Pe scurt
- Contractul de finanțare din PNRR pentru proiectele de carte de identitate electronică poate fi de acum modificat în ambele sensuri: bugetul se poate micșora sau mări prin act adițional.
- Micșorarea vizează explicit economiile rezultate din licitații și sumele care nu mai sunt necesare. Ea poate fi cerută de beneficiar, dar și propusă de minister.
- Majorarea se face doar din bani rămași disponibili la nivelul apelului și numai dacă sunt chiar necesari. Ordinul spune răspicat: majorarea nu constituie un drept al beneficiarului.
Publicat: M. Of. nr. 692 din 21 august 2026
Emis: 20 august 2026
Instituțiile care au primit bani europeni pentru cartea de identitate electronică află acum, negru pe alb, ce se întâmplă cu sumele rămase după licitații: pot fi tăiate din finanțare, inclusiv la inițiativa ministerului. Ordinul viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, nr. 130 din 20 august 2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 692 din 21 august 2026, modifică anexa nr. 14 la ghidul specific al apelului necompetitiv cu codul PNRR/2024/C.7/I.8/1, adică chiar modelul de contract de finanțare. Este un tipar care se repetă în gestionarea banilor europeni, așa cum s-a văzut și când România a mutat 200 de milioane de euro din PNRR în garanții pentru creditele firmelor mici.
Apelul face parte din componenta C7, transformare digitală, investiția 8, dedicată cărții de identitate electronice și semnăturii digitale, și acoperă jalonul 174, punerea în aplicare a măsurilor de sprijin pentru implementarea cărții de identitate electronice. Ghidul de bază fusese aprobat prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 75/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 398 și 398 bis din 29 aprilie 2024.
Ordinul nu schimbă nici obiectivele proiectelor, nici indicatorii asumați. Schimbă doar mecanismul prin care banii se pot mișca în interiorul contractului deja semnat.
Efectele pe care le produce
Primul efect este introducerea unei reguli explicite de diminuare. Noul alineat (41) al art. 3 din contractul de finanțare permite scăderea valorii eligibile aprobate cu sumele care nu mai sunt necesare pentru realizarea activităților, rezultatelor și indicatorilor, inclusiv cu economiile rezultate în urma procedurilor de achiziție publică sau a executării contractelor de achiziție.
Al doilea efect este cine poate declanșa diminuarea. Ea se face prin act adițional, la solicitarea beneficiarului, dar și la propunerea structurii de specialitate a ministerului, denumită în contract MAI-RI. Ambele variante cer o justificare temeinică și nu pot afecta scopul, obiectivele, rezultatele și indicatorii asumați.
Al treilea efect este posibilitatea de majorare, sub condiții cumulative. Potrivit noului alineat (42), valoarea eligibilă poate crește prin act adițional, în cazuri temeinic justificate, la cererea beneficiarului și cu aprobarea MAI-RI, dar numai în limita sumelor devenite disponibile și confirmate la nivelul alocării financiare a apelului și al creditelor de angajament aprobate, cu asigurarea creditelor bugetare și, după caz, a sumelor de TVA.
Al patrulea efect este limitarea așteptărilor. Textul precizează că majorarea poate fi aprobată numai dacă sumele suplimentare sunt necesare implementării, pot fi folosite în perioada de implementare și respectă condițiile de eligibilitate, și adaugă o frază care nu lasă loc de interpretare: majorarea nu constituie un drept al beneficiarului.
Al cincilea efect este de corelare. Modificarea valorii eligibile atrage actualizarea corespunzătoare a valorii totale a proiectului și, după caz, a sumelor aferente TVA și a valorii neeligibile, potrivit noii forme a art. 3 alin. (4). În plus, capitolul 3 alineatul (11) litera b) din anexa nr. 1, condițiile generale, trimite acum expres la art. 3 alin. (4)-(42).
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Până acum, contractul-model spunea doar că valoarea totală și componentele ei pot fi modificate prin act adițional, în condițiile capitolului 3 din condițiile generale. Nu exista un text propriu despre ce se întâmplă cu economiile din achiziții și nici o procedură scrisă pentru majorare.
A doua schimbare este direcția de inițiativă. Diminuarea putea fi discutată, dar acum ministerul o poate propune el însuși, ceea ce transformă un subiect de negociere într-o procedură prevăzută în contract.
A treia schimbare este plafonul majorării. Nu mai depinde de o apreciere generală, ci de sumele efectiv devenite disponibile la nivelul apelului și confirmate de MAI-RI, în limita creditelor de angajament aprobate.
Ce nu se schimbă sunt jalonul și indicatorii. Orice modificare de buget, în plus sau în minus, trebuie făcută fără afectarea scopului, obiectivelor, rezultatelor și indicatorilor din contractul de finanțare și fără atingerea deciziei de acordare a finanțării.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Scrie în contract ce se întâmplă cu economiile din licitații, în loc să lase subiectul la interpretarea părților.
- Creează, pentru prima dată la acest apel, o cale formală de majorare a finanțării în cazuri justificate.
- Eliberează sume care pot fi redirecționate către alte proiecte din același apel, în loc să rămână blocate în contracte în care nu mai au ce face.
- Corelează textul contractului cu cel al condițiilor generale, deci dispare riscul unor trimiteri contradictorii între cele două anexe.
- Protejează rezultatul proiectului: orice mișcare de buget se face fără atingerea scopului, obiectivelor și indicatorilor.
Ce rămâne o problemă
- Majorarea nu este un drept, deci un beneficiar poate îndeplini toate condițiile și tot să nu primească suma suplimentară.
- Ordinul nu prevede un termen în care ministerul răspunde la o cerere de majorare sau de diminuare.
- Nu se precizează cum se stabilește ordinea între mai mulți beneficiari care cer simultan majorare din același rest disponibil.
- Sintagma „justificare temeinică” rămâne fără criterii, atât la diminuare, cât și la majorare.
- Ordinul intră în vigoare la publicare, fără o perioadă de acomodare, deși modifică un contract deja semnat și în derulare.
Sfaturi utile
- Dacă implementezi un proiect din acest apel, verifică acum diferența dintre valoarea contractată și cea rezultată după licitații. Aceea este suma expusă diminuării.
- Pregătește din timp justificarea pentru sumele pe care vrei să le păstrezi. Ordinul cere justificare temeinică și la diminuare, nu doar la majorare.
- Dacă ai nevoie de bani în plus, depune cererea cât mai devreme în perioada de implementare. Una dintre condiții este ca sumele să poată fi efectiv utilizate până la final.
- Nu construi bugetul pe ipoteza majorării. Textul spune expres că ea nu constituie un drept al beneficiarului.
- Verifică dacă modificarea afectează valoarea TVA și partea neeligibilă. Actualizarea lor este automată în noua formă a art. 3 alin. (4).
- Recitește capitolul 3 din anexa nr. 1, condițiile generale. Litera b) de la alineatul (11) trimite acum la art. 3 alin. (4)-(42) din contract.
Întrebări frecvente
Pe cine privește acest ordin?
Ce se întâmplă cu banii economisiți la licitație?
Pot cere mai mulți bani decât am în contract?
Ministerul îmi poate tăia bugetul fără să cer eu?
Se schimbă indicatorii sau jalonul proiectului?
De când se aplică?
Analiza redacției
Ordinul umple un gol pe care oricine a implementat un proiect cu fonduri europene îl cunoaște. Până acum, art. 3 alin. (4) din contractul-model spunea doar că valoarea totală poate fi modificată prin act adițional, în condițiile capitolului 3 din condițiile generale, fără să pomenească vreodată economiile din achiziții. Diferența dintre suma contractată și rezultatul licitației rămânea astfel într-o zonă nescrisă, iar banii stăteau blocați într-un contract în care nu mai aveau ce face, la un apel care are un jalon de îndeplinit. Noile alineate (41) și (42) rezolvă exact asta și o fac în termeni clari.
Ce se vede însă imediat este că cele două alineate nu sunt simetrice. Diminuarea poate fi pornită de oricare parte, la solicitarea beneficiarului sau la propunerea MAI-RI. Majorarea poate fi pornită doar de beneficiar și numai cu aprobarea MAI-RI, iar textul închide discuția spunând că nu constituie un drept al beneficiarului. Ministerul are deci inițiativă într-un singur sens, cel al reducerii, și drept de veto în celălalt. Este o opțiune legitimă atunci când administrezi un plafon fix la nivelul apelului, dar nu e explicată nicăieri, iar contractul de finanțare nu este locul unde asimetria să treacă neobservată.
Lipsa cea mai importantă este alta, și e o problemă de tehnică, nu de politică. Ordinul modifică anexa nr. 14 la Ghidul specific, adică modelul de contract, nu contractele deja semnate. Un model nou nu schimbă un contract în derulare; asta cere un act adițional cu acordul ambelor părți. Ordinul nu are însă nicio dispoziție tranzitorie, iar art. II se mărginește să spună că actul se publică. Rezultatul practic este că noile reguli se aplică sigur contractelor semnate după 21 august 2026, iar pentru cele aflate în implementare rămân o propunere de negociat. Un beneficiar care nu semnează actul adițional de aliniere rămâne pe forma veche, în care economiile din licitație nu au regim scris.
Merită observată și forma trimiterilor. Noul art. 3 alin. (4) spune că modificările se fac în condițiile alin. (41) și (42), precum și ale capitolului 3 din anexa nr. 1, iar capitolul 3 alineatul (11) litera b), rescris prin același ordin, trimite înapoi la art. 3 alin. (4)-(42) din contract. Cele două texte se indică reciproc. Interpretarea corectă este că ambele seturi de condiții se aplică împreună, dar procedura efectivă, cine analizează cererea, în cât timp și pe baza căror documente, nu se află în niciunul dintre ele.
Ce ar trebui schimbat
- O dispoziție tranzitorie pentru contractele aflate în derulare. Un termen în care MAI-RI propune actul adițional de aliniere la noua formă și o precizare despre ce regim se aplică până atunci. Fără ea, la același apel pot funcționa simultan două versiuni ale aceluiași contract-model, cu reguli diferite pentru economiile din licitație.
- Un termen scris de răspuns al MAI-RI și un efect al tăcerii, în ambele sensuri. Nu doar la majorare, ci și la propunerea de diminuare venită dinspre minister, unde beneficiarul ar trebui să aibă un interval clar în care poate obiecta. Astăzi niciuna dintre cele două proceduri nu are calendar.
- Un criteriu obiectiv de ordine la sumele devenite disponibile la nivelul apelului. Data înregistrării cererii, gradul de realizare a indicatorilor, orice regulă scrisă. Cât timp restul disponibil este unul singur și cererile pot fi mai multe, absența criteriului transformă o condiție de eligibilitate într-o decizie discreționară.
- Publicarea periodică a soldului disponibil la nivelul apelului. Condiția majorării este ca sumele să fi devenit disponibile și să fie confirmate, dar beneficiarul nu are cum să vadă acest sold. Un anunț lunar pe pagina ministerului ar spune fiecărui beneficiar dacă are rost să pregătească un dosar sau nu.
- Obligația de a motiva în scris refuzul unei cereri de majorare. Tocmai pentru că majorarea nu este un drept, refuzul ar trebui să spună dacă a fost respins pe fond, pentru lipsă de justificare, sau doar pentru că nu mai există sold. Sunt situații complet diferite, iar a doua se poate schimba peste o lună.
- Procedura efectivă scrisă într-un singur loc. Fie în contract, fie în condițiile generale, dar nu împărțită între două texte care se trimit unul la altul. Cine caută azi pașii concreți ai unui act adițional de buget parcurge o buclă închisă de referințe și nu găsește nicăieri lista documentelor de depus.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 692 din 21 august 2026 16 pagini PDF, 122 KB actul începe la pagina 11
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Ordinul viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, nr. 130/2026 pentru modificarea și completarea anexei nr. 14 la Ghidul specific privind regulile și condițiile aplicabile finanțării din fondurile europene aferente Planului național de redresare și reziliență în cadrul apelului necompetitiv de proiecte cod PNRR/2024/C.7/I.8/1, componenta C7 Transformare digitală, investiția 8 Carte de identitate electronică și semnătura digitală, jalonul 174, aprobat prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 75/2024
EMITENT: Ministerul Afacerilor Interne
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 21 august 2026
Având în vedere prevederile: — Regulamentului (UE) 2020/2.094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19; — Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, cu modificările și completările ulterioare; — Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 17 noiembrie 2025 de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de redresare și reziliență al României; — Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare; — Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 209/2022, cu modificările și completările ulterioare; — art. II din Legea nr. 102/2024 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2024 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, cu modificările ulterioare; — Ordinului viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, nr. 14/2026 privind stabilirea sistemului de management și control la nivelul Ministerului Afacerilor Interne pentru gestionarea fondurilor europene nerambursabile/rambursabile alocate Ministerului Afacerilor Interne prin Mecanismul de redresare și reziliență pentru implementarea Planului național de redresare și reziliență; — Acordului de finanțare nr. 36.424 din 30.03.2022 privind implementarea reformelor și/sau investițiilor finanțate prin Planul național de redresare și reziliență, încheiat între Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Afacerilor Interne, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv Actul adițional nr. 3 din 22.12.2025, în temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, emite următorul ordin:
Art. I. — Anexa nr. 14 la Ghidul specific privind regulile și condițiile aplicabile finanțării din fondurile europene aferente Planului național de redresare și reziliență în cadrul apelului necompetitiv de proiecte — cod: PNRR/2024/C.7/I.8/1, componenta C7 — Transformare digitală, investiția 8 — Carte de identitate electronică și semnătura digitală, jalonul 174 — Punerea în aplicare a măsurilor de sprijin pentru implementarea cărții de identitate electronice, aprobat prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 75/2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 și 398 bis din 29 aprilie 2024, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 3, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins: „(4) Valoarea totală a proiectului și componentele acesteia, prevăzute la alin. (1) și (2), pot fi modificate prin act adițional, în condițiile alin. (41) și (42), precum și ale capitolului 3 din anexa nr. 1 — Condiții generale. Modificarea valorii eligibile a proiectului determină actualizarea corespunzătoare a valorii totale a proiectului și, după caz, a sumelor aferente TVA și a valorii neeligibile.”
2. La articolul 3, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alin. (41) și (42), cu următorul cuprins: „(41) Valoarea eligibilă aprobată a proiectului poate fi diminuată cu sumele care nu mai sunt necesare pentru realizarea activităților, rezultatelor și indicatorilor proiectului, inclusiv cu economiile rezultate în urma derulării procedurilor de achiziție publică ori a executării contractelor de achiziție.
Diminuarea se realizează, prin act adițional, la solicitarea beneficiarului sau la propunerea MAI-RI, pe baza unei justificări temeinice și fără afectarea scopului, obiectivelor, rezultatelor și indicatorilor asumați prin contractul de finanțare.
(42) Valoarea eligibilă aprobată a proiectului poate fi majorată, prin act adițional, în cazuri temeinic justificate, la solicitarea beneficiarului și cu aprobarea MAI-RI, în limita ACTE ALE CAMEREI CONSULTANȚILOR FISCALI CAMERA CONSULTANȚILOR FISCALI H O T Ă R Â R E privind ocuparea unui loc vacant de membru al Consiliului superior al Camerei Consultanților Fiscali În temeiul prevederilor art. 12 din Ordonanța Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea și exercitarea activității de consultanță fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere prevederile art. 32 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare al Camerei Consultanților Fiscali, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanților Fiscali nr. 3/2022, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul superior al Camerei Consultanților Fiscali, întrunit în ședința din 29 iulie 2026, h o t ă r ă ș t e:
3. La anexa nr. 1 „Condiții generale” capitolul 3 alineatul (11), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: „b) modificări intervenite în bugetul proiectului care determină diminuarea sau, după caz, majorarea valorii totale eligibile și/sau neeligibile aprobate și modificarea corespunzătoare a valorii totale a proiectului, în condițiile art. 3 alin. (4)-(42) din contractul de finanțare prevăzut în anexa nr. 14 la Ghidul specific;”.
Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Bogdan Despescu, secretar de stat București, 20 august 2026. Nr. 130.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.


