în aceeași lună: BCG a fost rescris în catalog la un preț de zece ori mai mare.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Regulile nu s-au schimbat cu acest ordin. Procentele de 25% și 15%, definițiile celor două tipuri și termenul de aprobare a listei sunt din iulie 2023 și au rămas neatinse. Ce se schimbă din trimestru în trimestru este fotografia pieței: un medicament care în martie nu avea generic și era de tip I devine de tip II în iunie, dacă în luna aceea a apărut unul care îndeplinea condițiile de comercializare. Mișcarea merge, în principiu, într-o singură direcție, spre banda de 15%, pentru că genericele intră pe piață, nu ies din ea.
Lista anterioară pe care se poate face o comparație verificabilă este cea a trimestrului IV 2025, aprobată prin Ordinul ministrului sănătății nr. 590/2026 și publicată în Monitorul Oficial nr. 186 și nr. 186 bis din 11 martie 2026. Termenul legal pentru ea era 15 februarie 2026, deci a venit cu 24 de zile întârziere și cu 14 zile după data la care contribuția pe acel trimestru trebuia plătită, 25 februarie 2026. Tiparul se repetă, cu o întârziere puțin mai mare: 26 de zile acum, față de 24 atunci.
Acea listă a avut și nevoie de corectură. Ordinul ministrului sănătății nr. 377/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 511 din 22 iunie 2026, a înlocuit o singură poziție din anexă, numărul 1.951, cu denosumab, XGEVA 120 mg, soluție injectabilă în seringă preumplută. Corectura a ajuns la 117 zile după termenul de plată al trimestrului pe care îl privea. Este singura cale de îndreptare pe care sistemul o are, iar ea sosește după ce banii au fost declarați și virați.
În privința formei, ordinul din 10 septembrie 2026 aduce o schimbare mică, dar utilă pentru cine caută lista: anexa merge în ediția bis a aceluiași număr, 768 bis, nu într-un număr diferit de cel al ordinului, ceea ce face legătura mai ușor de urmărit.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Lista există și este publică integral, deci fiecare producător poate verifica, poziție cu poziție, în ce categorie a fost pus fiecare ambalaj al fiecărui produs al său.
- Încadrarea se face pe cod de identificare a medicamentului, nu pe substanță, deci două ambalaje ale aceluiași medicament pot primi tratamente diferite, iar tabelul le arată separat.
- Anexa trece curat singurul control aritmetic care i se poate aplica: cele 5.469 de poziții sunt numerotate continuu, fără gol, iar cele 5.469 de coduri de identificare sunt toate distincte, fără nicio poziție dublată și fără niciun cod încadrat o dată ca tip I și o dată ca tip II.
- Trei sferturi din poziții, 4.076 din 5.469, stau în banda de 15%, cea gândită să nu împingă genericele ieftine în afara pieței din România.
- Structura tabelului, cu cod de identificare, denumire comună internațională și cod ATC pe fiecare rând, permite potrivirea automată cu evidențele proprii de vânzări ale unei companii.
- Nu se adaugă nicio condiție peste ordonanță și nu se reinterpretează nicio definiție: actul face exact ce îi cere art. 38 alin. (3), nimic mai mult.
Ce rămâne o problemă
- Lista a apărut la 26 de zile după termenul ei legal și la 16 zile după termenul de declarare și de plată a contribuției, deci oricine a plătit la timp a plătit fără documentul oficial care stabilește procentul.
- Coloana care decide taxa se numește, în anexa publicată, „Tip_med_categ” și conține cifrele 1 și 2, fără niciun rând de legendă care să spună că 1 înseamnă tip I și 2 înseamnă tip II, deși de asta atârnă zece puncte procentuale.
- Ordinul nu pomenește nicăieri Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, deși încadrarea este, prin lege, treaba ei, și nu citează documentul agenției pe care se sprijină lista.
- Luna de referință, iunie 2026, nu apare în textul ordinului. Cititorul trebuie să o deducă din ordonanță, deși ea este singurul reper temporal care explică de ce un medicament e într-o categorie și nu în cealaltă.
- Nu există niciun mecanism de rectificare cu termen: o poziție greșită se poate îndrepta numai printr-un alt ordin, iar precedentul trimestrului IV 2025 arată că acela vine la patru luni după plată.
- Nota de la finalul ordinului trimite cititorul la o casierie din București și la o ediție tipărită de 350 de pagini care costă 525 de lei, fără un cuvânt despre ediția electronică gratuită a aceluiași număr.
- Titlurile coloanelor sunt etichete de bază de date, nu termeni juridici: „CIM_CNAS_consum”, „Tip_med_categ”, „DAPP”, „Forma Farm.”. Anexa a fost publicată așa cum a ieșit din sistemul informatic.
Sfaturi utile
- Producătorii ar trebui să verifice fiecare cod de identificare raportat pentru trimestrul II 2026, nu doar substanța. Încadrarea se face pe ambalaj, deci același medicament poate apărea de mai multe ori în anexă, cu cifre diferite pe ultima coloană.
- Dacă ați declarat și plătit până pe 25 august 2026 pornind de la propria estimare, comparați acum estimarea cu lista publicată. Diferențele se corectează pe ruta obișnuită a declarației rectificative la organul fiscal competent, iar ordinul din 10 septembrie 2026 este documentul care le justifică.
- Termenul de zece zile calendaristice pentru contestație privește datele de consum comunicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, nu încadrarea în tip I sau tip II. Nu confundați cele două și rețineți că o contestație nu amână plata.
- Verificați dacă produsul dumneavoastră este în afara bazei de calcul: medicamentele derivate din sânge sau plasmă umană și vaccinurile din programele naționale sunt scutite, iar consumul din contractele cost-volum și cost-volum-rezultat nu intră în valoarea pe care se aplică procentul.
- Dacă un generic al produsului dumneavoastră a intrat pe piață chiar în iunie 2026, aceea este luna care decide categoria. Păstrați dovezile de comercializare din luna respectivă, fiindcă ele sunt singurul argument pe care se poate purta o discuție cu agenția.
- Anexa este ordonată alfabetic după denumirea comună internațională, nu după denumirea comercială. Căutați substanța, nu numele de pe cutie, sau folosiți căutarea din vizualizatorul de PDF pe codul de identificare.
- Pacienții nu au ce căuta în această listă. Prețul de la farmacie și procentul de compensare se citesc din catalogul național al prețurilor și din listele de medicamente compensate, nu de aici.
Întrebări frecvente
Ce este taxa clawback, pe scurt?
Cine plătește și unde ajung banii?
De ce contează dacă un medicament e de tip I sau de tip II?
Cum se decide categoria unui medicament?
Ordinul a apărut după termenul de plată. Ce fac producătorii care au plătit deja?
Se schimbă ceva la prețul din farmacie?
Ce nu intră în calculul contribuției?
Unde găsesc lista integrală a celor 5.469 de poziții?
Analiza redacției
Actul în sine este cât se poate de simplu și face exact ce trebuie: art. 38 alin. (3) din ordonanță cere o listă trimestrială aprobată prin ordin de ministru, iar fără ea cele două procente, 25% și 15%, nu se pot aplica nimănui. Ordinul are trei articole, nu inventează nicio condiție și nu reinterpretează nicio definiție. Toată valoarea lui stă în cele 346 de pagini de anexă, care, verificate, se dovedesc curate pe singurele criterii testabile: numerotare continuă de la 1 la 5.469, fără gol, 5.469 de coduri de identificare distincte, niciunul repetat, niciunul încadrat o dată ca tip I și o dată ca tip II. Într-un tabel de această mărime, asta nu e puțin.
Problema nu e în act, e în calendar, și ea se vede doar numărând zilele. Ordonanța construiește un lanț: Casa Națională de Asigurări de Sănătate comunică valoarea consumului centralizat până la finele lunii următoare încheierii trimestrului, adică până pe 31 iulie 2026; ministrul aprobă lista până pe 15 august 2026; plătitorul declară și virează contribuția până pe 25 august 2026. Administrația își rezervă 46 de zile de la închiderea trimestrului, iar plătitorului îi lasă 10. Ordinul a fost semnat pe 3 septembrie și publicat pe 10 septembrie 2026, deci la 72 de zile de la închiderea trimestrului, cu 26 de zile peste termenul propriu și cu 16 zile după ce fereastra de 10 zile a plătitorului se închisese. Raportul dintre cele două termene s-a inversat în practică: cel care are 10 zile a trebuit să le folosească înainte să primească datele, iar cel care avea 46 a luat 72.
Nu este un accident de o singură rundă, iar asta se vede comparând cu trimestrul precedent pe care îl putem verifica. Lista trimestrului IV 2025 a fost aprobată prin Ordinul nr. 590/2026 și publicată pe 11 martie 2026, cu 24 de zile peste termenul de 15 februarie și cu 14 zile după termenul de plată de 25 februarie. Mai mult, ea a avut nevoie de corectură: Ordinul nr. 377/2026 a înlocuit poziția 1.951 din anexă, publicat pe 22 iunie 2026, adică la 117 zile după ce contribuția fusese deja datorată. Sistemul are, deci, o singură cale de îndreptare a unei încadrări greșite, iar aceea ajunge cu un trimestru întreg întârziere față de momentul în care banii s-au dus. Consecința practică, pentru un plătitor de bună-credință, este că declarația corectă nu mai este cea depusă la termen, ci cea rectificată după, iar asta devine regulă, nu excepție.
Structura listei merită și ea o privire, fiindcă spune ceva ce nu scrie în ordin. Dacă valoarea consumului s-ar împărți la fel ca numărul de poziții, 25,5% la 25% și 74,5% la 15%, procentul mediu efectiv ar fi în jur de 17,6%. În realitate el este mai mare, pentru că definiția însăși concentrează valoarea în banda scumpă: tip I este, prin construcție, medicamentul care nu are încă un concurent generic, adică exact acela al cărui preț nu a fost împins în jos de competiție. Se vede și pe grupe terapeutice: în grupa antineoplazicelor și imunomodulatoarelor, unde stau majoritatea tratamentelor oncologice, 273 din 757 de poziții sunt de tip I, iar în grupa cardiovasculară doar 89 din 794. Taxa de 25% cade, deci, mai ales pe oncologie și pe tratamentele fără alternativă, ceea ce este și intenția declarată a legii și, în același timp, motivul pentru care o poziție încadrată greșit acolo doare cel mai mult.
Un ultim amănunt, care nu are consecință juridică, dar spune cum a fost făcut documentul. Coloana pe care atârnă toată taxa se numește, în anexa oficială, „Tip_med_categ” și conține cifrele 1 și 2. Nu există nicăieri, nici în ordin, nici în anexă, un rând care să spună că 1 înseamnă tip I și 2 înseamnă tip II. Se deduce, fără efort și fără risc real de a greși, dar se deduce. Alături de „CIM_CNAS_consum” și „DAPP”, numele coloanei arată că fișierul a fost exportat din baza de date și trimis la tipar așa cum a ieșit.
Ce ar trebui schimbat
- Un rând de legendă la începutul anexei. Este suficient să scrie că valoarea 1 din ultima coloană înseamnă medicament de tip I, taxat cu 25%, iar valoarea 2 înseamnă medicament de tip II, taxat cu 15%. Efect: coloana care stabilește suma datorată nu mai depinde de o deducție a cititorului.
- Menționarea în ordin a lunii de referință și a documentului agenției. Ordinul ar trebui să spună explicit că încadrarea reflectă situația din iunie 2026 și să citeze actul prin care Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale a transmis clasificarea. Efect: un producător care contestă încadrarea știe ce anume atacă, iar dosarul deciziei devine urmăribil din act.
- Legarea termenului de plată de publicarea listei. Fie lista se publică efectiv până pe 15 ale lunii a doua, fie termenul de declarare și de plată curge de la publicarea ei. Efect: nimeni nu mai declară și nu mai plătește o contribuție al cărei procent îl află 16 zile mai târziu.
- Un termen scris pentru rectificarea listei. Ordonanța nu prevede nimic despre corectarea unei poziții greșit încadrate, iar practica arată o corectură la patru luni. Un termen de 30 de zile de la publicare, cu efect asupra declarației, ar rezolva asta. Efect: eroarea se îndreaptă în același ciclu fiscal în care a fost făcută, nu în următorul.
- Publicarea anexei și în format tabelar prelucrabil, pe site-ul Ministerului Sănătății. Un fișier CSV sau XLSX, alături de PDF, cu aceleași 5.469 de rânduri. Efect: potrivirea cu evidențele proprii de vânzări se face automat, nu prin recitirea a 346 de pagini.
- Înlocuirea etichetelor de coloană cu denumiri în limba română. „Cod de identificare a medicamentului”, „Deținătorul autorizației de punere pe piață”, „Categoria medicamentului”, în locul prescurtărilor din baza de date. Efect: anexa devine lizibilă pentru cine trebuie să o aplice, nu doar pentru cine a exportat-o.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 768 și nr. 768 bis din 10 septembrie 2026 16 pagini PDF, 114 KB actul începe la pagina 15
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Ordinul ministrului sănătății, interimar, nr. 1.246/2026 pentru aplicarea în trimestrul II 2026 a prevederilor art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății
EMITENT: Ministerul Sănătății
Publicat în: M. Of. nr. 768 din 10 septembrie 2026, cu anexa în M. Of. nr. 768 bis din 10 septembrie 2026
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII O R D I N pentru aplicarea în trimestrul II 2026 a prevederilor art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății Văzând Referatul de aprobare nr. 1.246R din 3.09.2026 al Direcției farmaceutice și dispozitive medicale din cadrul Ministerului Sănătății, ținând cont de prevederile art. 38 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, aprobată prin Legea nr. 184/2015, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare, ministrul sănătății, interimar, emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă lista, aferentă trimestrului II 2026, ce conține clasificarea medicamentelor de uz uman autorizate pentru punere pe piață în România și raportate de furnizorii de servicii medicale și de medicamente la casele de asigurări de sănătate și validate de acestea, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, în medicamente de tip I și tip II, potrivit prevederilor art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, aprobată prin Legea nr. 184/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 2. — Lista menționată la art. 1 este prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul sănătății, interimar, Stela Firu, secretar de stat București, 3 septembrie 2026. Nr. 1.246.
*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul din șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, București.
Notă a redacției: anexa la acest ordin, lista celor 5.469 de poziții de medicamente clasificate în tip I și tip II, s-a publicat separat, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 bis din 10 septembrie 2026, și ocupă paginile 3 la 348 ale acelei ediții. Ediția integrală se găsește, în format PDF, la începutul acestei secțiuni și la adresa https://monitorlegal.ro/wp-content/uploads/2026/09/mof-768-bis-2026.pdf.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.