In brief

  • Steel imports into the Union move from a temporary safeguard to a permanent regime: an annual tariff quota of 18,345,922 tonnes, split across 30 product lines, and above the quota a customs duty of 50 %, double the 25 % of the previous regime.
  • From 1 October 2026, on every import in the categories covered, the importer must present to customs proof of the country in which the steel was melted and poured, as a rule a mill test certificate.
  • Everyone who brings steel in from outside the Union is covered, including from countries with a free trade agreement, and indirectly every domestic buyer: construction, automotive, structural steelwork, tubes and wire. Only Iceland, Liechtenstein and Norway are exempt.
Act: Regulation (EU) 2026/1384
Published: Official Journal of the European Union, L series, 2026/1384 of 24 June 2026
In force from: 25 June 2026
Applies from: 1 July 2026, with the obligation to prove melt and pour from 1 October 2026

The temporary measure that guarded the Union steel market has become a permanent cap with no expiry date, and anyone who goes above it pays half the value of the goods. Regulation (EU) 2026/1384 of the European Parliament and of the Council, published in the Official Journal of the European Union, L series, 2026/1384 of 24 June 2026, opens an annual tariff quota of 18,345,922 tonnes for 30 steel product lines and sets a duty of 50 % ad valorem on everything that comes in above the quota. The regime began to apply on 1 July 2026, the day after the definitive safeguard imposed by Implementing Regulation (EU) 2019/159 expired, and from 1 October 2026 a documentation obligation is added at customs. Grain-oriented electrical steel sheets, the raw material of transformers, stay outside this regulation and have their own separate measure, the provisional safeguard of 25 September 2026.

Beyond quotas, steel cargo has carriage rules to meet as well: the IMSBC Code adds eleven new cargoes and a stricter schedule for iron briquettes.

The mechanism has three parts. First: for each of the categories in Annex I, a volume of its own is opened from 1 July of one year until 30 June of the next, set out in Annex II. Second: if that volume has been used up, or if the import does not benefit from a quota, Article 2(3) imposes a customs duty of 50 % ad valorem, which is added to the duties that would apply in any case. Third: for products originating in countries with which the Union has a free trade agreement, the Commission may instead apply bilateral safeguard measures, by way of derogation from Regulation (EU) 2019/287.

The quota is not a reserve that anyone can draw on at any time. Article 3 refers to Articles 49 to 54 of Implementing Regulation (EU) 2015/2447, and there the rule is explicit: quotas are managed in the chronological order of the dates on which customs accepts the declarations for release for free circulation. In practice, the importer who lodges the declaration later in the quarter risks finding the line empty and paying 50 %, on the same goods and with the same supplier as the neighbour who lodged it two weeks earlier.

The distribution between countries is not in the regulation. Article 5 leaves it to Commission implementing acts, which must take into account, among other things, the market share of imports in 2013, the share of each category over the period 2022-2024, existing and future free trade agreements, the diversification of sources and the situation of a candidate country facing an immediate security problem, a criterion written into the act with Ukraine as the example. Where Union sanctions already prohibit the import, Article 5(3) prohibits the distribution of quota, which explains why the calculation of the total volume left out imports from Belarus and the Russian Federation.

What it changes in practice

For a steel buyer in Romania, the first effect is one of price and timing, not of paperwork. The annual volume is shared across the whole Union, so it is consumed together with importers in all 27 Member States. Split equally across four quarters, the cap would mean around 4,586,480 tonnes per quarter, but the regulation says only that management is quarterly, without showing how the year is cut up.

The second effect is the carry-over. In the first year of application, between 1 July 2026 and 30 June 2027, volumes not used in one quarter pass automatically into the next quarter, within the same yearly period. From 1 July 2027 the carry-over is no longer automatic: the Commission decides by implementing act, for each category, whether or not volumes are carried over, looking at import pressure, at the availability of supply for downstream users and at the average utilisation rate over the first three quarters, with a benchmark written into the text at 80 %.

The third effect is documentary and begins on 1 October 2026. Article 4(1) requires the importer, at the moment of import, to provide verifiable evidence, for instance a mill test certificate, of the country in which the raw steel or iron was first produced in liquid form in a furnace and then cast into its first solid state. That first solid state may be a semi-finished product, that is a slab, billet or ingot, or a finished product. What exactly is accepted as evidence is not in the regulation: Article 4(2) refers to a Commission implementing act, with an adoption deadline of 31 August 2026. That is the implementing regulation which applies from the same day, 1 October 2026, and which we deal with separately.

The fourth effect reaches contracts already signed. No transitional clause covers goods contracted or in transit before 1 July 2026. The only concession is the automatic carry-over in the first year, and recital 20 justifies it explicitly by the need to ensure the continuity of supply chains and the performance of existing contracts. Anyone holding a multi-year contract at a fixed price bears the difference.

The fifth effect is the easiest to miss and concerns Northern Ireland. Article 13 amends Regulation (EU) 2020/2170, the act which says in which territories goods must be released for free circulation in order to benefit from Union quotas. Until now, the goods listed in the Annex to that regulation, originating in the United Kingdom, were eligible for the Union import tariff quotas if they were subject to the safeguard measures provided for in Implementing Regulation (EU) 2019/159 and were brought into Northern Ireland by direct transport from other parts of the United Kingdom. The new wording changes the condition: the goods must fall within the scope of Regulation (EU) 2026/1384. The same replacement is made in Article 1a, which allows the Commission to add new categories to the list by delegated act. The Annex with the seven entries, steel categories 7, 8, 9, 13, 17, 25A and 28, is left untouched, so the regime continues without interruption for the flow from the United Kingdom into Northern Ireland.

What has changed compared with the previous situation

The product scope is practically the same. Implementing Regulation (EU) 2019/159 covered 26 product categories, and Annex I to the new regulation lists exactly the same 26 numbers, spread over 30 lines each with a volume of its own, through the subdivisions 1A/1B, 3A/3B, 4A/4B and 25A/25B. Grain-oriented electrical steel sheets and bearing tubes are missing from both, as before.

What has changed is the level of the duty, the duration and the architecture. The out-of-quota duty rises from 25 % to 50 %, and recital 16 says why: the level of customs duties on steel in other major markets and the risk that goods turned away there will be redirected towards the Union. Implementing Regulation (EU) 2019/159 had an exit date written into it, 30 June 2026. The new regulation has none. The legal basis has moved from the safeguard instrument to Article 207(2) of the Treaty on the Functioning of the European Union, that is onto the ground of the common commercial policy, which explains the absence of a time limit and of a finding of injury.

The carry-over rule has changed too, in a more generous direction in the short term. Under the old regime, unused balances were transferred automatically into the next quarter, but with a long list of categories excluded from the transfer: 1A, 2, 4A, 5, 6, 7, 14, 16, 17, 18, 20, 21, 22, 24 and 25B. In the first year of the new regime everything is carried over, with no exceptions. From the second year on, everything depends on a Commission act.

On the other hand, some predictability has been lost. The old regulation wrote the distribution between countries and the quarterly volumes straight into its annexes, so the importer could read them. The new regulation sets out only the annual volume per category, leaves the distribution between countries to implementing acts and says nothing about the split between quarters.

Advantages and disadvantages

What it improves

  • Steel producers in Romania gain a long horizon: the regime has no expiry date, and the band within which the Commission may move the volumes is fixed in the act between 14,400,000 and 22,200,000 tonnes.
  • The automatic carry-over of unused volumes in the first year, with no excluded categories, gives processors a flexibility that the old safeguard denied them on half the categories.
  • The requirement to prove the country of melt and pour hits precisely the route by which steel produced in a country with overcapacity entered the Union after minimal processing in another country.
  • Iceland, Liechtenstein and Norway are exempt in full, so supply chains within the European Economic Area are untouched.
  • The Commission must make available an online contact point for operators, an obligation written into Article 11 rather than left to goodwill.
  • The act imposes its own reviews: a report by 30 June 2028 and every two years thereafter, an effectiveness evaluation by 30 June 2029 and every three years thereafter.

What remains a problem

  • The 50 % out-of-quota duty is not a penalty applied selectively, but the default rule for every tonne above the cap, including for the compliant importer who was unlucky with the calendar.
  • The quota is consumed in the chronological order of customs declarations, so the advantage goes to whoever has the fastest logistics and the capital to import at the start of the quarter, not to whoever has the real need.
  • The split of the annual volume between quarters does not appear in the text, and without that figure the importer cannot plan.
  • There is no transitional clause whatsoever for contracts signed before 1 July 2026.
  • The distribution between countries, the information which decides from whom one can buy without duty, is left to implementing acts adopted later.
  • Downstream processors, who buy steel and sell finished products, come under the price effect without having received any equivalent protection; the assessment of extending the regime to downstream products is only scheduled, for 30 June 2027.

Practical advice

  1. Run every CN code you import through Annex I and note which line of Annex II it falls into, with its volume. The codes with TARIC subdivisions, from categories 4A, 4B, 12 and 13, need checking at ten digits, not eight.
  2. Ask your supplier, in writing and before 1 October 2026, for the mill test certificate showing the country in which the steel was melted and poured, and write the obligation into the contract, with a penalty for delivery without the document. Without it, the goods reach customs without the evidence required by Article 4(1).
  3. Lodge the customs declaration as early in the quarter as you can. Allocation follows the order in which declarations are accepted, and the Commission does not allocate sooner than the second working day after acceptance.
  4. Recalculate your cost price in two scenarios, within quota and above quota with the extra 50 %, and put into your customer contracts a price adjustment clause tied to the exhaustion of the quota.
  5. If you sell steel produced in the Union, put the origin on your offer as a measurable commercial argument, not as a slogan: from 1 July 2026 your competitor who imports has an annual cap and a duty risk that you do not.
  6. Follow the implementing acts on the distribution between countries and on the evidence of melt and pour, because it is they, not the regulation, that decide how much you can bring in and from whom.

Frequently asked questions

From when do the cap and the 50 % duty apply?
The regulation entered into force on 25 June 2026, the day after publication, and applies from 1 July 2026. The first annual quota covers the period 1 July 2026 to 30 June 2027. Article 4(2), Article 5(1), points (a) to (i), Article 5(2) to (5) and Articles 6 and 7 apply earlier, however, from 25 June 2026, so that the Commission can prepare the distribution in time.
What do I need at customs from 1 October 2026?
Appropriate verifiable evidence of the country of melt and pour, which the regulation illustrates with a mill test certificate. The exact list of accepted evidence is in the implementing act that the Commission had to adopt by 31 August 2026, not in the regulation.
Is a contract signed before 1 July 2026 protected?
No. The regulation provides no exception for ongoing contracts or for goods in transit. The only element of flexibility is the automatic carry-over of unused volumes between the quarters of the first year of application.
How do I find out whether quota is still available in my category?
The quotas are managed by the Commission and the national customs authorities under the system in Articles 49 to 54 of Implementing Regulation (EU) 2015/2447, each quota having an order number of its own. Allocation for a quarter stops on the twentieth working day of the Commission after the end of the quarter, so the final figure for a quarter is known only about four weeks after it has ended.
Does steel from Norway, Iceland or Liechtenstein count against the quota?
No. Article 2(5), point (a), excludes products originating in those three countries from the quotas and from the out-of-quota duty, on the ground of the integration provided for in the Agreement on the European Economic Area.
Does electrical steel for transformers fall under this regulation?
No. Category 3A in Annex I is explicitly defined as electrical sheets other than grain-oriented electrical steel sheets, and the codes of the latter do not appear in the annex. That product has its own separate measure, a distinct provisional safeguard.
Does anything change for steel that arrives in Northern Ireland?
The eligibility condition is rewritten, not the regime. For the seven entries in the Annex to Regulation (EU) 2020/2170, the criterion is no longer that the goods be subject to the safeguard in Implementing Regulation (EU) 2019/159, but that they fall within the scope of Regulation (EU) 2026/1384. The list of goods stays the same, and the Commission may add categories by delegated act.

Errors and inconsistencies in the published text

  • Article 2(2) and Article 3(2) to (4). Annex II sets annual volumes per category, while Article 3(2) says that management is quarterly. Paragraphs (3) and (4) then presuppose a determined quarterly volume, because they speak of the allocation of each quarterly quota and of volumes unused in a quarter. No provision of the regulation shows how the annual volume is divided across the four quarters, and no provision empowers anyone to do so: Article 5(1) covers exclusively the distribution between countries, while Articles 49 to 54 of Implementing Regulation (EU) 2015/2447 govern the order of allocation, not the sizing of the tranches. A good-faith importer may conclude either that the year is split into four equal tranches, or that the tranches are set by the Commission, with different levels of exemption and therefore of duty owed.
  • Article 2(5), point (b), read together with Article 5(2) and Article 6. The text excludes from the application of Article 2, that is from the quotas and from the 50 % duty, products originating in „countries in respect of which bilateral safeguard measures apply pursuant to Article 6”. The exclusion is built on the country, not on the product category, whereas Article 5(2) treats it as a matter of volume, deducting from the distribution only the quotas opened under bilateral measures. Bilateral safeguard measures in a free trade agreement usually apply to determined products. Read literally, the provision takes all 30 lines out of the regime for a country to which a bilateral measure has been applied on a single category; read in the light of Article 5(2) and of the purpose of the act, it takes out only the categories covered by the bilateral measure. The difference decides whether or not 50 % is owed on the remaining categories.

Editorial analysis

The problem the act addresses is real and is described with figures, not with adjectives: global overcapacity of 602 million tonnes in 2024, estimated at 721 million by 2027, more than 30 million tonnes of capacity lost in the Union since 2018, a capacity utilisation rate of 67 % in 2024 and around 30,000 jobs gone. Against that scale, the Union annual quota, 18,345,922 tonnes, amounts to 2.5 % of the overcapacity projected for 2027. The instrument sets out to keep the overcapacity from being imported, not to resolve it, and the act admits as much honestly.

What is interesting, though, is where the figure comes from. Recital 18 presents it as a share of approximately 13 % of Union consumption in 2024. If exactly 13 % is applied, the implied consumption is around 141 million tonnes, while the maximum cap in Article 8, 22,200,000 tonnes, calculated on 2018 consumption, implies around 170.8 million tonnes in that year, hence a market almost 30 million tonnes smaller in 2024 than in 2018. There is something more. Annex II.1 to Implementing Regulation (EU) 2019/159 gives the 2013 imports for the same 26 categories, and their total is 18,328,697 tonnes. The new quota exceeds it by 17,225 tonnes, that is by less than a tenth of a percentage point. The permanent cap therefore does not measure the market of today. It reproduces almost exactly the import volume of 2013, 41.4 % below the level of 31,313,811 tonnes that had justified the safeguard in 2019. That is the real size of the measure, and it appears nowhere in the act.

The second observation concerns the asymmetry of the deadlines. The importer receives the obligation to prove melt and pour on 1 October 2026, while the list of accepted evidence had an adoption deadline of 31 August 2026: about a month between the moment the rule can be known and the moment it becomes binding. The Commission, by contrast, gives itself until 31 December 2026 to assess whether four groups of CN codes should be added, until 30 June 2027 for downstream products, until 30 June 2028 to decide whether melt and pour becomes a criterion of access, and opens the consultation on widening the scope on 1 July 2026 itself, the day the regime begins to apply. From the second year on as well, the carry-over of unused volumes depends on an implementing act which applies from 1 July 2027; if that act is not there in time, the regulation leaves no fallback rule, because Article 3(4) covers only the first year.

The third observation goes to the legal basis and becomes visible only by putting the opening citation together with the absence of an exit date. The act rests on Article 207(2) of the Treaty on the Functioning of the European Union, not on the safeguard instrument, so it needs no finding of serious injury, has no maximum duration and is not reviewed on the safeguard timetable. Recital 13 promises full compliance with the Union obligations under the World Trade Organization, „particularly as regards the distribution of tariff quotas”, which is exactly the piece the regulation does not contain and leaves to implementing acts. Compliance with that promise will therefore be measured on documents that have not passed through the European Parliament.

What should be changed

  • The act should set out the split of the annual volume between quarters. A single sentence, either four equal tranches or an express empowerment of the Commission with criteria, removes the unknown that neither customs nor the importer can cover today by interpretation.
  • The exclusion in Article 2(5), point (b), should be tied to product categories, not to the country. The wording „for the product categories in respect of which bilateral safeguard measures apply” closes the loophole through which a bilateral measure on a single category could take an entire country out of the regime.
  • A fallback rule should be provided for the carry-over after 30 June 2027. In the absence of the implementing act, the carry-over should continue automatically, otherwise administrative delay turns into lost quota for operators.
  • A transitional clause should be introduced for firm contracts concluded before 1 July 2026. A limited additional quota, granted on proof of the contract and of its date, costs little against 18.3 million tonnes and avoids a chain of renegotiations among buyers in construction and in the automotive industry.
  • The volume remaining on each line should be published in real time, not twenty working days after the quarter. If allocation follows the order of declarations, the information about the available balance is the price of the goods itself, and the online contact point in Article 11 is the natural place for it.
  • The scope should be aligned with the Annex to Regulation (EU) 2020/2170. That annex puts CN code 7225 99 00 in its entirety under steel category 7, while Annex I to the new regulation retains only ten TARIC subdivisions from it and places them under categories 4A and 4B. The double condition, goods in the annex and goods within the scope, thus tacitly narrows the regime for Northern Ireland, without any recital explaining why.

Original text of the legal act

The text below is reproduced in Romanian, the official form of publication.

Show the full legal textHide the full legal text

REGULAMENTUL (UE) 2026/1384 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 17 iunie 2026 privind contracararea efectelor comerciale negative ale supracapacității mondiale pe piața oțelului din Uniune și de modificare a Regulamentului (UE) 2020/2170

EMITENT: Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene

Publicat în: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/1384 din 24 iunie 2026

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (1),

întrucât:

(1) Sectorul siderurgic este esențial pentru competitivitatea și securitatea Uniunii. De asemenea, oțelul este esențial pentru multe alte industrii, cum ar fi industria tehnologiei curate, a transporturilor, a construcțiilor și a infrastructurii energetice din Uniune. Prin urmare, menținerea unei industrii siderurgice competitive și avansate din punct de vedere tehnologic este vitală pentru securitatea economică a Uniunii. În consecință, Uniunea consideră că sectorul siderurgic este important din punct de vedere strategic și se angajează să asigure viabilitatea, reziliența și sustenabilitatea sa pe termen lung.

(2) Uniunea are o tradiție îndelungată în ceea ce privește producția de oțel în orașe și regiuni, unde competențele au fost transmise de-a lungul generațiilor de lucrători din sectorul siderurgic, care au jucat un rol esențial în fundamentarea producției Uniunii și sunt esențiale pentru susținerea competitivității și a valorii sociale ridicate a sectorului siderurgic.

(3) Industriile siderurgice din toate țările și regiunile, inclusiv din Uniune, suferă efectele negative ale creșterii supracapacității structurale mondiale. Această provocare la nivel mondial afectează negativ piața Uniunii și piețele altor țări fie direct, prin importuri din țări cu supracapacitate, fie indirect, ca urmare a efectului de „excludere” sau în ambele moduri. Soluționarea eficace a supracapacității mondiale necesită eforturi comune sporite din partea Uniunii și a țărilor partenere care împărtășesc aceeași viziune care nu contribuie la supracapacitatea mondială. Uniunea își va intensifica, prin urmare, eforturile pentru a fi lider în activitatea internațională, inclusiv în cadrul Forumului mondial privind supracapacitatea producției siderurgice (GFSEC), în ceea ce privește abordarea cauzelor primare ale supracapacității mondiale și punerea în aplicare a unor soluții care să consolideze transparența pieței mondiale a oțelului și care iau în considerare tehnicile moderne de producție și aprovizionare, inclusiv prin aplicarea principiului „topit și turnat”, precum și prin monitorizarea importurilor și a exporturilor. Uniunea își menține angajamentul de a păstra piețele echitabile și deschise și de a-și consolida în continuare relația cu partenerii de liber schimb existenți și viitori. Din această perspectivă și pentru a-și delimita economiile de supracapacitatea mondială și pentru a-și spori accesul reciproc pe piață, Uniunea și țările care împărtășesc aceeași viziune ar trebui să colaboreze urgent, reflectând interesele strategice comune și beneficiile reciproce, asigurând în același timp lanțuri de aprovizionare sigure, previzibile și diversificate.

(4) O analiză aprofundată încheiată de Comisie în 2019 a arătat că industria siderurgică din Uniune se afla încă la vremea respectivă într-o situație de risc de producere a unui prejudiciu grav și că era probabil ca situația să se transforme într-un prejudiciu grav real în viitorul previzibil, în absența unor măsuri de salvgardare. Comisia a concluzionat că ar fi în interesul Uniunii să se adopte măsuri adecvate pentru a se evita o nouă creștere a importurilor de produse siderurgice.

(5) La 31 ianuarie 2019, Comisia a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 (2) de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice, abordând astfel riscul de reorientare a schimburilor comerciale și riscul de prejudiciu grav care ar fi urmat probabil pentru produsele vizate de regulamentul respectiv. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 urmează să expire la 30 iunie 2026.

(6) În noiembrie 2024, liderii Uniunii au adoptat Declarația de la Budapesta privind noul pact pentru competitivitatea europeană, subliniind necesitatea urgentă și hotărârea de a face Uniunea mai competitivă. În plus, liderii Uniunii și-au declarat angajamentul de a asigura reînnoirea industrială și decarbonizarea, și care să permită Uniunii să rămână o putere industrială și tehnologică care promovează locuri de muncă de calitate. Liderii Uniunii au recunoscut, de asemenea, necesitatea creșterii capabilităților și a gradului de pregătire pentru apărare, în special prin consolidarea în consecință a bazei industriale și tehnologice de apărare. În acest scop, liderii Uniunii s-au angajat să elaboreze o politică industrială pentru Uniune pentru a asigura creșterea tehnologiilor-cheie de mâine, acordând în același timp o atenție deosebită industriilor tradiționale aflate în tranziție.

(7) Competitivitatea industrială a sectorului siderurgic este o prioritate principală pentru Uniune, care va contribui la creștere sustenabilă, la prosperitate pe termen lung și la reziliență. Decarbonizarea poate fi un accelerator puternic de creștere și reziliență atunci când este integrată în politicile industriale, concurențiale, economice și comerciale. Supracapacitatea mondială afectează industria siderurgică din Uniune în contextul tranziției sale către o producție neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Prin urmare, traiectoria de decarbonizare a sectorului siderurgic din Uniune ar trebui să fie unul dintre elementele care pot fi luate în considerare de Comisie atunci când modifică volumele contingentelor tarifare deschise în temeiul prezentului regulament și ar trebui să facă parte dintre elementele care trebuie să fie luate în considerare la evaluarea eficacității prezentului regulament.

(8) Industriile energointensive sunt sectoare prioritare care necesită sprijin urgent pentru decarbonizare și electrificare, precum și pentru a face față costurilor ridicate cu energia, concurenței neloiale la nivel mondial și reglementărilor complexe, toate acestea afectândule competitivitatea. Este esențial să se permită acestor industrii să rămână competitive la nivel mondial și să crească producția și gradul de utilizare a capacității de producție în Uniune.

(9) Astfel cum este recunoscut în Comunicarea Comisiei din 19 martie 2025 intitulată „Planul de acțiune european privind oțelul și metalele”, oțelul este un metal de importanță strategică pentru capabilitatea de apărare a Uniunii. În special într-un context marcat de o instabilitate mondială tot mai accentuată și de presiuni crescute în materie de securitate, lanțurile de aprovizionare stabile și reziliente cu metale, inclusiv oțelul, și producția internă solidă și competitivă a acestuia sunt esențiale pentru apărare și industria aerospațială, pentru realizarea rezilienței economice și pentru evitarea dependențelor nedorite de furnizorii din țări terțe.

(10) Se preconizează că supracapacitatea la nivel mondial va crește de la cele 602 milioane de tone în 2024, echivalent cu de cinci ori mai mult decât cererea Uniunii, la 721 de milioane de tone până în 2027. Uniunea a adoptat deja mai multe măsuri de apărare comercială în sectorul metalurgic, inclusiv în ceea ce privește fierul și oțelul. Cu toate acestea, respectivele măsuri de apărare comercială sunt compensate de o capacitate suplimentară semnificativă în alte regiuni, complet separate de evoluția cererii interne și mondiale. Industria siderurgică din Uniune este din ce în ce mai afectată de supracapacitatea mondială și de distorsiunile la nivel mondial, inclusiv de politicile și practicile care nu se bazează pe piață în anumite țări terțe, care sprijină în mod artificial industriile lor naționale sau eludează măsurile de apărare comercială și sancțiunile Uniunii. În consecință, Uniunea este singura regiune siderurgică majoră care înregistrează în prezent o scădere a capacității sale. Prin urmare, orice măsură referitoare la sectorul siderurgic ar trebui să aibă o perspectivă pe termen lung, deoarece supracapacitatea mondială este o problemă structurală, care este puțin probabil să fie rezolvată pe termen scurt sau mediu.

(11) În plus, evoluția recentă a măsurilor comerciale restrictive aplicate de țări terțe sporește și mai mult presiunea importurilor asupra pieței Uniunii, atât în ceea ce privește volumele, cât și prețurile. Se preconizează că această presiune va crește și mai mult și riscă să provoace o scădere și mai accentuată a producției Uniunii.

(12) Prin urmare, industria siderurgică din Uniune se află într-o situație dezastruoasă, cu pierderea fără precedent a capacității de producție, care se ridică la peste 30 de milioane de tone începând din 2018, rata istorică scăzută de utilizare a capacității ajungând la 67 % în 2024, aproximativ 30 000 de locuri de muncă pierdute începând din 2018, cu alte câteva mii de pierderi de locuri de muncă anunțate, și pierderi financiare continue.

(13) Sistemul comercial multilateral bazat pe norme, în centrul căruia se află Organizația Mondială a Comerțului (OMC), continuă să fie fundamental pentru asigurarea stabilității, a previzibilității și a echității în comerțul mondial. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să fie elaborat și pus în aplicare cu respectarea deplină a obligațiilor care îi revin Uniunii în cadrul OMC, în special în ceea ce privește repartizarea contingentelor tarifare.

(14) Având în vedere înrăutățirea rapidă a situației industriei siderurgice din Uniune, importanța strategică tot mai mare a acesteia și progresele nesatisfăcătoare înregistrate până în prezent în găsirea unei soluții colective care să abordeze supracapacitatea mondială, în special în cadrul GFSEC, este necesar să se adopte o măsură care să înlocuiască Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159. În același timp, Uniunea își menține angajamentul de a pune în aplicare acordul, exprimat în cadrul reuniunii ministeriale a GFSEC din 10 octombrie 2025, de a acționa în direcția unui cadru cuprinzător de acțiune comună în vederea abordării cauzelor profunde ale supracapacității mondiale.

(15) Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să stabilească un cadru coerent și cuprinzător pentru a aborda efectele comerciale negative ale supracapacității mondiale pe piața oțelului din Uniune. Având în vedere perturbările grave din sectorul siderurgic și înrăutățirea rapidă a situației industriei siderurgice din Uniune, este necesar să fie vizate toate țările terțe, inclusiv cele cu care Uniunea a încheiat un acord de liber schimb și cele care beneficiază de preferințe tarifare autonome, cum ar fi sistemul generalizat de preferințe tarifare al Uniunii în temeiul Regulamentului (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (3). Cadrul stabilit în temeiul prezentului regulament ar trebui să prevadă, pe de o parte, deschiderea de contingente tarifare și stabilirea unei taxe în afara contingentului și, pe de altă parte, posibilitatea, după caz, de a aplica măsuri de salvgardare bilaterale în ceea ce privește produsele care provin din țări terțe cu care Uniunea a încheiat un acord de liber schimb. În cazul în care nu este oportun să se aplice măsuri de salvgardare bilaterale, produsele din țările terțe cu care Uniunea a încheiat un acord de liber schimb ar trebui să facă obiectul contingentelor tarifare și al taxei în afara contingentului prevăzute în prezentul regulament.

(16) Deși, în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159, taxa aplicabilă în afara contingentului tarifar este stabilită la 25 %, ținând seama de nivelul taxelor vamale din sectorul siderurgic de pe alte piețe-cheie, este oportun să fie majorată taxa aplicabilă în afara contingentului tarifar la 50 % pentru a reduce la minimum riscul de reorientare a schimburilor comerciale. Această taxă s-ar adăuga altor taxe care se aplică categoriilor de produse care intră sub incidența prezentului regulament.

(17) Având în vedere integrarea strânsă și unică din cadrul Acordului privind Spațiul Economic European (4), importurile Uniunii din Islanda, Liechtenstein și Norvegia ar trebui să fie excluse de la aplicarea contingentelor tarifare și a taxei în afara contingentului.

(18) Volumul total al contingentelor tarifare a fost calculat aplicând cota de piață a importurilor pe piața Uniunii în anul 2013 ca referință, care s-a situat la aproximativ 13 %, la consumul total de pe piața oțelului din Uniune în 2024, care este cel mai recent an pentru care sunt disponibile date complete. Calculul nu ia în considerare importurile originare din Belarus și Federația Rusă, care fac în prezent obiectul unor interdicții la import. Rezultă, astfel, un volum total al contingentului tarifar anual de 18 345 922 de tone.

(19) Contingentele tarifare ar trebui să fie defalcate pe categorii de produse pe baza cotei importurilor deținute de fiecare categorie de produse în perioada 2022-2024. Perioada de referință pentru defalcarea cotei din contingentul tarifar este adecvată, deoarece reflectă cu acuratețe fluxurile comerciale mai recente.

(20) Contingentele tarifare ar trebui să fie gestionate trimestrial, în conformitate cu sistemul de gestionare prevăzut în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (5). Acest tip de gestionare asigură eficacitatea prin evitarea unor volume disproporționat de mari de importuri într-o perioadă foarte scurtă, fără a împiedica în mod nejustificat fluxurile comerciale. În cursul primului an de aplicare a prezentului regulament, contingentele tarifare care nu sunt utilizate în termen de un trimestru ar trebui să fie reportate în trimestrul următor în aceeași perioadă anuală de aplicare a contingentului tarifar, pentru a oferi o mai mare flexibilitate operatorilor economici și pentru a contribui la asigurarea continuității lanțurilor de aprovizionare și la realizarea contractelor de aprovizionare existente. După primul an de aplicare a prezentului regulament, ar putea fi necesar să se adapteze normele privind reportarea contingentelor tarifare neutilizate, ținând seama de reacțiile pieței la măsurile prevăzute de prezentul regulament, precum și de necesitatea de a aborda posibilele perturbări ale pieței. De exemplu, experiența în ceea ce privește gestionarea contingentelor tarifare în sectorul siderurgic, dobândită prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159, a arătat că reportarea contingentelor tarifare neutilizate poate, în anumite circumstanțe, să contribuie la creșterea presiunii importurilor în anumite trimestre sau categorii de produse, în special în cazul în care cererea de pe piață scade sau consumul scade, în timp ce importurile rămân ridicate. În schimb, absența reportării poate, în anumite alte circumstanțe, să contribuie la dificultăți în ceea ce privește asigurarea continuității lanțurilor de aprovizionare și realizarea contractelor de aprovizionare existente.

(21) Prin urmare, în vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei pentru a stabili dacă reportarea contingentelor tarifare neutilizate trebuie să fie permisă, ținând seama, pe de o parte, de nivelul crescut al presiunii importurilor și, pe de altă parte, de nivelul mediu de utilizare a contingentelor tarifare și de disponibilitatea insuficientă a aprovizionării pentru utilizatorii de oțel din aval. În special, în cazul în care utilizarea medie a contingentelor tarifare pentru o anumită categorie de produse depășește 80 % în primele trei trimestre ale perioadei anuale de aplicare a contingentelor tarifare, reportarea ar trebui să fie permisă, deoarece riscul unui volum foarte mare de importuri scutite de taxe vamale într-un anumit trimestru ar fi redus în mod semnificativ.

(22) Pentru a garanta că prezentul regulament este eficace în abordarea efectelor supracapacității mondiale și având în vedere particularitățile produselor siderurgice și tehnicile moderne de producție și aprovizionare, este important să se identifice țara de „topire și turnare”, care înseamnă locul inițial în care oțelul brut sau fierul sunt inițial produse sub formă lichidă într-un cuptor de producere a oțelului sau a fierului și apoi sunt turnate în prima stare solidă. Prima stare solidă respectivă poate cuprinde fie un produs semifinit, inclusiv plăci, țagle sau lingouri, fie un produs finit de oțelărie. Importatorii ar trebui să aibă obligația de a furniza dovezi privind țara de „topire și turnare”, de exemplu prin intermediul unui certificat de uzină. O astfel de cerință ar spori transparența lanțului de aprovizionare pentru importurile de oțel și ar permite Comisiei să obțină informații fiabile cu privire la originea importurilor de oțel în Uniune.

(23) De asemenea, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei pentru a stabili tipul de dovezi pe care importatorii trebuie să le prezinte pentru a dovedi țara de „topire și turnare”. Înainte de a-și exercita competențele de executare în ceea ce privește dovezile privind țara de „topire și turnare”, este important să fie organizate de către Comisie consultări cu părțile interesate, inclusiv cu producătorii de oțel, cu utilizatorii și cu statele membre, pentru a se asigura că tipul de dovezi necesare este suficient pentru a dovedi țara de „topire și turnare” și să se evalueze cu atenție situația specifică a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și să evite sarcinile administrative disproporționate.

(24) De asemenea, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei pentru a stabili repartizarea pe țări a contingentelor tarifare deschise în temeiul prezentului regulament. La stabilirea respectivei repartizări, Comisia ar trebui să țină seama de cota de piață a importurilor care prevala pe piața oțelului din Uniune înainte de impactul supracapacității mondiale. Anul 2013 este baza cea mai adecvată pentru acest calcul, întrucât nu a fost afectat de prevalența supracapacității mondiale, care a crescut semnificativ în 2015, dar ale cărei efecte erau deja vizibile, în ceea ce privește creșterea penetrării importurilor, în 2014. În același timp, este important ca contingentele tarifare anterioare, în special cele prevăzute în Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2023/1331 (6) și (UE) 2023/2840 (7) ale Comisiei în ceea ce privește fluxurile comerciale de produse siderurgice originare din Regatul Unit și introduse în Irlanda de Nord prin transport direct din alte părți ale Regatului Unit, să fie luate în considerare la repartizarea contingentelor tarifare. În plus, Comisia ar trebui să țină seama de acordurile de liber schimb actuale și viitoare, în special de cele care se află într-un stadiu avansat al negocierilor. După caz, ar trebui să fie luate în considerare și alte elemente, cum ar fi efectele de denaturare a comerțului ale măsurilor țărilor terțe care afectează piața oțelului din Uniune, faptul că se constată că o țară terță încalcă convențiile Organizației Internaționale a Muncii (OIM) sau acordurile multilaterale de mediu, încheierea de către Uniune a unor acorduri internaționale în temeiul articolului XXVIII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) din 1994, încheierea oricărui acord internațional sau a oricărei înțelegeri internaționale fără caracter obligatoriu care abordează nivelurile supracapacității mondiale pentru produsele care intră sub incidența prezentului regulament și necesitatea de a asigura diversificarea surselor de aprovizionare. În mod similar, ar trebui să fie luate în considerare interesele țărilor candidate la aderarea la Uniune care se confruntă cu o situație excepțională și imediată în materie de securitate, în special în cazul în care acestea au beneficiat anterior de acces preferențial pe piața Uniunii pentru categoriile de produse care fac obiectul prezentului regulament, cum ar fi Ucraina, fără a submina eficacitatea prezentului regulament. În plus, Comisia ar trebui să țină seama de eventualele contingente tarifare deschise în cadrul măsurilor de salvgardare bilaterale, astfel încât să se asigure că volumul total al contingentelor tarifare deschise de Uniune nu depășește volumul prevăzut în anexa relevantă. În plus, în vederea asigurării coerenței și a consecvenței acțiunii externe a Uniunii, în cazul în care măsurile restrictive interzic importul din țări terțe al uneia sau mai multor categorii de produse care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, Comisia nu ar trebui să repartizeze contingente tarifare țărilor terțe respective pentru categoriile de produse în cauză. În cele din urmă, de la 1 octombrie 2027, Comisia ar trebui să țină seama de informațiile colectate de la importatori cu privire la țara de „topire și turnare”.

(25) De asemenea, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei pentru a aplica, dacă este necesar, măsuri de salvgardare bilaterale privind importurile de produse originare din țările terțe cu care Uniunea a încheiat acorduri de liber schimb. Aceste măsuri de salvgardare bilaterale ar trebui să respecte acordul de liber schimb aplicabil. La stabilirea măsurilor de salvgardare bilaterale care urmează să fie aplicate, este important să fie luată în considerare de către Comisie necesitatea de a stabili un cadru coerent și cuprinzător în temeiul prezentului regulament și de contracarare a efectelor comerciale negative ale supracapacității mondiale pe piața oțelului din Uniune. În plus, pentru a se asigura faptul că Comisia este în măsură să aplice rapid măsuri de salvgardare bilaterale, este necesar să nu li se aplice măsurilor de salvgardare bilaterale aplicate în temeiul prezentului regulament condițiile și procedurile prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/287 al Parlamentului European și al Consiliului (8).

(26) Competențele de executare conferite în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (9). Pentru adoptarea actelor de punere în aplicare relevante ar trebui să se recurgă la procedura de examinare.

(27) Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare imediat aplicabile atunci când, în cazuri justificate în mod corespunzător legate de necesitatea de a asigura repartizarea în timp util a contingentelor tarifare sau aplicarea în timp util a măsurilor de salvgardare bilaterale, acestea sunt necesare din motive imperioase de urgență.

(28) Pentru a se asigura că nivelul contingentelor deschise pentru importurile în Uniune este adaptat la circumstanțele în schimbare de pe piețele produselor vizate de prezentul regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea volumelor contingentelor tarifare prevăzute în prezentul regulament. În același timp, orice modificare a volumelor respective ar trebui să rămână în concordanță cu obiectivul prezentului regulament. Prin urmare, este oportun să se stabilească o valoare combinată minimă și o valoare combinată maximă a volumelor contingentelor tarifare prevăzute în prezentul regulament, ținând seama, în același timp, de faptul că, în conformitate cu Perspectivele privind industria siderurgică din 2025 ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, se preconizează că consumul de oțel în Uniune va rămâne stabil până în 2030. Valoarea maximă combinată ar trebui să fie calculată prin aplicarea unei cote de piață de 13 % la nivelul consumului înregistrat în 2018, care a fost cel mai ridicat nivel anual din perioada 2013-2024. Valoarea minimă combinată ar trebui să fie stabilită ținând seama de necesitatea de a asigura un nivel echivalent de flexibilitate în cazul unei recesiuni a pieței. În consecință, Comisia ar trebui să fie împuternicită să modifice volumele contingentelor tarifare prevăzute în prezentul regulament numai în măsura în care valoarea lor totală rămâne între 14 400 000 de tone și 22 200 000 de tone. În exercitarea competențelor sale delegate, Comisia ar trebui să țină seama, după caz, de evoluția cererii, de modificările cotelor de piață ale importurilor, de evoluțiile semnificative ale supracapacității mondiale, de nivelul progreselor înregistrate în direcția decarbonizării sectorului siderurgic din Uniune, având în vedere obiectivele climatice ale Uniunii, de evoluția și amploarea măsurilor țărilor terțe care au un impact asupra importurilor de oțel, de potențialele probleme de disponibilitate a aprovizionării pentru anumite categorii de produse legate de capacitatea insuficientă și de creșterile semnificative ale prețurilor aferente, de obiectivele politicii de securitate și apărare comune a Uniunii și de efectele de excludere nejustificate din anumite contingente tarifare. De asemenea, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea listei produselor din anexa la Regulamentul (UE) 2020/2170 al Parlamentului European și al Consiliului (10). Este deosebit de important ca, în cursul activității sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (11). În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(29) În cazul în care Comisia repartizează contingente tarifare, aplică măsuri de salvgardare bilaterale sau modifică volumele contingentelor tarifare, aceasta ar trebui să țină seama de interesul Uniunii. Determinarea interesului Uniunii ar trebui să se bazeze pe toate informațiile disponibile și ar trebui să constea într-o evaluare a diferitelor interese aflate în joc, luate în ansamblu. Printre aceste interese se numără interesele operatorilor economici din Uniune, inclusiv ale industriilor din amonte și din aval, precum și interesele consumatorilor finali din Uniune.

(30) Deoarece prin prezentul regulament se stabilesc noi cerințe pentru operatorii economici din Uniune, Comisia ar trebui să pună la dispoziție un punct de contact online căruia operatorii economici din Uniune să-i solicite informații cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, inclusiv în ceea ce privește sistemul de administrare a tarifelor, repartizarea contingentelor tarifare și aplicarea principiului „topire și turnare”.

(31) Comisia ar trebui să efectueze evaluări periodice ale domeniului de aplicare al produsului din prezentul regulament. În special, până la 31 decembrie 2026, Comisia ar trebui să evalueze necesitatea modificării domeniului de aplicare al produsului pentru a include anumite produse. Până la 30 iunie 2027, Comisia ar trebui să evalueze necesitatea modificării domeniului de aplicare al produsului, în special pentru a stabili dacă acesta ar trebui să includă și produsele care sunt fabricate din oțel sau conțin o cantitate semnificativă de oțel, inclusiv, cu prioritate, produse siderurgice din aval care nu intră sub incidența prezentului regulament. În plus, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare suplimentară a domeniului de aplicare al produsului până la 30 iunie 2029 și, ulterior, la fiecare doi ani, cu excepția cazului în care perturbări semnificative ale pieței sau modificări bruște ale modelelor comerciale mondiale necesită o evaluare anticipată. În plus, Comisia ar trebui să organizeze în timp util consultări cu părțile interesate înainte de fiecare evaluare a domeniului de aplicare al produsului. În special, având în vedere intervalul scurt de timp pentru evaluarea inițială, ar trebui să fie inițiată o consultare până la 1 iulie 2026. În cazul în care evaluările arată necesitatea modificării domeniului de aplicare al produsului, Comisia ar trebui să ia în considerare prezentarea unei propuneri legislative Parlamentului European și Consiliului în vederea modificării prezentului regulament.

(32) Până la 30 iunie 2028, Comisia ar trebui să evalueze, pe baza informațiilor colectate în temeiul prezentului regulament, necesitatea de a fi desemnată țara de „topire și turnare” ca bază pentru a beneficia de contingentele tarifare prevăzute în prezentul regulament, în special pentru a împiedica oțelul produs în anumite țări terțe care contribuie la supracapacitatea mondială să intre în mod nejustificat pe piața Uniunii în urma unor transformări suplimentare în alte țări terțe. Pe baza respectivei evaluări, Comisia ar trebui să ia în considerare prezentarea unei propuneri legislative Parlamentului European și Consiliului.

(33) Până la 30 iunie 2028 și, ulterior, la fiecare doi ani, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament. Raportul respectiv ar trebui să fie publicat și ar putea să conțină în special informații privind utilizarea și evoluția contingentelor tarifare, precum și categoria și volumul importurilor care nu intră sub incidența contingentelor tarifare.

(34) Până la 30 iunie 2029 și, ulterior, la fiecare trei ani, Comisia ar trebui să evalueze eficacitatea prezentului regulament, luând în considerare evoluția parametrilor-cheie care au justificat adoptarea acestuia, inclusiv evoluția și tendințele supracapacității mondiale și efectele sale comerciale asupra pieței oțelului din Uniune și asupra intereselor Uniunii și să evalueze evoluția situației industriei siderurgice din Uniune, inclusiv nivelurile prețurilor și gradul de utilizare a capacității de producție, impactul asupra industriilor din amonte și din aval, precum și asupra consumatorilor finali din Uniune, și traiectoria de decarbonizare a sectorului siderurgic din Uniune, având în vedere obiectivele climatice ale Uniunii. În plus, este important să fie luată în considerare de către Comisie situația măsurilor restrictive privind comerțul cu oțel aplicate de țări terțe și implicațiile și efectele pe care acestea le-ar putea avea sau ar putea să le aibă în ceea ce privește riscul de reorientare a schimburilor comerciale către piața Uniunii, precum și să fie analizată situația privind existența unor politici și practici care nu se bazează pe piață în țările terțe și impactul acestora asupra pieței oțelului din Uniune.

(35) Este necesar să se modifice Regulamentul (UE) 2020/2170 pentru a se asigura aplicarea în continuare a regimurilor existente pentru produsele siderurgice originare din Regatul Unit și puse în liberă circulație în Irlanda de Nord care sunt enumerate în anexa la regulamentul respectiv.

(36) În conformitate cu principiul proporționalității, este necesar și oportun, în vederea realizării obiectivului fundamental al contracarării efectelor comerciale negative ale supracapacității mondiale pe piața oțelului din Uniune, să se deschidă contingente tarifare și să se stabilească o taxă în afara contingentului și să se prevadă posibilitatea de a aplica măsuri de salvgardare bilaterale în ceea ce privește importurile de produse siderurgice în Uniune. Prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului urmărit, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE).

(37) Având în vedere nevoia de a garanta că măsurile prevăzute în prezentul regulament se aplică de la 1 iulie 2026, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Obiectivul prezentului regulament este de a contracara efectele comerciale negative ale supracapacității mondiale pe piața oțelului din Uniune prin stabilirea unui cadru coerent și cuprinzător având la bază, pe de o parte, deschiderea de contingente tarifare și stabilirea unei taxe în afara contingentului în ceea ce privește produsele care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament importate în Uniune și, pe de altă parte, posibilitatea, după caz, de a aplica măsuri de salvgardare bilaterale în ceea ce privește produsele originare din țări terțe cu care Uniunea a încheiat un acord de liber schimb.

(2) Măsurile adoptate în temeiul prezentului regulament nu restricționează comerțul mai mult decât este strict necesar pentru a contracara efectele negative ale supracapacității mondiale pe piața oțelului din Uniune.

Articolul 2

(1) Prin prezentul regulament se deschid anual contingente tarifare ale Uniunii pentru importurile în Uniune ale fiecăreia dintre categoriile de produse enumerate în anexa I.

(2) Pentru fiecare categorie de produse enumerate în anexa I, se deschide anual, de la data de 1 iulie a fiecărui an până la data de 30 iunie a anului următor (denumită în continuare „perioada anuală de aplicare”), un volum specific de contingente tarifare, astfel cum se prevede în anexa II. Volumul anual total al contingentelor tarifare este stabilit în anexa II.

(3) În cazul în care un contingent tarifar este epuizat sau în cazul în care importurile categoriilor de produse nu beneficiază de contingentul tarifar, importurilor categoriilor de produse enumerate în anexa I li se aplică o taxă vamală la nivelul de 50 % ad valorem astfel cum se prevede în anexa II.

(4) Prezentul articol se aplică tuturor importurilor categoriilor de produse enumerate în anexa I, inclusiv importurilor de produse originare dintr-o țară cu care Uniunea a încheiat un acord care prevede preferințe tarifare sau dintr-o țară care beneficiază de preferințe tarifare autonome.

(5) Prezentul articol nu se aplică produselor originare din:

(a) Islanda, Liechtenstein sau Norvegia;

(b) țările față de care se aplică măsuri de salvgardare bilaterale în temeiul articolului 6.

Articolul 3

(1) Contingentele tarifare stabilite la articolul 2 sunt gestionate de Comisie și de statele membre în conformitate cu sistemul de gestionare a contingentelor tarifare prevăzut la articolele 49-54 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447.

(2) Contingentele tarifare sunt gestionate trimestrial.

(3) Alocarea fiecărui contingent trimestrial sunt oprite în a douăzecea zi lucrătoare pentru Comisie după încheierea perioadei trimestriale.

(4) De la 1 iulie 2026 până la 30 iunie 2027, volumele contingentelor tarifare neutilizate întrun trimestru se reportează în trimestrul următor în aceeași perioadă anuală de aplicare.

(5) Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește dacă, pentru fiecare categorie de produse enumerate în anexa I, volumele contingentelor tarifare neutilizate într-un trimestru urmează să fie reportate în trimestrul următor în cadrul aceleiași perioade anuale de aplicare, luând în considerare, după caz, următoarele:

(a) nivelul ridicat al presiunii exercitate de importuri, în special ca urmare a concentrării unui volum foarte mare de importuri scutite de taxe vamale într-un anumit trimestru;

(b) utilizarea medie a contingentelor tarifare în primele trei trimestre ale perioadei anuale de aplicare, în special în cazul în care utilizarea medie respectivă depășește 80 %;

(c) disponibilitatea insuficientă a ofertei pentru utilizatorii de oțel din aval ca urmare a evoluțiilor pieței.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 7 alineatul (2). Primul dintre actele de punere în aplicare respective se aplică de la 1 iulie 2027.

Articolul 4

(1) În momentul importului, importatorii categoriilor de produse enumerate în anexa I prezintă dovezi adecvate care pot fi verificate, cum ar fi un certificat de uzină, care să dovedească țara în care oțelul brut sau fierul a fost produs inițial sub formă lichidă într-un cuptor de topire a oțelului sau a fierului și a fost apoi turnat în prima sa stare solidă (denumită în continuare „țara de «topire și turnare»”).

(2) Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a stabili tipul de dovezi pe care importatorii trebuie să le prezinte în temeiul alineatului (1), ținând seama, în același timp, de situația specifică a IMM-urilor și evitând sarcinile administrative disproporționate. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 7 alineatul (2). Primul dintre respectivele acte de punere în aplicare se adoptă până la 31 august 2026.

Articolul 5

(1) Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care contingentele tarifare enumerate în anexa II se repartizează pe țări, ținând seama de interesele Uniunii și, după caz, următoarele elemente:

(a) niveluri ale contingentelor tarifare echivalente cu cota de piață a importurilor care a prevalat pe piața oțelului din Uniune în 2013;

(b) contingentele tarifare pentru fiecare categorie de produse pe baza cotei de importuri reprezentate de fiecare categorie de produse în perioada 2022-2024, calculată ca procent din nivelurile contingentelor tarifare menționate la litera (a);

(c) acordurile de liber schimb existente și viitoare care vizează, în domeniul lor de aplicare, oricare dintre categoriile de produse enumerate în anexa I;

(d) efectele de denaturare a concurenței generate de măsurile țărilor terțe care afectează piața oțelului din Uniune;

(e) constatarea că o țară terță încalcă convențiile OIM sau acordurile multilaterale de mediu;

(f) orice acord internațional încheiat de Uniune în temeiul articolului XXVIII din GATT 1994 privind contingentele tarifare deschise pentru categoriile de produse enumerate în anexa I;

(g) orice acord internațional sau înțelegere internațională fără caracter obligatoriu care abordează nivelurile supracapacității mondiale pentru categoriile de produse enumerate în anexa I;

(h) diversificarea surselor de aprovizionare;

(i) situația unei țări candidate la aderarea la Uniune care se confruntă cu o situație excepțională și imediată în materie de securitate, în special în cazul în care aceasta a beneficiat anterior de acces preferențial la piața oțelului din Uniune pentru categoriile de produse enumerate în anexa I;

(j) informațiile colectate în temeiul articolului 4.

(2) În cazul în care Comisia a aplicat măsuri de salvgardare bilaterale în temeiul articolului 6 care implică contingente tarifare, actele de punere în aplicare menționate la alineatul (1) de la prezentul articol nu repartizează un volum de contingente tarifare corespunzător contingentelor tarifare deschise în cadrul respectivelor măsuri de salvgardare bilaterale.

(3) În cazul în care măsurile restrictive adoptate în temeiul articolului 29 din TUE și al articolului 215 din TFUE interzic importul din țări terțe al uneia sau mai multor categorii de produse enumerate în anexa I la prezentul regulament, actele de punere în aplicare menționate la alineatul (1) de la prezentul articol nu repartizează contingente tarifare țărilor terțe respective pentru acele categorii de produse.

(4) Actele de punere în aplicare menționate la alineatul (1) de la prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 7 alineatul (2). Primul dintre actele de punere în aplicare respective se aplică de la 1 iulie 2026.

(5) Din motive imperioase de urgență justificate corespunzător legate de necesitatea de a asigura faptul că contingentele tarifare enumerate în anexa II sunt repartizate până la 1 iulie 2026, Comisia adoptă acte de punere în aplicare cu aplicabilitate imediată, în conformitate cu procedura menționată la articolul 7 alineatul (3).

Articolul 6

Prin derogare de la Regulamentul (UE) 2019/287, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se instituie măsuri de salvgardare bilaterale privind importurile de produse care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament și care sunt originare din țările cu care Uniunea a încheiat acorduri de liber schimb. Aceste măsuri de salvgardare bilaterale respectă acordul de liber schimb aplicabil și țin seama de interesul Uniunii.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 7 alineatul (2).

Din motive imperioase de urgență justificate corespunzător legate de necesitatea de a se asigura că măsurile de salvgardare bilaterale se pot aplica de la 1 iulie 2026, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare cu aplicabilitate imediată, în conformitate cu procedura menționată la articolul 7 alineatul (3).

Articolul 7

(1) Comisia este asistată de Comitetul privind barierele în calea comerțului constituit prin articolul 7 din Regulamentul (UE) 2015/1843 al Parlamentului European și al Consiliului (12). Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul 5 din respectivul regulament.

Articolul 8

(1) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 9 pentru a modifica volumele contingentelor tarifare enumerate în anexa II, asigurându-se, în același timp, că valoarea lor totală nu este nici mai mică de 14 400 000 de tone, nici mai mare de 22 200 000 de tone.

Comisia ține seama de interesul Uniunii și, după caz, de următoarele elemente:

(a) evoluția cererii;

(b) modificări ale cotelor de piață ale importurilor;

(c) evoluții semnificative în ceea ce privește supracapacitatea mondială;

(d) traiectoria de decarbonizare a sectorului siderurgic din Uniune;

(e) evoluția și amploarea măsurilor țărilor terțe care au un impact asupra importurilor de oțel;

(f) eventualele probleme legate de disponibilitatea ofertei pentru anumite categorii de produse, care sunt determinate de capacitatea insuficientă disponibilă imediat în Uniune pentru anumite categorii de produse în comparație cu cererea și de creșterile semnificative ale prețurilor aferente, care au efecte negative asupra industriilor din aval ale Uniunii;

(g) obiectivele politicii de securitate și apărare comună a Uniunii;

(h) efectele de excludere nejustificată a anumitor contingente tarifare;

(2) În cazul unor schimbări bruște pe piețele categoriilor de produse enumerate în anexa I, când este necesar să se modifice rapid prezentul regulament, iar motive imperioase de urgență impun acest lucru, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 10.

Articolul 9

(1) Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la prezentul articol.

(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 8 se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 25 iunie 2026. Comisia întocmește un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de sfârșitul perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 8 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4) Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul menționat se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 10

(1) Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare imediat și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). Notificarea unui act delegat transmisă Parlamentului European și Consiliului prezintă motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

(2) Parlamentul European sau Consiliul pot formula obiecții cu privire la un act delegat în conformitate cu procedura menționată la articolul 9 alineatul (6). Într-un astfel de caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul își notifică decizia de a formula obiecții.

Articolul 11

Comisia pune la dispoziție un punct de contact online. Operatorii economici din Uniune pot utiliza acest punct de contact pentru a solicita informații privind punerea în aplicare a prezentului regulament.

Articolul 12

(1) Până la 31 decembrie 2026 Comisia evaluează necesitatea modificării domeniului de aplicare al produsului pentru a include următoarele coduri din Nomenclatura combinată (NC), astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (13):

(a) 7303 00 10, 7303 00 90;

(b) 7229 20 00, 7229 90 20, 7229 90 50, 7229 90 90;

(c) 7223 00 11, 7223 00 19, 7223 00 91, 7223 00 99;

(d) 7214 10 00, 7228 10 50, 7228 40 10, 7228 40 90.

În cazul în care în evaluarea sa sunt colectate suficiente dovezi care demonstrează necesitatea respectivă, Comisia poate prezenta fără întârzieri nejustificate o propunere legislativă Parlamentului European și Consiliului. În acest scop, până la 1 iulie 2026, Comisia inițiază un proces de consultare cu părțile interesate, inclusiv cu operatorii economici și cu statele membre.

(2) Până la 30 iunie 2027, Comisia evaluează necesitatea modificării domeniului de aplicare al produsului, ținând seama în special de măsura în care aceasta ar trebui să includă și alte produse care sunt fabricate din oțel sau conțin o cantitate semnificativă de oțel, inclusiv, cu prioritate, produse siderurgice din aval care nu intră sub incidența anexei I. În cazul în care în evaluarea sa sunt colectate suficiente dovezi care demonstrează necesitatea respectivă, Comisia poate prezenta fără întârzieri nejustificate o propunere legislativă Parlamentului European și Consiliului.

(3) Până la 30 iunie 2029 și, ulterior, la fiecare doi ani, Comisia evaluează necesitatea modificării domeniului de aplicare al produsului, ținând seama de situația generală a competitivității Uniunii și a industriei siderurgice din Uniune, atât a actorilor din amonte, cât și a celor din aval, în special de situația IMM-urilor, precum și de politica de securitate și apărare comună a Uniunii. În cazul în care apar perturbări semnificative ale pieței sau schimbări bruște ale tendințelor comerciale mondiale, Comisia efectuează o evaluare anticipată.

(4) În scopul evaluărilor menționate la alineatele (2) și (3), Comisia inițiază în timp util un proces de consultare cu părțile interesate, inclusiv cu operatorii economici și cu statele membre.

(5) Până la 30 iunie 2028, Comisia evaluează, pe baza informațiilor colectate în temeiul articolului 4, necesitatea de a fi desemnată țara de „topire și turnare” ca bază pentru a beneficia de contingentele tarifare prevăzute în prezentul regulament. Pe baza evaluării respective, Comisia poate prezenta o propunere legislativă Parlamentului European și Consiliului.

(6) Până la 30 iunie 2029 și, ulterior, la fiecare trei ani, Comisia evaluează eficacitatea prezentului regulament, după ce a desfășurat consultări ample cu părțile interesate din întregul lanț valoric al oțelului.

O astfel de evaluare ține seama de:

(a) persistența circumstanțelor care au justificat adoptarea prezentului regulament;

(b) interesul Uniunii; și

(c) situația industriei siderurgice din Uniune, inclusiv: (i) nivelul prețurilor și gradul de utilizare a capacității de producție; (ii) impactul asupra industriilor din amonte și din aval, precum și asupra consumatorilor finali din Uniune; și (iii) traiectoria de decarbonizare a sectorului siderurgic din Uniune. (i) nivelul prețurilor și gradul de utilizare a capacității de producție; (ii) impactul asupra industriilor din amonte și din aval, precum și asupra consumatorilor finali din Uniune; și (iii) traiectoria de decarbonizare a sectorului siderurgic din Uniune.
(i) nivelul prețurilor și gradul de utilizare a capacității de producție;
(ii) impactul asupra industriilor din amonte și din aval, precum și asupra consumatorilor finali din Uniune; și
(iii) traiectoria de decarbonizare a sectorului siderurgic din Uniune.

Pe baza evaluării respective, Comisia poate prezenta o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament Parlamentului European și Consiliului.

(7) Până la 30 iunie 2028 și, ulterior, la fiecare doi ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentului regulament. Raportul se publică.

Articolul 13

Regulamentul (UE) 2020/2170 se modifică după cum urmează:

1. La articolul 1, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Mărfurile enumerate în anexă originare din Regatul Unit care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2026/1384 al Parlamentului European și al Consiliului (*1) și care sunt aduse în Irlanda de Nord prin transport direct din alte părți ale Regatului Unit sunt, de asemenea, eligibile pentru a fi tratate în temeiul contingentelor tarifare de import ale Uniunii dacă mărfurile respective sunt puse în liberă circulație pe teritoriul Irlandei de Nord. (*1) Regulamentul (UE) 2026/1384 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iunie 2026 privind contracararea efectelor comerciale negative ale supracapacității mondiale pe piața oțelului din Uniune și de modificare a Regulamentului (UE) 2020/2170 (JO L, 2026/1384, 24.6.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2026/1384/oj).””

2. Articolul 1a se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 1a Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 1b, de modificare a prezentului regulament în vederea adăugării pe lista prevăzută în anexă a anumitor categorii de mărfuri originare din Regatul Unit, care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2026/1384 și care sunt aduse în Irlanda de Nord prin transport direct din alte părți ale Regatului Unit, cu condiția ca Regatul Unit să fi demonstrat, într-un mod considerat satisfăcător de Uniune, necesitatea ca aceste mărfuri să fie puse în liberă circulație în Irlanda de Nord.”

Articolul 14

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 iulie 2026.

Cu toate acestea:

(a) articolul 4 alineatul (2), articolul 5 alineatul (1) literele (a)-(i), articolul 5 alineatele (2)-(5) și articolele 6 și 7 se aplică de la 25 iunie 2026;

(b) articolul 4 alineatul (1) se aplică de la 1 octombrie 2026;

(c) articolul 5 alineatul (1) litera (j) se aplică de la 1 octombrie 2027.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 17 iunie 2026.

Pentru Parlamentul European

Președinta

R. METSOLA

Pentru Consiliu

Președintele

M. RAOUNA

(1) Poziția Parlamentului European din 19 mai 2026 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 8 iunie 2026.

(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei din 31 ianuarie 2019 de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice (JO L 31, 1.2.2019, p. 27, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2019/159/oj).

(3) Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 732/2008 al Consiliului (JO L 303, 31.10.2012, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2012/978/oj).

(4) JO L 1, 3.1.1994, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/agree_internation/1994/1/oj.

(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2015/2447/oj).

(6) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1331 al Comisiei din 29 iunie 2023 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 de instituire a unei măsuri de salvgardare definitive aplicabilă importurilor de anumite produse siderurgice (JO L 166, 30.6.2023, p. 98, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/1331/oj).

(7) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2840 al Comisiei din 14 decembrie 2023 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 de instituire a unei măsuri de salvgardare definitive aplicabilă importurilor de anumite produse siderurgice (JO L, 2023/2840, 15.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/2840/oj).

(8) Regulamentul (UE) 2019/287 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 februarie 2019 de punere în aplicare a clauzelor de salvgardare bilaterale și a altor mecanisme care permit retragerea temporară a preferințelor aferente anumitor acorduri comerciale încheiate între Uniunea Europeană și țări terțe (JO L 53, 22.2.2019, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/287/oj).

(9) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2011/182/oj).

(10) Regulamentul (UE) 2020/2170 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind aplicarea contingentelor tarifare și a altor contingente de import ale Uniunii (JO L 432, 21.12.2020, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2020/2170/oj).

(11) JO L 123, 12.5.2016, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/agree_interinstit/2016/512/oj.

(12) Regulamentul (UE) 2015/1843 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 octombrie 2015 privind adoptarea procedurilor Uniunii în domeniul politicii comerciale comune în vederea asigurării exercitării de către Uniune a drepturilor care îi sunt conferite de normele comerțului internațional, în special de cele instituite sub egida Organizației Mondiale a Comerțului (JO L 272, 16.10.2015, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2015/1843/oj).

(13) Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/1987/2658/oj).

ANEXA I

CATEGORIILE DE PRODUSE CARE INTRĂ SUB INCIDENȚA PREZENTULUI REGULAMENT

Numărul categoriei de produse Denumirea categoriei de produse Codul NC
1A Foi și benzi laminate la cald din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate 7208 10 00, 7208 25 00, 7208 26 00, 7208 27 00, 7208 36 00, 7208 37 00, 7208 38 00, 7208 39 00, 7208 40 00, 7208 52 10, 7208 52 99, 7208 53 10, 7208 53 90, 7208 54 00, 7211 13 00, 7211 14 00, 7211 19 00, 7225 19 10, 7225 30 10, 7225 30 30, 7225 30 90, 7225 40 15, 7225 40 90, 7226 19 10, 7226 91 20, 7226 91 91, 7226 91 99
1B Foi și benzi laminate la cald din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate 7212 60 00
2 Foi laminate la rece din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate 7209 15 00, 7209 16 90, 7209 17 90, 7209 18 91, 7209 25 00, 7209 26 90, 7209 27 90, 7209 28 90, 7209 90 20, 7209 90 80, 7211 23 20, 7211 23 30, 7211 23 80, 7211 29 00, 7211 90 20, 7211 90 80, 7225 50 20, 7225 50 80, 7226 20 00, 7226 92 00
3A Foi de tablă electrotehnică (altele decât tolele GOES) 7209 16 10, 7209 17 10, 7209 18 10, 7209 26 10, 7209 27 10, 7209 28 10
3B 7225 19 90, 7226 19 80
4A Foi cu învelișuri metalice 7212 50 20 coduri TARIC: 7210 41 00 20, 7210 41 00 30, 7210 49 00 20, 7210 49 00 30, 7210 61 00 20, 7210 61 00 30, 7210 69 00 20, 7210 69 00 30, 7212 30 00 20, 7212 30 00 30, 7212 50 61 20, 7212 50 61 30, 7212 50 69 20, 7212 50 69 30, 7225 92 00 20, 7225 92 00 30, 7225 99 00 11, 7225 99 00 22, 7225 99 00 23, 7225 99 00 41, 7225 99 00 45, 7225 99 00 91, 7225 99 00 92, 7225 99 00 93, 7226 99 30 10, 7226 99 30 30, 7226 99 70 11, 7226 99 70 13, 7226 99 70 91, 7226 99 70 93, 7226 99 70 94
4B Foi cu învelișuri metalice 7210 20 00, 7210 30 00, 7210 90 80, 7212 20 00, 7212 50 30, 7212 50 40, 7212 50 90, 7225 91 00, 7226 99 10 coduri TARIC: 7210 41 00 80, 7210 49 00 80, 7210 61 00 80, 7210 69 00 80, 7212 30 00 80, 7212 50 61 80, 7212 50 69 80, 7225 92 00 80, 7225 99 00 25, 7225 99 00 95, 7226 99 30 90, 7226 99 70 19, 7226 99 70 96
5 Foi cu acoperire organică 7210 70 80, 7212 40 80
6 Produse de oțelărie 7209 18 99, 7210 11 00, 7210 12 20, 7210 12 80, 7210 50 00, 7210 70 10, 7210 90 40, 7212 10 10, 7212 10 90, 7212 40 20
7 Plăci de tablă quarto din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate 7208 51 20, 7208 51 91, 7208 51 98, 7208 52 91, 7208 90 20, 7208 90 80, 7210 90 30, 7225 40 12, 7225 40 40, 7225 40 60
8 Foi și benzi din oțeluri inoxidabile laminate la cald 7219 11 00, 7219 12 10, 7219 12 90, 7219 13 10, 7219 13 90, 7219 14 10, 7219 14 90, 7219 22 10, 7219 22 90, 7219 23 00, 7219 24 00, 7220 11 00, 7220 12 00
9 Foi și benzi din oțeluri inoxidabile laminate la rece 7219 31 00, 7219 32 10, 7219 32 90, 7219 33 10, 7219 33 90, 7219 34 10, 7219 34 90, 7219 35 10, 7219 35 90, 7219 90 20, 7219 90 80, 7220 20 21, 7220 20 29, 7220 20 41, 7220 20 49, 7220 20 81, 7220 20 89, 7220 90 20, 7220 90 80
10 Plăci de tablă quarto inoxidabilă, laminate la cald 7219 21 10, 7219 21 90
12 Bare de calitate comercială și profiluri ușoare din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate 7214 30 00, 7214 91 10, 7214 91 90, 7214 99 31, 7214 99 39, 7214 99 50, 7214 99 71, 7214 99 79, 7214 99 95, 7215 90 00, 7216 10 00, 7216 21 00, 7216 22 00, 7216 40 10, 7216 40 90, 7216 50 10, 7216 50 91, 7216 50 99, 7216 99 00, 7228 10 20, 7228 20 10, 7228 20 91, 7228 30 20, 7228 30 41, 7228 30 49, 7228 30 61, 7228 30 70, 7228 30 89, 7228 60 20, 7228 60 80, 7228 70 10, 7228 70 90, 7228 80 00 codul TARIC: 7228 30 69 99
13 Bare de armătură 7214 20 00, 7214 99 10 codul TARIC: 7228 30 69 11
14 Bare și profile ușoare din oțeluri inoxidabile 7222 11 11, 7222 11 19, 7222 11 81, 7222 11 89, 7222 19 10, 7222 19 90, 7222 20 11, 7222 20 19, 7222 20 21, 7222 20 29, 7222 20 31, 7222 20 39, 7222 20 81, 7222 20 89, 7222 30 51, 7222 30 91, 7222 30 97, 7222 40 10, 7222 40 50, 7222 40 90
15 Sârmă laminată din oțeluri inoxidabile 7221 00 10, 7221 00 90
16 Sârmă laminată din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate 7213 10 00, 7213 20 00, 7213 91 10, 7213 91 20, 7213 91 41, 7213 91 49, 7213 91 70, 7213 91 90, 7213 99 10, 7213 99 90, 7227 10 00, 7227 20 00, 7227 90 10, 7227 90 50, 7227 90 95
17 Profile din fier sau din oțeluri nealiate 7216 31 10, 7216 31 90, 7216 32 11, 7216 32 19, 7216 32 91, 7216 32 99, 7216 33 10, 7216 33 90
18 Palplanșe 7301 10 00
19 Material feroviar 7302 10 22, 7302 10 28, 7302 10 40, 7302 10 50, 7302 40 00
20 Țevi de gaz 7306 30 41, 7306 30 49, 7306 30 72, 7306 30 77
21 Secțiuni tubulare 7306 61 10, 7306 61 92, 7306 61 99
22 Tuburi și țevi fără sudură din oțeluri inoxidabile 7304 11 00, 7304 22 00, 7304 24 00, 7304 41 00, 7304 49 83, 7304 49 85, 7304 49 89
24 Alte tuburi fără sudură 7304 19 10, 7304 19 30, 7304 19 90, 7304 23 00, 7304 29 10, 7304 29 30, 7304 29 90, 7304 31 20, 7304 31 80, 7304 39 50, 7304 39 82, 7304 39 83, 7304 39 88, 7304 51 81, 7304 51 89, 7304 59 30, 7304 59 82, 7304 59 83, 7304 59 89, 7304 90 00
25A Tuburi mari sudate 7305 11 00, 7305 12 00
25B 7305 19 00, 7305 20 00, 7305 31 00, 7305 39 00, 7305 90 00
26 Alte țevi sudate 7306 11 00, 7306 19 00, 7306 21 00, 7306 29 00, 7306 30 12, 7306 30 18, 7306 30 80, 7306 40 20, 7306 40 80, 7306 50 21, 7306 50 29, 7306 50 80, 7306 69 10, 7306 69 90, 7306 90 00
27 Bare finisate la rece din oțeluri nealiate și din alte oțeluri aliate 7215 10 00, 7215 50 11, 7215 50 19, 7215 50 80, 7228 10 90, 7228 20 99, 7228 50 20, 7228 50 40, 7228 50 61, 7228 50 69, 7228 50 80
28 Sârmă din oțeluri nealiate 7217 10 10, 7217 10 31, 7217 10 39, 7217 10 50, 7217 10 90, 7217 20 10, 7217 20 30, 7217 20 50, 7217 20 90, 7217 30 41, 7217 30 49, 7217 30 50, 7217 30 90, 7217 90 20, 7217 90 50, 7217 90 90

ANEXA II

VOLUMUL CONTINGENTELOR TARIFARE PENTRU FIECARE CATEGORIE DE PRODUSE

Volumul anual total al contingentelor tarifare este de 18 345 922 de tone.

Numărul categoriei de produse Denumirea categoriei de produse Codul NC Volumul contingentelor tarifare (în tone) Nivelul taxei vamale în afara contingentului
1A Foi și benzi laminate la cald din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate 7208 10 00, 7208 25 00, 7208 26 00, 7208 27 00, 7208 36 00, 7208 37 00, 7208 38 00, 7208 39 00, 7208 40 00, 7208 52 10, 7208 52 99, 7208 53 10, 7208 53 90, 7208 54 00, 7211 13 00, 7211 14 00, 7211 19 00, 7225 19 10, 7225 30 10, 7225 30 30, 7225 30 90, 7225 40 15, 7225 40 90, 7226 19 10, 7226 91 20, 7226 91 91, 7226 91 99 5 198 754 50 %
1B Foi și benzi laminate la cald din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate 7212 60 00 4 581 50 %
2 Foi laminate la rece din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate 7209 15 00, 7209 16 90, 7209 17 90, 7209 18 91, 7209 25 00, 7209 26 90, 7209 27 90, 7209 28 90, 7209 90 20, 7209 90 80, 7211 23 20, 7211 23 30, 7211 23 80, 7211 29 00, 7211 90 20, 7211 90 80, 7225 50 20, 7225 50 80, 7226 20 00, 7226 92 00 1 544 759 50 %
3A Foi de tablă electrotehnică (altele decât tolele GOES) 7209 16 10, 7209 17 10, 7209 18 10, 7209 26 10, 7209 27 10, 7209 28 10 612 50 %
3B 7225 19 90, 7226 19 80 199 079 50 %
4A Foi cu învelișuri metalice 7212 50 20 coduri TARIC: 7210 41 00 20, 7210 41 00 30, 7210 49 00 20, 7210 49 00 30, 7210 61 00 20, 7210 61 00 30, 7210 69 00 20, 7210 69 00 30, 7212 30 00 20, 7212 30 00 30, 7212 50 61 20, 7212 50 61 30, 7212 50 69 20, 7212 50 69 30, 7225 92 00 20, 7225 92 00 30, 7225 99 00 11, 7225 99 00 22, 7225 99 00 23, 7225 99 00 41, 7225 99 00 45, 7225 99 00 91, 7225 99 00 92, 7225 99 00 93, 7226 99 30 10, 7226 99 30 30, 7226 99 70 11, 7226 99 70 13, 7226 99 70 91, 7226 99 70 93, 7226 99 70 94 1 620 686 50 %
4B Foi cu învelișuri metalice 7210 20 00, 7210 30 00, 7210 90 80, 7212 20 00, 7212 50 30, 7212 50 40, 7212 50 90, 7225 91 00, 7226 99 10 coduri TARIC: 7210 41 00 80, 7210 49 00 80, 7210 61 00 80, 7210 69 00 80, 7212 30 00 80, 7212 50 61 80, 7212 50 69 80, 7225 92 00 80, 7225 99 00 25, 7225 99 00 95, 7226 99 30 90, 7226 99 70 19, 7226 99 70 96 1 238 995 50 %
5 Foi cu acoperire organică 7210 70 80, 7212 40 80 627 871 50 %
6 Produse de oțelărie 7209 18 99, 7210 11 00, 7210 12 20, 7210 12 80, 7210 50 00, 7210 70 10, 7210 90 40, 7212 10 10, 7212 10 90, 7212 40 20 542 840 50 %
7 Plăci de tablă quarto din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate 7208 51 20, 7208 51 91, 7208 51 98, 7208 52 91, 7208 90 20, 7208 90 80, 7210 90 30, 7225 40 12, 7225 40 40, 7225 40 60 1 196 903 50 %
8 Foi și benzi din oțeluri inoxidabile laminate la cald 7219 11 00, 7219 12 10, 7219 12 90, 7219 13 10, 7219 13 90, 7219 14 10, 7219 14 90, 7219 22 10, 7219 22 90, 7219 23 00, 7219 24 00, 7220 11 00, 7220 12 00 153 186 50 %
9 Foi și benzi din oțeluri inoxidabile laminate la rece 7219 31 00, 7219 32 10, 7219 32 90, 7219 33 10, 7219 33 90, 7219 34 10, 7219 34 90, 7219 35 10, 7219 35 90, 7219 90 20, 7219 90 80, 7220 20 21, 7220 20 29, 7220 20 41, 7220 20 49, 7220 20 81, 7220 20 89, 7220 90 20, 7220 90 80 496 342 50 %
10 Plăci de tablă quarto inoxidabilă, laminate la cald 7219 21 10, 7219 21 90 17 025 50 %
12 Bare de calitate comercială și profiluri ușoare din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate 7214 30 00, 7214 91 10, 7214 91 90, 7214 99 31, 7214 99 39, 7214 99 50, 7214 99 71, 7214 99 79, 7214 99 95, 7215 90 00, 7216 10 00, 7216 21 00, 7216 22 00, 7216 40 10, 7216 40 90, 7216 50 10, 7216 50 91, 7216 50 99, 7216 99 00, 7228 10 20, 7228 20 10, 7228 20 91, 7228 30 20, 7228 30 41, 7228 30 49, 7228 30 61, 7228 30 70, 7228 30 89, 7228 60 20, 7228 60 80, 7228 70 10, 7228 70 90, 7228 80 00 codul TARIC: 7228 30 69 99 881 735 50 %
13 Bare de armătură 7214 20 00, 7214 99 10 codul TARIC: 7228 30 69 11 844 526 50 %
14 Bare și profile ușoare din oțeluri inoxidabile 7222 11 11, 7222 11 19, 7222 11 81, 7222 11 89, 7222 19 10, 7222 19 90, 7222 20 11, 7222 20 19, 7222 20 21, 7222 20 29, 7222 20 31, 7222 20 39, 7222 20 81, 7222 20 89, 7222 30 51, 7222 30 91, 7222 30 97, 7222 40 10, 7222 40 50, 7222 40 90 133 595 50 %
15 Sârmă laminată din oțeluri inoxidabile 7221 00 10, 7221 00 90 40 462 50 %
16 Sârmă laminată din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate 7213 10 00, 7213 20 00, 7213 91 10, 7213 91 20, 7213 91 41, 7213 91 49, 7213 91 70, 7213 91 90, 7213 99 10, 7213 99 90, 7227 10 00, 7227 20 00, 7227 90 10, 7227 90 50, 7227 90 95 1 569 532 50 %
17 Profile din fier sau din oțeluri nealiate 7216 31 10, 7216 31 90, 7216 32 11, 7216 32 19, 7216 32 91, 7216 32 99, 7216 33 10, 7216 33 90 184 607 50 %
18 Palplanșe 7301 10 00 31 263 50 %
19 Material feroviar 7302 10 22, 7302 10 28, 7302 10 40, 7302 10 50, 7302 40 00 16 472 50 %
20 Țevi de gaz 7306 30 41, 7306 30 49, 7306 30 72, 7306 30 77 222 413 50 %
21 Secțiuni tubulare 7306 61 10, 7306 61 92, 7306 61 99 499 493 50 %
22 Tuburi și țevi fără sudură din oțeluri inoxidabile 7304 11 00, 7304 22 00, 7304 24 00, 7304 41 00, 7304 49 83, 7304 49 85, 7304 49 89 32 967 50 %
24 Alte tuburi fără sudură 7304 19 10, 7304 19 30, 7304 19 90, 7304 23 00, 7304 29 10, 7304 29 30, 7304 29 90, 7304 31 20, 7304 31 80, 7304 39 50, 7304 39 82, 7304 39 83, 7304 39 88, 7304 51 81, 7304 51 89, 7304 59 30, 7304 59 82, 7304 59 83, 7304 59 89, 7304 90 00 268 901 50 %
25A Tuburi mari sudate 7305 11 00, 7305 12 00 28 749 50 %
25B 7305 19 00, 7305 20 00, 7305 31 00, 7305 39 00, 7305 90 00 83 616 50 %
26 Alte țevi sudate 7306 11 00, 7306 19 00, 7306 21 00, 7306 29 00, 7306 30 12, 7306 30 18, 7306 30 80, 7306 40 20, 7306 40 80, 7306 50 21, 7306 50 29, 7306 50 80, 7306 69 10, 7306 69 90, 7306 90 00 250 757 50 %
27 Bare finisate la rece din oțeluri nealiate și din alte oțeluri aliate 7215 10 00, 7215 50 11, 7215 50 19, 7215 50 80, 7228 10 90, 7228 20 99, 7228 50 20, 7228 50 40, 7228 50 61, 7228 50 69, 7228 50 80 97 315 50 %
28 Sârmă din oțeluri nealiate 7217 10 10, 7217 10 31, 7217 10 39, 7217 10 50, 7217 10 90, 7217 20 10, 7217 20 30, 7217 20 50, 7217 20 90, 7217 30 41, 7217 30 49, 7217 30 50, 7217 30 90, 7217 90 20, 7217 90 50, 7217 90 90 317 886 50 %

Cu privire la prezentul regulament a fost formulată o declarație, care poate fi consultată în JO C, C/2026/3336, 22.6.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/3336/oj.

Sursă: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/1384 din 24 iunie 2026.

This article is for informational purposes only and does not constitute legal advice. For specific situations, consult a licensed attorney or tax advisor.