Recipiente sub presiune: pe piață fără marcaj CE în criză

Pe scurt

Hotărârea Guvernului nr. 822/2026 adaugă în hotărârea care reglementează recipientele simple sub presiune un capitol de proceduri de urgență, care se pune în mișcare numai dacă Uniunea Europeană declară o situație de urgență pe piața internă și trece aceste recipiente pe lista bunurilor relevante în situații de criză.
Pe durata unei asemenea crize, organismele notificate tratează cu prioritate cererile de evaluare a conformității, iar recipientele acoperite de un act de punere în aplicare al Comisiei Europene pot ajunge pe piața din România fără marcajul CE și fără inscripțiile obișnuite, cu o mențiune în limba română că sunt puse pe piață ca „bun relevant în situații de criză”.
Până la o asemenea activare nu se schimbă nicio obligație pentru producătorii, importatorii și distribuitorii de recipiente sub presiune. Singurul efect imediat este înlocuirea numelui ministerului responsabil, în 19 locuri din textul din 2015.

Act: Hotărârea Guvernului nr. 822/2026 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 824/2015 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a recipientelor simple sub presiune
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 15 octombrie 2026, paginile 15-16
Intră în vigoare: 15 octombrie 2026

Rezervoarele de aer ale compresoarelor, buteliile care alimentează frânele camioanelor și celelalte recipiente simple sub presiune au, de la 15 octombrie 2026, un set de reguli care se aplică numai în caz de criză. Hotărârea Guvernului nr. 822/2026 completează Hotărârea Guvernului nr. 824/2015 cu un capitol nou, V¹, numit „Proceduri de urgență”, format din cinci articole, de la 36¹ la 36⁵. Mecanismul e unul de rezervă: rămâne inert până în ziua în care Consiliul Uniunii Europene activează regimul de urgență pe piața internă și pune recipientele sub presiune pe lista bunurilor relevante în situații de criză, iar Comisia Europeană activează apoi, printr-un act de punere în aplicare, procedurile de urgență din legislația de produs.

Recipientele vizate sunt cele sudate, fabricate în serie, proiectate pentru o presiune interioară mai mare de 0,5 bar, la care presiunea maximă de lucru nu trece de 30 bar, iar produsul dintre presiune și capacitate rămâne sub 10.000 bar·l. Sub 50 bar·l se fabrică după cele mai bune practici inginerești, fără verificare externă. Peste acest prag intră în joc cerințele esențiale de securitate din anexa nr. 1, examinarea de tip făcută de un organism notificat și declarația UE de conformitate. Exact aceste etape sunt cele pe care noul capitol le poate scurta, înlocui sau sări atunci când piața internă nu mai funcționează normal.

Hotărârea transpune articolul 4 din Directiva (UE) 2024/2.749, apărută în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, din 8 noiembrie 2024, și se sprijină pe Regulamentul (UE) 2024/2.747, care a creat regimul de vigilență și regimul de urgență pe piața internă. Aceeași directivă cerea statelor membre să adopte și să publice măsurile de transpunere până la 29 mai 2026 și să le aplice de la 30 mai 2026. Textul românesc a fost adoptat la 9 octombrie 2026 și publicat la 15 octombrie 2026, cu 139 de zile peste termen.

Efectele pe care le produce

Cât timp nu există o criză declarată la nivelul Uniunii Europene, hotărârea nu cere nimic nimănui. Articolul 36¹ leagă întregul capitol de trei condiții care trebuie îndeplinite în același timp: un act de punere în aplicare al Comisiei Europene, adoptat în temeiul articolului 28 din Regulamentul (UE) 2024/2.747, care activează procedurile de urgență pentru recipientele în discuție; desemnarea acestor recipiente drept bunuri relevante în situații de criză printr-un act al Consiliului Uniunii Europene, în temeiul articolului 18 alineatul (4) din același regulament; și durata regimului de urgență, care nu poate depăși șase luni la o activare, cu prelungiri succesive de cel mult șase luni fiecare.

Odată activat, primul efect practic îi vizează pe producători. Organismele notificate trebuie să trateze cu prioritate toate cererile de evaluare a conformității pentru recipientele din lista Comisiei Europene, indiferent dacă cererile au fost depuse înainte sau după activare, iar prioritatea nu are voie să se transforme în costuri suplimentare disproporționate pentru cei care au depus cererile. În plus, organismele notificate trebuie să depună eforturi rezonabile pentru creșterea capacității de testare. Pentru un producător care așteaptă o examinare de tip, asta înseamnă că dosarul lui urcă în coadă fără să plătească pentru urgentare.

Al doilea efect e cel mai vizibil pentru cumpărător. În cazul în care Comisia Europeană extinde la nivelul întregii Uniuni valabilitatea unei autorizații emise de un stat membru, recipientele din acel act pot fi introduse pe piața din România fără să mai parcurgă procedurile de evaluare care presupun implicarea obligatorie a unui organism notificat. Un asemenea recipient afișează informația că este pus pe piață ca „bun relevant în situații de criză”, cu conținutul fixat de actul Comisiei Europene, iar informația și etichetele trebuie să fie clare, ușor de înțeles, lizibile și formulate în limba română.

Prețul acestei scurtături se vede dacă articolul 36³ alineatul (7) se pune lângă anexa nr. 3 din hotărârea din 2015. Recipientul nu poartă nici marcajul CE, nici inscripțiile de la punctul 1 al acelei anexe, adică presiunea maximă de lucru, temperatura maximă și cea minimă de lucru, capacitatea, numele și adresa producătorului, tipul și identificarea seriei sau a lotului. Pe el rămâne doar mențiunea de bun relevant în situații de criză. În același timp, recipientul nu mai beneficiază de libera circulație din articolul 5, iar Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat, denumită în continuare ISCIR, poate lua față de el măsuri corective și restrictive, pe care le anunță imediat Comisiei Europene și celorlalte state membre prin Sistemul de informare și comunicare pentru supravegherea pieței, ICSMS.

Al treilea efect ține de standarde. Când nu există standarde armonizate publicate pentru cerințele esențiale de securitate, sau când criza îi împiedică pe producători să le mai folosească, Comisia Europeană poate indica prin act de punere în aplicare alte standarde ori poate stabili specificații comune. Recipientele conforme cu ele sunt considerate conforme cu cerințele esențiale de securitate, iar prezumția ține până în ultima zi a regimului de urgență sau până la altă dată stabilită de Comisia Europeană. Din ziua următoare expirării sau dezactivării regimului, producătorii nu se mai pot sprijini pe ea, însă recipientele deja introduse pe piață rămân considerate conforme.

În fine, ISCIR acordă prioritate activităților de supraveghere pentru recipientele din lista Comisiei Europene, coordonat prin rețeaua Uniunii pentru conformitatea produselor, și sprijină autoritățile din alte state membre, inclusiv prin trimiterea de echipe de experți sau prin punerea la dispoziție de capacitate de testare. Separat de tot acest mecanism, hotărârea înlocuiește în textul din 2015 denumirea „Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului” cu „Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului”, singura modificare care se aplică din prima zi.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Înainte nu exista niciun regim de criză. Hotărârea Guvernului nr. 824/2015, în vigoare de la 21 octombrie 2015, avea un singur traseu: cerințe esențiale, evaluare a conformității prin organism notificat peste 50 bar·l, declarație UE de conformitate, marcaj CE. Un deficit brusc de recipiente nu schimba nimic din acest traseu.
Prioritatea la evaluare devine obligație, nu favoare. Până acum, ordinea în care un organism notificat lua dosarele era treaba lui. Articolul 36² îi impune acum să trateze cu prioritate cererile pentru recipientele din lista de criză, fără cost suplimentar disproporționat.
Marcajul CE poate lipsi legal. Până la 15 octombrie 2026, un recipient fără marcaj CE și fără inscripțiile din anexa nr. 3 era, prin definiție, neconform. Alineatul (7) al articolului 36³ creează prima categorie de recipiente care circulă legal fără ele, pe baza unui act al Comisiei Europene.
Prezumția de conformitate are a doua sursă. Până acum, articolul 12 din hotărârea din 2015 o lega exclusiv de standardele române care adoptă standarde armonizate. Noul articol 36⁴ adaugă standardele și specificațiile comune indicate de Comisia Europeană, pe durata crizei.
Supravegherea pieței capătă obligații transfrontaliere. ISCIR trebuie să ajute autoritățile din alte state membre, cu experți și cu capacitate de testare, și să notifice prin ICSMS măsurile luate față de recipientele intrate pe piață în regim de urgență.
Ministerul responsabil are numele actualizat. Textul din 2015 trimitea, în 19 locuri, la un minister care nu mai poartă acea denumire.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

România are, în sfârșit, mecanismul de criză pe care îl au celelalte state membre, deci producătorii români nu rămân în afara unui lanț de aprovizionare activat la nivel european.
Prioritatea la evaluarea conformității e însoțită de o limită: urcarea în coadă nu poate costa disproporționat mai mult.
Prezumția de conformitate bazată pe specificații comune dă producătorilor o cale de ieșire atunci când standardele armonizate nu există sau nu mai pot fi folosite.
Recipientele introduse pe piață în timpul crizei rămân considerate conforme și după încheierea ei, deci cumpărătorul nu se trezește cu un bun care devine ilegal peste noapte.
Mențiunea de bun relevant în situații de criză trebuie scrisă în limba română, în timp ce directiva se mulțumea cu o limbă ușor de înțeles de utilizatori.

Ce rămâne o problemă

Recipientul fără marcaj CE pierde și inscripțiile tehnice de bază. Cine îl montează nu mai poate citi de pe el presiunea maximă de lucru, temperaturile de lucru, capacitatea sau producătorul.
Nicio obligație nouă din capitolul V¹ nu are sancțiune. Lista de contravenții din articolul 38 a rămas neatinsă, deci mențiunea în limba română nu e apărată de nicio amendă.
România nu a transpus posibilitatea ca o autoritate proprie să emită ea însăși o autorizație de derogare. Un producător român nu are la cine să o ceară, în timp ce concurenții din statele care au transpus acel alineat o pot obține acasă.
Hotărârea a apărut cu 139 de zile peste termenul de transpunere, deci între 30 mai și 15 octombrie 2026 o activare europeană ar fi găsit România fără instrumente.
Textul intră în vigoare din ziua publicării, fără nicio perioadă de acomodare pentru organismele notificate care trebuie să își reorganizeze ordinea dosarelor.

Sfaturi utile

Dacă fabricați recipiente simple sub presiune, verificați în ce categorie de produs dintre presiune și capacitate intră fiecare model. Numai cele peste 50 bar·l trec prin organism notificat, deci numai ele au ceva de câștigat din prioritatea de la articolul 36².
Întrebați organismul notificat cu care lucrați cum își va aplica regula de prioritate și ce înseamnă pentru el „costuri suplimentare disproporționate”. Răspunsul merită cerut în scris înainte de o criză, nu în timpul ei.
Dacă importați sau distribuiți recipiente, cereți furnizorului actul de punere în aplicare al Comisiei Europene pe care se sprijină lipsa marcajului CE. Fără acel act, un recipient nemarcat rămâne neconform și se retrage de pe piață.
Când cumpărați un recipient pus pe piață ca bun relevant în situații de criză, cereți în scris datele care nu mai apar pe el: presiunea maximă de lucru, temperaturile de lucru, capacitatea și identificarea lotului. Fără ele, montajul și întreținerea se fac pe ghicite.
Păstrați dovada datei la care ați introdus pe piață un recipient în regim de urgență. Protecția din articolul 36⁴ alineatul (4) acoperă doar recipientele deja introduse pe piață, iar proba datei cade pe operatorul economic.
Nu confundați prezumția de conformitate cu lipsa răspunderii. Dacă ISCIR consideră că un standard sau o specificație comună nu acoperă complet cerințele esențiale de securitate, dispune evaluarea recipientelor în cauză pe procedura din articolul 33, cu toate măsurile care pot urma.
Verificați în documentele interne și în contracte denumirea ministerului. Trimiterile la „Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului” trebuie actualizate la noua denumire.

Întrebări frecvente

Se schimbă ceva pentru mine de la 15 octombrie 2026?

Dacă nu sunteți organism notificat și nu urmăriți numele ministerului în propriile documente, nu. Procedurile de urgență se aplică numai după ce Consiliul Uniunii Europene activează regimul de urgență pe piața internă, pune recipientele sub presiune pe lista bunurilor relevante în situații de criză, iar Comisia Europeană activează procedurile de urgență pentru ele. Până atunci, regulile din 2015 rămân singurele aplicabile.

Ce sunt recipientele simple sub presiune?

Recipiente sudate, fabricate în serie, proiectate pentru o presiune interioară mai mare de 0,5 bar, la care presiunea maximă de lucru nu trece de 30 bar, iar produsul dintre presiune și capacitate rămâne sub 10.000 bar·l. În practică, aici intră rezervoarele de aer ale compresoarelor și buteliile de aer din sistemele de frânare ale vehiculelor grele.

Un recipient fără marcaj CE devine legal oricând?

Nu. Lipsa marcajului CE e permisă numai pentru recipientele enumerate într-un act de punere în aplicare prin care Comisia Europeană extinde la nivelul întregii Uniuni valabilitatea unei autorizații emise de un stat membru, și numai în condițiile stabilite prin acel act. În afara acestei ipoteze, un recipient nemarcat rămâne neconform, iar nerespectarea regulilor de marcare se sancționează cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei, plus retragerea de pe piață.

Cât durează un regim de urgență pe piața internă?

Activarea se face prin act de punere în aplicare al Consiliului Uniunii Europene, pe o durată care nu poate depăși șase luni. Consiliul o poate prelungi cu perioade succesive de cel mult șase luni fiecare. Măsurile din capitolul V¹ se aplică numai pe această durată, cu o singură excepție: regula privind lipsa marcajului CE continuă și după expirarea sau dezactivarea regimului.

Ce se întâmplă cu recipientele cumpărate în timpul crizei, după ce criza se termină?

Rămân pe piață. Cele conforme cu standardele sau cu specificațiile comune indicate de Comisia Europeană și deja introduse pe piață sunt considerate conforme cu cerințele esențiale de securitate și după expirarea actului european și după dezactivarea regimului de urgență. Pentru recipiente noi, producătorii nu se mai pot sprijini pe prezumție din ziua următoare încheierii regimului.

Cine verifică respectarea acestor reguli?

Supravegherea pieței rămâne la Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat. Ea acordă prioritate recipientelor din lista europeană, poate lua măsuri corective și restrictive față de recipientele intrate pe piață în regim de urgență și le comunică imediat Comisiei Europene și celorlalte state membre prin ICSMS. Autoritatea competentă pentru notificarea organismelor rămâne ministerul economiei.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

Articolul 36⁴, alineatul (1) față de alineatul (3). Alineatul (1) spune că, „prin excepție de la art. 13 și 14”, recipientele desemnate drept bunuri relevante în situații de criză pot fi introduse pe piață în condițiile standardelor și specificațiilor comune stabilite de Comisia Europeană. Articolul 13 e procedura de evaluare a conformității, articolul 14 e declarația UE de conformitate, deci textul luat singur scutește aceste recipiente de examinarea de tip, de modulul de control al producției și de declarația de conformitate. Alineatul (3) al aceluiași articol construiește însă un mecanism diferit: conformitatea cu acele standarde „este considerată” conformitate cu cerințele esențiale de securitate, adică o prezumție care are sens numai dacă procedura din articolul 13 se desfășoară mai departe, pe alt reper tehnic. Dispoziția europeană transpusă aici nu conține nicio excepție de la articolele 13 și 14. Un producător poate ajunge, cu bună-credință, la două soluții opuse, fie să nu mai facă nimic din articolul 13, fie să îl parcurgă integral cu standarde alternative, iar diferența dintre ele e sancționată în articolul 38 cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei și retragere de pe piață.
Articolul 36², alineatul (2). Textul obligă organismele notificate să trateze cu prioritate cererile de evaluare a conformității „în conformitate cu prevederile art. 29 din Regulamentul (UE) 2024/2.747”. Articolul 29 din acel regulament reglementează altceva: cererile prioritare pe care Comisia Europeană le poate adresa unor operatori economici pentru a produce sau a furniza bunuri relevante în situații de criză, cereri pe care destinatarul e explicit liber să le refuze, care se formulează la un preț echitabil și care iau forma unui act de punere în aplicare numai după acceptarea expresă a operatorului. Textul european transpus în acest alineat nu trimite nicăieri la articolul 29. Cu trimiterea pusă în text, nu se poate stabili dacă prioritatea cerută organismului notificat e necondiționată, cum sună prima parte a frazei, sau dacă presupune o cerere prioritară a Comisiei Europene, pe care organismul ar putea să o refuze.
Articolul 36⁴, alineatul (4). Recipientele deja introduse pe piață sunt considerate conforme „după expirarea sau abrogarea unui act de punere în aplicare adoptat în temeiul alin. (3)”. Alineatul (3) al articolului 36⁴ nu prevede adoptarea niciunui act de punere în aplicare; el stabilește prezumția de conformitate. Actele europene care indică standarde sau stabilesc specificații comune apar în alineatul (1). În directivă, trimiterea echivalentă era corectă, fiindcă acolo alineatul (3) era chiar cel care guverna adoptarea acestor acte; la renumerotarea făcută în hotărâre, legătura s-a rupt. Condiția de care atârnă protecția recipientelor deja vândute nu se poate împlini așa cum e scrisă.

Analiza redacției

Hotărârea rezolvă o problemă reală. Mecanismul european e construit cu grijă, cu condiții care trebuie îndeplinite toate, cu durată limitată și cu ieșire controlată din regim, iar transpunerea îl urmează în mare parte cuvânt cu cuvânt. Două alegeri ale redactorului român merită chiar lăudate: mențiunea de bun relevant în situații de criză trebuie scrisă în limba română, nu doar într-o limbă accesibilă utilizatorilor, iar notificarea măsurilor de supraveghere a pieței primește un canal concret, ICSMS, în locul formulei generale din directivă.

Partea slabă stă în ce a lăsat afară. Articolul 36³ se numește „Derogare de la procedurile de evaluare a conformității care presupun implicarea obligatorie a unui organism notificat”, dar nu dă nimănui din România puterea de a acorda o asemenea derogare. Textul european corespunzător are nouă alineate, iar cinci dintre ele nu au fost transpuse: posibilitatea unui stat membru de a autoriza el însuși introducerea pe piață, recunoașterea autorizației altui stat membru înainte de actul Comisiei Europene, declarația producătorului pe proprie răspundere, conținutul minim obligatoriu al autorizației, inclusiv data de încetare a valabilității, și clauza care păstrează neatinse procedurile obișnuite. Rezultatul e o asimetrie care lovește industria românească: într-o criză, un producător din alt stat membru cere și obține o autorizație națională, în timp ce unul din România nu are la cine să o ceară și trebuie să aștepte autorizarea într-un stat străin, urmată de extinderea autorizației la nivelul Uniunii de către Comisia Europeană. Pe o piață în deficit, decalajul se măsoară în comenzi pierdute.

A doua slăbiciune iese la iveală numai dacă noul capitol se pune lângă articolele vechi, rămase neatinse. Lista de contravenții din hotărârea din 2015, articolul 38, trimite la articolele 3, 4, de la 6 la 9, 11, 13, 14 și 16, cu amenzi între 2.000 și 10.000 de lei. Niciunul dintre cele cinci articole noi nu apare acolo. Consecința e paradoxală: marcajul CE, pe care regimul de urgență îl scoate din joc, e apărat de o amendă de la 5.000 la 10.000 de lei plus retragerea de pe piață, iar mențiunea care îl înlocuiește, singura informație rămasă pe recipient, nu e apărată de nimic. Tot aici se vede cât pierde cumpărătorul: punctul 1 din anexa nr. 3, pe care articolul 36³ alineatul (7) îl suspendă, cuprinde nu doar marcajul CE, ci și presiunea maximă de lucru, temperatura maximă și cea minimă de lucru, capacitatea, numele și adresa producătorului, tipul și identificarea lotului. Un instalator care primește un asemenea recipient nu mai poate citi de pe el nici măcar presiunea la care are voie să îl folosească.

Al treilea punct e o schimbare de fond făcută discret. Directiva spunea că recipientele conforme cu specificațiile comune rămân considerate conforme după criză, cu excepția cazului în care există motive suficiente să se creadă că prezintă un risc pentru sănătatea sau securitatea persoanelor. Hotărârea a scos acea excepție din alineatul (4) și a pus în alineatul (5) o obligație a ISCIR de a dispune evaluarea pe procedura din articolul 33. Diferența are urmări practice: în varianta europeană, recipientul riscant nu dobândește niciodată statutul de conform; în varianta românească, îl dobândește și îl păstrează până când ISCIR încheie evaluarea. Rămâne și chestiunea ritmului. Uniunea a lăsat statelor membre 567 de zile de la publicarea directivei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene până la termenul de transpunere, administrația română a folosit 706 de zile, adică 139 peste termen, iar actul scris la capătul lor le dă destinatarilor zero zile, fiind în vigoare din ziua publicării.

Ce ar trebui schimbat

Se transpune și autorizația națională. Un alineat care să stabilească ce autoritate din România, ministerul economiei sau ISCIR, poate autoriza introducerea pe piață fără organism notificat, la cererea justificată a unui operator economic, plus conținutul minim al autorizației și data de încetare a valabilității. În practică, un producător român ar obține derogarea în țară, în câteva zile, în loc să aștepte parcursul prin alt stat membru și prin Comisia Europeană.
Se corectează excepția de la articolele 13 și 14. Alineatul (1) al articolului 36⁴ trebuie rescris ca prezumție de conformitate pe alt reper tehnic, nu ca scutire de evaluarea conformității și de declarația UE de conformitate. Așa, producătorul ar ști dacă mai are nevoie de examinare de tip, iar ISCIR ar ști ce să controleze.
Se scoate trimiterea la articolul 29 din Regulamentul (UE) 2024/2.747. Prioritatea cerută organismelor notificate nu are legătură cu cererile prioritare pe care Comisia Europeană le adresează producătorilor. Odată scoasă, organismul notificat nu ar mai putea invoca o cerere prioritară inexistentă ca motiv de refuz.
Se completează articolul 38 cu contravențiile din capitolul nou. Cel puțin lipsa ori neconformitatea mențiunii de bun relevant în situații de criză, în limba română, și nerespectarea condițiilor din actul Comisiei Europene. Așa, informația rămasă singură pe recipient ar fi apărată la fel ca marcajul pe care îl înlocuiește.
Se păstrează pe recipient datele tehnice de bază. O regulă care să ceară ca, și fără marcaj CE, recipientul să poarte presiunea maximă de lucru, temperaturile de lucru, capacitatea și identificarea lotului. Rezultatul: instalatorul și service-ul ar putea lucra în siguranță cu un recipient intrat pe piață în regim de urgență.
Se uniformizează cine desemnează bunurile relevante în situații de criză. Articolul 36¹ alineatul (2) trimite corect la actul Consiliului Uniunii Europene, dar articolul 36⁴ alineatul (1) atribuie desemnarea Comisiei Europene. Astfel, cititorul ar ști ce act european să caute pentru a verifica dacă regimul s-a activat pentru produsul lui.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 15 octombrie 2026, paginile 15-16 16 pagini PDF, 135 KB actul începe la pagina 15

Deschide PDF-ul oficial Descarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Hotărârea Guvernului nr. 822/2026 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 824/2015 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a recipientelor simple sub presiune

EMITENT: Guvernul României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 15 octombrie 2026, paginile 15-16

GUVERNUL ROMÂNIEI H O T Ă R Â R E pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 824/2015 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a recipientelor simple sub presiune În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — Hotărârea Guvernului nr. 824/2015 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a recipientelor simple sub presiune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 21 octombrie 2015, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, după punctul 17 se introduc două noi puncte, pct. 18 și 19, cu următorul cuprins: „18. bunuri relevante în situații de criză — bunuri relevante în situații de criză, în sensul definiției de la art. 3 pct. 6 din Regulamentul (UE) 2024/2.747 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2024 de instituire a unui cadru de măsuri privind situațiile de urgență pe piața internă și reziliența pieței interne și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2.679/98 al Consiliului (Regulamentul privind situațiile de urgență pe piața internă și reziliența pieței interne);

19. regim de urgență pe piața internă — regim de urgență pe piața internă, în sensul definiției de la art. 3 pct. 3 din Regulamentul (UE) 2024/2.747.”

2. După capitolul V se introduce un nou capitol, cap. V¹, cu următorul cuprins: „CAPITOLUL V¹ Proceduri de urgență

ARTICOLUL 36¹ Aplicarea procedurilor de urgență

(1) Măsurile prevăzute la art. 36²-36⁵ se aplică numai în cazul în care Comisia a adoptat un act de punere în aplicare în temeiul art. 28 din Regulamentul (UE) 2024/2.747 în ceea ce privește recipientele vizate de prezenta hotărâre.

(2) Măsurile prevăzute la art. 36²-36⁵ se aplică exclusiv recipientelor care au fost desemnate drept bunuri relevante în situații de criză în temeiul art. 18 alin. (4) din Regulamentul (UE) 2024/2.747.

(3) Măsurile prevăzute la art. 36²-36⁵ se aplică numai pe durata regimului de urgență pe piața internă care a fost activat în conformitate cu art. 18 din Regulamentul (UE) 2024/2.747. Prin excepție, art. 36³ alin. (7) se aplică pe durata regimului de urgență pe piața internă și după expirarea sau dezactivarea acestuia.

(4) Recipientelor introduse pe piață în conformitate cu art. 36³ și 36⁴ le sunt aplicabile măsurile corective sau restrictive, procedurile și cerințele specifice de etichetare și trasabilitate stabilite potrivit actelor de punere în aplicare adoptate la nivelul Comisiei Europene.

ARTICOLUL 36² Evaluarea cu prioritate a conformității recipientelor desemnate drept bunuri relevante în situații de criză

(1) Prezentul articol se aplică recipientelor enumerate în actul de punere în aplicare menționat la art. 36¹ alin. (1) care fac obiectul procedurilor de evaluare a conformității menționate la art. 13 care presupun implicarea obligatorie a organismului notificat în conformitate cu art. 17 din Directiva 2014/29/UE.

(2) Organismele notificate tratează cu prioritate toate cererile de evaluare a conformității recipientelor menționate la alin. (1), în conformitate cu prevederile art. 29 din Regulamentul (UE) 2024/2.747, indiferent dacă cererile respective au fost depuse înainte sau după activarea procedurilor de urgență în temeiul art. 36¹.

(3) Tratarea cu prioritate a cererilor de evaluare a conformității recipientelor în temeiul alin. (2) nu trebuie să determine costuri suplimentare disproporționate pentru producătorii care au depus cererile respective.

(4) Organismele notificate depun eforturi rezonabile pentru creșterea capacității de testare a recipientelor menționate la alin. (1) care le-au fost notificate.

ARTICOLUL 36³ Derogare de la procedurile de evaluare a conformității care presupun implicarea obligatorie a unui organism notificat

(1) În cazul în care Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care aceasta extinde, la nivelul întregii Uniuni, valabilitatea unei autorizații emise de un stat membru, pot fi introduse pe piață pe teritoriul național recipientele simple sub presiune enumerate în respectivul act, fără a mai parcurge procedurile de evaluare care presupun implicarea obligatorie a unui organism notificat menționate la art. 13.

(2) Introducerea pe piață a recipientelor simple sub presiune prevăzute la alin. (1) se realizează cu respectarea condițiilor stabilite prin actul de punere în aplicare adoptat de Comisie.

(3) Recipientul care face obiectul extinderii valabilității menționate la alin. (1) și (2) afișează informația că este introdus pe piață ca «bun relevant în situații de criză».

(4) Informația prevăzută la alin. (3) se redactează și conține toate cerințele stabilite prin actul de punere în aplicare adoptat de Comisie.

(5) Informația prevăzută la alin. (3), precum și orice etichete trebuie să fie clare, ușor de înțeles, lizibile și formulate în limba română.

(6) Din motive imperioase de urgență justificate corespunzător privind protecția sănătății și securității persoanelor, actele de punere în aplicare adoptate de Comisie sunt puse în aplicare la data stabilită prin respectivul act.

(7) Prin derogare de la art. 5, 15 și 16, recipientele introduse pe piață pe teritoriul național în conformitate cu prevederile alin. (1) nu poartă marcajul CE și inscripțiile prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 3 și nu cad sub incidența art. 5.

(8) Față de recipientele sub presiune introduse pe piață pe teritoriul național în temeiul alin. (1) și (2), autoritatea de supraveghere a pieței poate lua măsuri corective și restrictive, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/1.020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011 și în prezenta hotărâre.

(9) Autoritatea de supraveghere a pieței informează imediat Comisia și autoritățile de supraveghere a pieței din toate celelalte state membre cu privire la măsurile prevăzute la alin. (8), prin intermediul Sistemului de informare și comunicare pentru supravegherea pieței — ICSMS.

ARTICOLUL 36⁴ Prezumția de conformitate pe baza standardelor și a specificațiilor comune

(1) Prin excepție de la art. 13 și 14, pot fi introduse pe piață recipiente care au fost desemnate drept bunuri relevante în situații de criză prin acte de punere în aplicare adoptate de către Comisia Europeană, în condițiile, termenii și în conformitate cu standardele și specificațiile comune stabilite prin acestea.

(2) Prezumția de conformitate pe baza standardelor și a specificațiilor menționate la alin. (1) se aplică până în ultima zi a perioadei în care s-a activat regimul de urgență pe piața internă sau până la o altă dată stabilită de către Comisie, în situația în care respectivele acte de punere în aplicare sunt modificate sau abrogate de către aceasta.

(3) Fără a aduce atingere art. 12, recipientele care sunt conforme cu standardele sau cu specificațiile comune menționate la alin. (1) sau cu anumite părți ale acestora sunt considerate a fi conforme cu cerințele esențiale de securitate din prezenta hotărâre, care fac obiectul standardelor respective, al specificațiilor comune respective sau al unor părți ale acestora. Începând cu ziua următoare după expirarea sau dezactivarea regimului de urgență pe piața internă, producătorii nu se mai pot baza pe prezumția de conformitate prevăzută de standardele sau de specificațiile comune prevăzute în actele de punere în aplicare menționate la alin. (1).

(4) Prin derogare de la prima teză a alin. (3) al art. 36¹, recipientele care sunt conforme cu standardele sau cu specificațiile comune menționate la alin. (1) și care au fost introduse pe piață sunt considerate conforme cu cerințele esențiale de securitate din prezenta hotărâre după expirarea sau abrogarea unui act de punere în aplicare adoptat în temeiul alin. (3) și după expirarea sau dezactivarea regimului de urgență pe piața internă.

(5) În cazul în care autoritatea de supraveghere a pieței constată că există motive suficiente pentru a considera că recipientele vizate de standardele sau de specificațiile comune respective din prezentul articol prezintă un risc pentru sănătatea sau securitatea persoanelor, aceasta dispune evaluarea cu privire la recipientele în cauză, acoperind toate cerințele relevante prevăzute în prezenta hotărâre, conform prevederilor art. 33.

(6) În cazul în care autoritatea de supraveghere a pieței consideră că un standard sau o specificație comună menționată la alin. (1) nu satisface în totalitate cerințele esențiale de securitate din prezenta hotărâre, aceasta informează Comisia în acest sens, prezentând o explicație detaliată, în vederea analizei.

ARTICOLUL 36⁵ Realizarea cu prioritate a activităților de supraveghere a pieței și asistența reciprocă între autorități

(1) Autoritatea de supraveghere a pieței acordă prioritate activităților de supraveghere a pieței pentru recipientele enumerate în actul de punere în aplicare menționat la art. 36¹ alin. (1). Coordonarea eforturilor de realizare cu prioritate a activităților respective se va realiza prin intermediul rețelei Uniunii pentru conformitatea produselor, instituită în temeiul art. 29 din Regulamentul (UE) 2019/1.020.

(2) Autoritatea de supraveghere a pieței oferă asistență altor autorități de supraveghere a pieței pe durata regimului de urgență pe piața internă, inclusiv prin mobilizarea și trimiterea unor echipe de experți care să susțină temporar personalul autorităților de supraveghere a pieței care solicită asistență sau prin furnizarea de sprijin logistic, cum ar fi consolidarea capacității de testare a recipientelor enumerate în actul de punere în aplicare al Comisiei prevăzut la art. 36¹ alin. (1).”

3. În tot cuprinsul hotărârii, sintagma „Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului” se înlocuiește cu sintagma „Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului”. * Prezenta hotărâre transpune art. 4 din Directiva (UE) 2024/2.749 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 octombrie 2024 de modificare a Directivelor 2000/14/CE, 2006/42/CE, 2010/35/UE, 2014/29/UE, 2014/30/UE, 2014/33/UE, 2014/34/UE, 2014/35/UE, 2014/53/UE și 2014/68/UE în ceea ce privește procedurile de urgență pentru evaluarea conformității, prezumția de conformitate, adoptarea specificațiilor comune și supravegherea pieței ca urmare a unei situații de urgență pe piața internă, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L din 8 noiembrie 2024.

PRIM-MINISTRU ILIE-GAVRIL BOLOJAN Contrasemnează: p. Viceprim-ministru, ministrul apărării naționale, Cristian-Gabriel Seidler, secretar de stat p. Ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, Marius-Andrei Miftode, secretar de stat p. Inspectorul de stat șef al Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat, Daniel-Cătălin Motounu Ministrul afacerilor externe, Oana-Silvia Țoiu București, 9 octombrie 2026.

Nr. 822.

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 15 octombrie 2026, paginile 15-16

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.