Pe scurt

  • Telereabilitarea intră în lege ca serviciu de telemedicină: recuperarea medicală se poate face la distanță, prin mijloace digitale, de la consult și evaluare funcțională până la intervenția terapeutică, educarea pacientului și monitorizarea lui.
  • O pot furniza medicii de recuperare, dar și cardiologii, neurologii, neurochirurgii și ortopezii, aceștia din urmă numai în primele 3 luni de la evenimentul acut sau de la operație, plus medici de alte specialități clinice și furnizorii autorizați de servicii conexe actului medical.
  • Legea a intrat în vigoare la 16 iulie 2026, dar nu se aplică încă în practică: normele metodologice se elaborează de Ministerul Sănătății în 30 de zile și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Act: Legea nr. 138/2026
Publicat: M. Of. nr. 574 din 13 iulie 2026
Intră în vigoare: 16 iulie 2026

Un pacient operat la genunchi sau externat după un infarct va putea face ședințele de recuperare de acasă, în fața ecranului, cu medicul care îl vede și îl corectează la distanță. Legea nr. 138/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 574 din 13 iulie 2026, adaugă telereabilitarea la lista serviciilor de telemedicină din Legea nr. 95/2006. Este a doua mișcare din 2026 prin care recuperarea cardiacă intră în atenția legiuitorului, după ce stimulatoarele cardiace fără fir au fost trecute pe lista materialelor decontate.

Legea este scurtă, două articole, dar face două lucruri distincte. Întâi adaugă o literă nouă, lit. g), la enumerarea serviciilor de telemedicină din articolul 301 alineatul (6) al Legii nr. 95/2006. Apoi introduce un articol nou, art. 3013, care spune cine poate furniza telereabilitare și ce înseamnă ea.

Până acum, recuperarea medicală era, prin definiție, o activitate de contact: pacientul venea în cabinet sau în baza de tratament. Textul nou recunoaște că o parte din ea, evaluarea funcțională, ghidajul exercițiului, educația pacientului și monitorizarea, se poate face și prin ecran.

Efectele pe care le produce

Telereabilitarea devine o categorie legală, nu o practică tolerată. Textul o definește ca furnizarea la distanță a serviciilor de medicină fizică și de reabilitare și a serviciilor conexe actului medical, cu mijloace digitale, pentru consult, evaluare funcțională, intervenție terapeutică de specialitate, educarea pacientului și monitorizarea acestuia. Sunt cinci componente distincte, nu doar o teleconsultație.

Lista furnizorilor este limitativă și are un tipar clar. Fără nicio restricție de timp o pot face medicii cu specialitatea recuperare, medicină fizică și balneologie, respectiv medicină fizică și de reabilitare. Cu restricție de timp o pot face cardiologii, pentru pacienții din faza acută de recuperare cardiovasculară, în primele 3 luni de la un eveniment cardiovascular acut sau de la o intervenție cardiacă; neurologii și neurochirurgii, pentru faza acută și subacută, în primele 3 luni; ortopezii-traumatologi, tot în primele 3 luni de la operația ortopedică sau de la traumatismul musculo-scheletic major.

Intră în joc și profesiile din jurul actului medical. Furnizorii autorizați de servicii conexe actului medical, categoria în care intră fizioterapeuții, kinetoterapeuții, psihologii clinicieni și logopezii, pot furniza telereabilitare în limitele competențelor profesionale stabilite prin lege. Pentru ei, legea adaugă o condiție suplimentară: serviciile se prestează în strictă concordanță cu prescripția și recomandările medicului curant.

Se deschide o poartă largă prin litera e). Pe lângă cele patru specialități numite, textul permite telereabilitarea și medicilor de alte specialități clinice, în limitele competențelor profesionale stabilite prin lege, fără să le impună vreo limită de timp.

Nimic nu se poate face însă până la normele metodologice. Articolul II obligă Ministerul Sănătății să le elaboreze în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, iar aprobarea lor se face prin hotărâre a Guvernului. Ele vor stabili condițiile tehnice, documentația și, cel mai important pentru pacient, dacă și cum se decontează serviciul. Condițiile în care un fizioterapeut revine în profesie s-au schimbat și ele în 2026: stagiul de reatestare a coborât la 150 de ore.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Telemedicina a intrat în Legea nr. 95/2006 în timpul pandemiei și a rămas acolo, cu o listă de servicii care includea teleconsultația, teleexpertiza, telemonitorizarea și celelalte forme clasice. Recuperarea medicală nu figura printre ele. Consecința practică era că un kinetoterapeut care ghida un pacient prin videoconferință nu presta, formal, un act medical recunoscut, iar cabinetul nu avea cum să îl factureze ca serviciu de telemedicină.

De la 16 iulie 2026, lista are o literă în plus și un articol propriu care o dezvoltă. Diferența nu este de tehnologie, ci de calificare juridică: același Zoom sau aceeași platformă medicală înseamnă acum un serviciu de telemedicină, cu regimul care decurge de acolo.

A doua schimbare este că legea desenează, pentru prima dată, un traseu de recuperare la distanță pentru faza acută. Cele trei luni de după un infarct, un accident vascular sau o operație ortopedică erau exact perioada în care pacientul se deplasa cel mai greu la spital. Textul le atribuie explicit cardiologului, neurologului și ortopedului, nu doar medicului de recuperare.

A treia schimbare privește profesiile conexe. Fizioterapeutul și kinetoterapeutul capătă un temei legal pentru munca la distanță, dar sub o condiționare pe care medicii nu o au: prescripția și recomandările medicului curant. Este o ierarhie scrisă în lege, nu doar o practică de cabinet.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Pacientul din faza acută, cel care se deplasează cel mai greu, primește o cale legală de a continua recuperarea fără să ajungă la spital.
  • Definiția acoperă tot lanțul, de la consult și evaluare funcțională până la monitorizare, deci nu se rezumă la o discuție video.
  • Fizioterapeuții și ceilalți furnizori de servicii conexe primesc un temei legal explicit pentru activitatea la distanță.
  • Pentru zonele fără cabinet de recuperare la distanță rezonabilă, telereabilitarea poate fi singura formă realistă de acces.
  • Termenul de 30 de zile pentru normele metodologice este scurt, ceea ce arată intenția de aplicare rapidă.

Ce rămâne o problemă

  • Legea nu spune nimic despre decontare. Fără o modificare a contractului-cadru și a normelor de aplicare ale acestuia, serviciul rămâne accesibil doar contra cost.
  • Restricția de 3 luni se aplică specialităților numite, dar litera e) permite telereabilitarea oricărui medic de altă specialitate clinică, fără nicio limită de timp. Asimetria nu are o justificare vizibilă în text.
  • Nu există nicio cerință tehnică în lege: nici despre platformă, nici despre securitatea datelor medicale, nici despre înregistrarea ședinței. Totul rămâne în seama normelor metodologice.
  • Legea nu prevede cum se stabilește dacă un pacient este apt pentru recuperare la distanță, deși evaluarea funcțională prin ecran are limite evidente.
  • Termenul de 30 de zile privește elaborarea normelor de către minister, nu aprobarea lor prin hotărâre a Guvernului, care nu are niciun termen.

Sfaturi utile

  1. Nu porniți de la premisa că serviciul este gratuit. Legea îl recunoaște ca formă de telemedicină, dar decontarea depinde de contractul-cadru și de normele de aplicare, care nu au fost încă modificate.
  2. Dacă sunteți în primele 3 luni de la un infarct, de la o intervenție cardiacă, de la un accident neurologic sau de la o operație ortopedică, întrebați medicul curant dacă vă poate include într-un program de telereabilitare. Legea îi dă expres această posibilitate.
  3. După cele 3 luni, adresați-vă unui medic de recuperare, medicină fizică și balneologie sau de medicină fizică și de reabilitare. Pentru el, legea nu prevede nicio limită de timp.
  4. Dacă ședințele sunt conduse de un fizioterapeut sau de un kinetoterapeut, cereți să existe o prescripție și recomandări scrise ale medicului curant. Legea condiționează expres serviciul conex de ele.
  5. Verificați ca furnizorul de servicii conexe să fie autorizat. Textul cere autorizarea, nu doar competența profesională.
  6. Urmăriți apariția normelor metodologice, aprobate prin hotărâre a Guvernului. Acolo vor fi condițiile tehnice, documentele și, eventual, regulile de decontare.
  7. Păstrați dovezile ședințelor, indiferent cine le conduce. Într-o formă de asistență la distanță, documentarea este singura probă că serviciul a fost prestat.

Întrebări frecvente

Ce este, mai exact, telereabilitarea?
Legea o definește ca furnizarea la distanță a serviciilor de medicină fizică și de reabilitare și a serviciilor conexe actului medical, cu mijloace digitale, pentru consult, evaluare funcțională, intervenție terapeutică de specialitate, educarea pacientului și monitorizarea acestuia.
Cine poate să o furnizeze?
Medicii de recuperare, medicină fizică și balneologie sau de medicină fizică și de reabilitare; cardiologii, neurologii, neurochirurgii și ortopezii-traumatologi, pentru pacienții din primele 3 luni de la evenimentul acut sau de la intervenție; medici de alte specialități clinice; furnizorii autorizați de servicii conexe actului medical. Toți, în limitele competențelor profesionale stabilite prin lege.
Se decontează prin asigurarea de sănătate?
Legea nu prevede nimic despre decontare. Ea încadrează telereabilitarea printre serviciile de telemedicină, iar regulile de plată din fondul de asigurări se stabilesc prin contractul-cadru și normele lui de aplicare, care nu au fost modificate prin acest act.
De ce apare limita de 3 luni?
Ea privește doar cardiologii, neurologii, neurochirurgii și ortopezii-traumatologi și corespunde fazei acute, respectiv subacute, de recuperare de după un eveniment sau o intervenție. Pentru medicii de recuperare, medicină fizică și balneologie legea nu prevede nicio limită de timp.
Poate un kinetoterapeut să lucreze singur cu mine, online?
Poate, dacă este furnizor autorizat de servicii conexe actului medical, dar numai în strictă concordanță cu prescripția și recomandările cu caracter medical ale medicului curant și cu respectarea prevederilor legale aplicabile profesioniștilor din domeniul sănătății.
De când se aplică în practică?
Legea a intrat în vigoare la 16 iulie 2026, la 3 zile de la publicare. Aplicarea efectivă depinde însă de normele metodologice, pe care Ministerul Sănătății le elaborează în 30 de zile de la intrarea în vigoare și care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Ce platformă trebuie folosită?
Legea vorbește doar despre mijloace digitale, fără să indice o platformă, un standard tehnic sau cerințe de securitate. Acestea rămân în sarcina normelor metodologice și a regulilor generale privind protecția datelor medicale.

Analiza redacției

Legea corectează o inconsecvență reală. Din 2020 încoace, statul a recunoscut că medicina se poate face și prin ecran, dar a lăsat pe dinafară exact domeniul în care distanța doare cel mai mult: recuperarea, care presupune ședințe repetate, săptămâni la rând, la un pacient care abia se mișcă. Adăugarea unei singure litere la o listă existentă și a unui articol de zece rânduri rezolvă, formal, problema.

Alegerea de a numi explicit cardiologia, neurologia, neurochirurgia și ortopedia, cu fereastra de 3 luni, este bine gândită: acolo se joacă recuperarea funcțională, iar medicul care a operat sau a tratat evenimentul acut are informația clinică cea mai proaspătă. Definiția în cinci componente, de la consult la monitorizare, arată de asemenea că textul a fost scris de cineva care știe ce înseamnă un program de reabilitare, nu doar o consultație.

Slăbiciunea este că legea se oprește exact înainte de partea care decide dacă serviciul va exista sau nu: banii. Nimic din text nu atinge decontarea, iar fără o intervenție în contractul-cadru, telereabilitarea va rămâne o opțiune privată, plătită din buzunar, adică inaccesibilă tocmai pacientului din mediul rural pentru care distanța era problema. La fel, un serviciu construit integral pe mijloace digitale este introdus fără o singură cerință de securitate a datelor, deși ședințele presupun imagine video cu pacientul în propria locuință.

Ce ar trebui schimbat

  • O prevedere expresă privind decontarea. Un articol care să oblige la includerea telereabilitării în contractul-cadru la prima modificare ar transforma dreptul recunoscut într-un serviciu efectiv accesibil, în loc să îl lase în seama unei negocieri viitoare.
  • Un termen și pentru aprobarea normelor, nu doar pentru elaborarea lor. Așa cum e scris, ministerul are 30 de zile să scrie textul, iar Guvernul are timp nelimitat să îl aprobe. Un termen simetric ar închide golul.
  • Clarificarea raportului dintre litera e) și restricția de 3 luni. Dacă limitarea are o rațiune clinică, ea ar trebui să se aplice și medicilor de alte specialități clinice; dacă nu are, ar trebui eliminată de la cele patru specialități numite. Astăzi, aceeași ședință este permisă sau interzisă în funcție de specialitatea de pe parafă, nu de starea pacientului.
  • Cerințe minime de securitate și de evidență a ședinței. Platformă conformă, consimțământ informat pentru transmiterea imaginii și o consemnare în dosarul pacientului ar proteja deopotrivă pacientul și furnizorul, într-un domeniu în care proba prestației este dificilă.
  • Un criteriu de eligibilitate a pacientului pentru forma la distanță. O evaluare inițială față în față, cel puțin la prima ședință, ar preveni situația în care un pacient cu risc de cădere primește exerciții ghidate prin ecran, fără ca nimeni să îi fi văzut locuința.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 574 din 13 iulie 2026 16 pagini PDF, 101 KB actul începe la pagina 14

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Lege pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății

EMITENT: Parlamentul României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 13 iulie 2026

PARLAMENTUL ROMÂNIEI. CAMERA DEPUTAȚILOR. SENATUL

L E G E pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. — Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 301 alineatul (6), după litera f) se introduce o nouă literă, lit. g), cu următorul cuprins: „g) telereabilitarea.”

2. După articolul 3012 se introduce un nou articol, art. 3013, cu următorul cuprins: „Art. 3013. — (1) Din categoria serviciilor de telemedicină pot face parte și servicii de telereabilitare furnizate de către:

a) medicii cu specialitatea recuperare, medicină fizică și balneologie/medicină fizică și de reabilitare;

b) medicii cu specialitatea cardiologie, pentru pacienții aflați în faza acută de recuperare cardiovasculară, în primele 3 luni de la producerea unui eveniment cardiovascular acut sau de la o intervenție cardiacă, în limitele competențelor profesionale stabilite prin lege;

c) medicii cu specialitatea neurologie/neurochirurgie, pentru pacienții aflați în faza acută și subacută de recuperare neurologică/neurochirurgicală, în primele 3 luni de la producerea unui eveniment neurologic acut sau de la o intervenție neurochirurgicală, în limitele competențelor profesionale stabilite prin lege;

d) medicii cu specialitatea ortopedie-traumatologie, pentru pacienții aflați în faza acută și subacută de recuperare postortopedică și posttraumatologică, în primele 3 luni de la o intervenție chirurgicală ortopedică sau de la producerea unui traumatism musculo-scheletic major, în limitele competențelor profesionale stabilite prin lege;

e) medici de alte specialități clinice, în limitele competențelor profesionale stabilite prin lege;

f) furnizorii de servicii conexe actului medical autorizați, în limitele competențelor profesionale stabilite prin lege.

(2) Telereabilitarea reprezintă furnizarea la distanță a serviciilor de medicină fizică și de reabilitare și a serviciilor conexe actului medical, utilizând mijloace digitale pentru realizarea consultului, evaluării funcționale, intervenției terapeutice de specialitate, educării pacientului și monitorizării acestuia.

(3) În cadrul telereabilitării, serviciile conexe actului medical se furnizează în strictă concordanță cu prescripția și recomandările cu caracter medical ale medicului curant, cu nevoile medico-psihosociale ale beneficiarilor și cu respectarea prevederilor legale aplicabile profesioniștilor din domeniul sănătății.”

Art. II. — În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătății elaborează normele metodologice de punere în aplicare a acesteia, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, NATALIA-ELENA INTOTERO PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA ABRUDEAN București, 13 iulie 2026.

Nr. 138.

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 13 iulie 2026

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.