Pe scurt
- De la 1 octombrie 2026, vămile din Uniune înregistrează separat fiecare import de microsfere din sticlă solidă cu diametru de cel mult 2 mm, cunoscute comercial ca „mărgele de sticlă”, originare din China. Înregistrarea ține nouă luni, până la 1 iulie 2027.
- Înregistrarea nu e o taxă și nu costă nimic la trecerea frontierei. E condiția legală fără care o taxă antidumping viitoare nu poate fi percepută retroactiv. Cu ea, marfa adusă acum poate fi taxată mai târziu, după ce ancheta se încheie.
- Plângerea industriei europene estimează o marjă de dumping de 77,48 % și un nivel de eliminare a prejudiciului de 125 %. Cifrele au, spune regulamentul, valoare pur informativă, dar arată ordinul de mărime al riscului asumat de cine semnează acum un contract de import.
Publicat: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2162 din 30 septembrie 2026
Intră în vigoare: 1 octombrie 2026
Se aplică: de la 1 octombrie 2026 până la 1 iulie 2027
Marfa trece vama fără să plătească nimic în plus, iar peste câteva luni poate primi o factură pentru trecerea de azi. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/2162 al Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2162 din 30 septembrie 2026, supune înregistrării importurile de microsfere din sticlă solidă originare din Republica Populară Chineză. Mecanismul e același care, cu două săptămâni mai devreme, a fost aplicat bateriilor alcaline aduse din China, și e cel mai prost înțeles instrument din dreptul comercial al Uniunii, fiindcă pare o simplă formalitate statistică și nu e.
Produsul vizat e definit strict. Sunt microsfere din sticlă solidă cu un diametru de maximum 2 mm, cu suprafața acoperită sau neacoperită, indiferent de utilizarea pentru care au fost făcute și indiferent de procesul de producție. Codurile din Nomenclatura combinată sunt ex 7002 10 00, ex 7018 10 90, ex 7018 20 00 și ex 7018 90 90, cărora le corespund codurile TARIC 7002 10 00 20, 7018 10 90 10, 7018 20 00 10 și 7018 90 90 10. Două coduri sunt scoase explicit din domeniu: 7018 10 11 și 7018 10 19, adică mărgelele propriu-zise, bilele mici perforate folosite la bijuterie. Denumirea comercială induce astfel în eroare: obiectul anchetei nu e podoaba, ci bila tehnică de sticlă, cea care se amestecă în vopseaua de marcaj rutier ca să reflecte lumina farurilor, cea care se suflă la sablare și cea care intră ca umplutură în materiale de construcții. Pe aceeași linie a măsurilor antidumping, vezi taxa pe hârtia termică din Coreea.
Înregistrarea e cerută în temeiul articolului 14 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/1036, regulamentul de bază antidumping al Uniunii. Textul acelui articol îi permite Comisiei, după ce a informat statele membre în timp util, să dea instrucțiuni autorităților vamale să înregistreze importurile, astfel încât măsurile să poată fi aplicate ulterior acelor importuri de la data înregistrării, și că durata înregistrării obligatorii nu poate depăși nouă luni. Comisia a folosit aici varianta din proprie inițiativă, nu cea la cererea industriei. Nu există, în textul publicat, nicio referire la Regulamentul (UE) 2016/1037 privind subvențiile, deci nu e vorba de o anchetă antisubvenție paralelă: dosarul e exclusiv antidumping.
Ancheta la care se leagă înregistrarea e deja deschisă. Comisia a anunțat-o printr-un aviz publicat la 16 iulie 2026, după o plângere depusă la 24 iunie 2026, deci la 22 de zile. Plângerea vine de la nouă producători europeni, între care M. Swarovski GmbH, Swarco Vestglas GmbH, Swarco Schönborn GmbH, Sovitec Belgium, Sovitec France, Sovitec Iberica SAU, Potters Ballotini GmbH și Intermiglass, care împreună reprezintă, potrivit regulamentului, peste 25 % din producția totală a Uniunii de microsfere din sticlă solidă. Procentul nu e ales la întâmplare: articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază interzice deschiderea unei anchete atunci când producătorii care susțin expres plângerea reprezintă mai puțin de 25 % din producția totală. Dosarul a trecut pragul, nu l-a depășit cu mult.
Pe 27 octombrie 2026, Comisia Europeană a pus importurile de PVC din China, Coreea de Sud, Mexic și Taiwan în evidența vamală, prin Regulamentul (UE) 2026/2345.
Pe 29 octombrie a intrat în vigoare clasificarea vamală a tubului telescopic de aspirator: vama îl încadrează ca parte de aspirator, nu ca țeavă de aluminiu.
Efectele pe care le produce
Pentru autoritățile vamale, obligația e procedurală. Articolul 1 alineatul (1) le cere să ia măsurile necesare pentru a înregistra importurile descrise, cu codurile și excluderile din definiție. Nu se percepe nimic, nu se cere garanție, marfa nu e oprită. Diferența față de o zi obișnuită e că fiecare declarație de punere în liberă circulație pentru acele coduri intră într-o evidență care, dacă ancheta se încheie cu taxe, devine lista facturilor de plătit.
Pentru importatorul român, efectul e un risc contabil care nu are încă o cifră. Taxa antidumping nu se percepe la înregistrare, dar poate fi percepută retroactiv pe importurile înregistrate. Condițiile sunt scrise la articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază și restrâng sever fereastra: taxa definitivă poate fi percepută pentru produsele declarate pentru punere în consum cu cel mult 90 de zile înainte de data aplicării măsurilor provizorii, dar nu anterior deschiderii anchetei, și numai dacă importurile au fost înregistrate, dacă importatorii au avut posibilitatea să își prezinte observațiile, dacă produsul a mai făcut obiectul unui dumping îndelungat sau importatorul cunoștea practica, și dacă pe lângă nivelul importurilor care au cauzat prejudiciu a mai apărut o creștere substanțială de natură să compromită grav efectul taxei definitive. Patru condiții cumulative, plus limita de 90 de zile.
De aici iese cifra care contează cel mai mult pentru un importator și pe care regulamentul nu o scrie. Taxele provizorii pot fi impuse, potrivit articolului 7 alineatul (1) din regulamentul de bază, cel mai devreme la 60 de zile de la deschiderea procedurii și, în principiu, cel mai târziu la șapte luni, iar limita pe care nimic nu o poate depăși e de opt luni. Procedura s-a deschis la 16 iulie 2026, deci termenul de șapte luni cade la 16 februarie 2027 și cel de opt luni la 16 martie 2027. Scăzând 90 de zile, fereastra retroactivă începe fie la 18 noiembrie 2026, fie la 16 decembrie 2026. Înregistrarea, în schimb, începe la 1 octombrie 2026. Între 48 și 76 de zile de înregistrare nu pot produce, prin lege, nicio taxă, oricât ar constata ancheta.
Cât ar însemna taxa, dacă vine? Industria europeană a estimat în plângere o marjă de dumping de 77,48 % și un nivel de eliminare a prejudiciului de 125 %. Articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază cere ca taxa să nu depășească marja de dumping stabilită și să fie mai mică decât ea dacă o taxă mai mică ajunge să înlăture prejudiciul, deci plafonul practic e marja de dumping. Pe un import de 100.000 de euro, 77,48 % înseamnă 77.480 de euro de plată ulterioară, la care se adaugă taxa vamală obișnuită, fiindcă articolul 14 alineatul (1) din același regulament prevede că taxele antidumping se percep independent de taxele vamale. Regulamentul ține să precizeze, la fel de limpede, faptul că nici Comisia nu poate estima în acest stadiu cuantumul obligațiilor viitoare și că cifrele din plângere nu creează așteptări.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Până la 30 septembrie 2026 inclusiv, microsferele din sticlă aduse din China intrau în Uniune ca orice altă marfă pentru care există doar o anchetă în curs: cu taxa vamală obișnuită și fără nicio consecință ulterioară. Ancheta deschisă la 16 iulie 2026 nu producea singură niciun efect asupra importurilor. Deschiderea unei anchete nu echivalează niciodată cu o taxă și nici cu o evidență specială.
De la 1 octombrie 2026, același flux comercial intră într-o altă categorie juridică. Fiecare declarație devine o poziție într-o evidență care are o singură funcție: să facă posibil ceva ce altfel nu ar fi posibil. Fără înregistrare, o taxă definitivă nu poate fi aplicată decât mărfurilor puse în liberă circulație după intrarea ei în vigoare, potrivit articolului 10 alineatul (1) din regulamentul de bază. Cu înregistrare, cele 90 de zile dinaintea măsurilor provizorii se deschid pentru percepere. Importatorul nu plătește altceva, dar nu mai cumpără cu riscul închis.
S-a schimbat și ceea ce trebuie să conțină un contract de import pe acest produs. Până acum prețul plătit la furnizorul chinez era costul final al mărfii. De la 1 octombrie 2026 el e un cost provizoriu, într-o marjă pe care nimeni nu o poate fixa până la finalul anchetei. Un contract fără clauză de repartizare a taxelor comerciale viitoare lasă întregul risc la cumpărătorul din Uniune.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Nu se plătește nimic la 1 octombrie 2026 și nu se cere garanție. Marfa circulă în ritmul obișnuit, iar formalitatea cade pe autoritatea vamală, nu pe importator.
- Avertismentul e public și devansează taxa. Cine citește regulamentul are câteva luni ca să renegocieze contracte, să își diversifice furnizorii sau să își ajusteze stocurile înainte de o eventuală taxă definitivă.
- Instrumentul descurajează exact manevra pe care ancheta ar putea-o face inutilă: aglomerarea de importuri la preț scăzut în lunile dintre deschiderea anchetei și taxă. Pentru producătorii europeni, între care firme care livrează și pe piața românească de marcaje rutiere, asta înseamnă că ancheta nu ajunge pe o piață deja inundată.
- Durata e plafonată prin lege la nouă luni și regulamentul o folosește la maxim, deci data de închidere e previzibilă: 1 iulie 2027.
- Cifrele din plângere sunt publicate, nu ascunse, iar regulamentul le însoțește de avertismentul că au valoare informativă. Un importator poate măsura ordinul de mărime al riscului fără să aștepte deznodământul.
Ce rămâne o problemă
- Riscul nu are cifră. Comisia spune explicit că nu poate estima cuantumul obligațiilor viitoare, deci importatorul trebuie să provizioneze o sumă necunoscută, între zero și peste 77 % din valoarea mărfii.
- Expunerea e retroactivă, iar asta rupe logica obișnuită a prețului. O marfă vândută clientului final la un preț calculat în octombrie 2026 poate genera o datorie vamală în 2027, când marja comercială a fost deja consumată.
- Produsul e definit prin coduri tarifare, dar scopul anchetei nu se oprește la ele. Regulamentul arată că sferele de sticlă care îndeplinesc specificațiile fac parte din definiția produsului anchetat indiferent dacă sunt clasificate sau nu la cele patru coduri, în vreme ce înregistrarea, potrivit articolului 1, privește mărfurile încadrate la ele.
- Importatorii mici nu au cum să verifice dacă furnizorul lor practică dumping. Condiția de la articolul 10 alineatul (4) litera (c) din regulamentul de bază se referă și la cunoașterea practicii de către importator, iar publicarea avizului de deschidere e, în sine, un element de cunoaștere.
- Primele săptămâni de înregistrare sunt, prin calcul, în afara ferestrei retroactive de 90 de zile. Evidența se ține oricum, deci o parte a sarcinii administrative nu poate produce niciun efect fiscal.
- Produsul nu are substitut european ieftin pe toate utilizările, iar o taxă la nivelul marjei de dumping s-ar reflecta în costul marcajelor rutiere și al lucrărilor de sablare, nu doar în marja importatorului.
Sfaturi utile
- Stabiliți întâi dacă marfa pe care o aduceți intră în definiție. Criteriul e diametrul de cel mult 2 mm și forma de sferă solidă de sticlă, nu denumirea din factură. Bilele perforate de la codurile 7018 10 11 și 7018 10 19 sunt excluse, iar o clasificare greșită în orice direcție se plătește mai târziu.
- Puneți în contractele semnate de acum o clauză explicită de repartizare a taxelor comerciale viitoare, inclusiv a celor percepute retroactiv. Fără ea, întreaga expunere rămâne la cumpărătorul din Uniune.
- Provizionați. Pe un import de 100.000 de euro, o taxă la nivelul marjei estimate în plângere ar însemna 77.480 de euro, plus taxa vamală obișnuită. Suma nu e o predicție, dar e ordinul de mărime pe care îl indică singurul document public cu cifre.
- Rețineți data la care marfa a fost declarată pentru punere în consum, nu data facturii și nu data sosirii. Fereastra retroactivă de 90 de zile se calculează pe declarația vamală, nu pe contract.
- Urmăriți publicarea unui regulament de taxe provizorii între februarie și martie 2027. Acolo se fixează data de la care se numără cele 90 de zile în urmă, deci abia atunci se va ști care dintre importurile dumneavoastră sunt efectiv expuse.
- Dacă aduceți cantități importante, cereți să fiți înregistrat ca parte interesată în ancheta deschisă la 16 iulie 2026. Articolul 10 alineatul (4) litera (b) din regulamentul de bază face din posibilitatea de a prezenta observații o condiție a perceperii retroactive, iar observațiile se depun în anchetă, nu la vamă.
- Căutați deja surse alternative, inclusiv din Uniune, pentru loturile programate în 2027. O taxă la nivelul marjei de dumping ar schimba ierarhia de preț, iar renegocierea sub presiunea unei taxe deja instituite se face din poziție mai slabă.
Întrebări frecvente
Trebuie să plătesc ceva de la 1 octombrie 2026?
Atunci la ce servește, dacă nu se plătește nimic?
Cât timp durează înregistrarea?
Toate importurile din perioada de înregistrare pot fi taxate retroactiv?
Cine a cerut ancheta?
Există și o anchetă antisubvenție pe acest produs?
Ce sunt, de fapt, aceste microsfere?
Analiza redacției
Regulamentul are nouă luni de înregistrare și cel mult 90 de zile de retroactivitate, iar diferența dintre cele două cifre e partea pe care niciun paragraf nu o pune pe hârtie. Înregistrarea curge de la 1 octombrie 2026 la 1 iulie 2027, adică 273 de zile. Fereastra în care o taxă definitivă poate prinde importurile deja făcute e de cel mult 90 de zile înainte de aplicarea măsurilor provizorii. Fiindcă procedura s-a deschis la 16 iulie 2026, iar articolul 7 alineatul (1) din regulamentul de bază impune taxele provizorii cel mai târziu la opt luni de la deschidere, deci până la 16 martie 2027, cele 90 de zile nu pot începe mai devreme de 16 decembrie 2026. Dacă se respectă termenul de principiu, șapte luni, adică 16 februarie 2027, fereastra se deschide la 18 noiembrie 2026. Rezultă între 48 și 76 de zile de înregistrare care, prin construcția legii, nu pot produce nicio obligație de plată. Evidența se ține oricum, iar importatorul care citește „nouă luni” își face provizioane pentru o perioadă de aproape trei ori mai lungă decât cea expusă.
A doua observație iese din combinarea a două cifre pe care regulamentul le pune una lângă alta fără să le compare. Plângerea estimează o marjă de dumping de 77,48 % și un nivel de eliminare a prejudiciului de 125 %. Regulamentul amintește, corect, că taxa se stabilește de regulă la nivelul cel mai mic dintre cele două, deci la 77,48 %. Apoi, la considerentul următor, anunță că, în caz de distorsiuni legate de materiile prime, taxa s-ar stabili la nivelul marjei de dumping, potrivit articolului 7 alineatele (2a) și (2b) din regulamentul de bază. Pe cifrele plângerii, cele două drumuri duc în același punct: plafonul e deja marja de dumping, iar regula taxei mai mici nu poate coborî sub ea decât dacă marja de prejudiciu ar fi mai mică, ceea ce nu e cazul la o diferență de 47.520 de euro la fiecare 100.000 de euro de import. Avertismentul despre distorsiunile de materie primă e, pe datele publicate, fără obiect. El devine relevant numai dacă ancheta coboară marja de prejudiciu sub marja de dumping, scenariu pe care regulamentul nu îl pomenește.
A treia observație privește perioada pe care sunt calculate cifrele. Plângerea estimează marja de dumping pentru perioada 1 ianuarie 2022 până la 31 decembrie 2025, adică 1.461 de zile, patru ani întregi, iar perioada se încheie cu 197 de zile înainte de deschiderea anchetei. Articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază cere, pentru o determinare reprezentativă a dumpingului, o perioadă care acoperă în mod normal cel puțin cele șase luni imediat anterioare inițierii procedurii, și adaugă că informațiile ulterioare perioadei de examinare nu se iau în mod normal în considerare. Cifra de 77,48 % nu se sprijină deci pe perioada pe care ancheta o va folosi: ea e calculată pe o fereastră de patru ori mai lungă, care se oprește cu peste șase luni înainte de ziua în care Comisia a deschis dosarul. Avertismentul regulamentului, potrivit căruia cifrele au doar scop informativ, e astfel mai întemeiat decât pare la prima citire, dar nimeni nu îi spune cititorului de ce.
Rămâne o scăpare de domeniu care contează practic. Regulamentul arată că sferele de sticlă care îndeplinesc specificațiile din definiție fac parte din produsul anchetat indiferent dacă sunt sau nu clasificate la cele patru coduri enumerate, în vreme ce articolul 1 cere înregistrarea mărfurilor „încadrate în prezent” la ele. Cum taxa retroactivă se percepe numai pe importurile înregistrate, o marfă care intră în definiția produsului dar e declarată la un al cincilea cod nu se înregistrează, deci nu poate fi taxată retroactiv, chiar dacă ancheta o va găsi în domeniu. Textul nu se contrazice, fiindcă vorbește despre două lucruri diferite, domeniul anchetei și obiectul înregistrării, dar lasă deschisă exact ruta pe care înregistrarea există ca să o închidă.
Ce ar trebui schimbat
- Începerea înregistrării corelată cu fereastra retroactivă. O înregistrare care pornește cu 90 de zile înainte de termenul în care Comisia preconizează taxele provizorii, nu cu nouă luni înainte, ar acoperi integral perioada expusă fără să pună în evidență luni care nu pot produce nicio taxă.
- Valoarea estimativă a taxelor, chiar și ca interval. Articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază prevede că regulamentul de înregistrare precizează, după caz, valoarea estimativă a taxelor care ar putea fi achitate. Aici Comisia renunță la ea și lasă cifrele plângerii drept singur reper, deși le declară neutilizabile. Un interval asumat, fie și larg, ar fi mai util decât un procent din plângere însoțit de avertismentul că nu creează așteptări.
- O mențiune expresă privind caracterul indicativ al codurilor tarifare. Fără ea, înregistrarea rămâne legată de patru coduri, iar produsul anchetat e definit prin caracteristici fizice. Formula obișnuită din actele de acest tip, potrivit căreia codurile sunt date doar cu titlu informativ, ar închide ruta reclasificării.
- Perioada de calcul a cifrelor din plângere, arătată în raport cu articolul 6 alineatul (1). Regulamentul publică o marjă estimată pe patru ani încheiați cu 197 de zile înainte de deschidere, fără să spună cititorului că perioada de anchetă va fi alta. O singură frază ar scuti importatorii de a trata 77,48 % ca pe o cifră a dosarului.
- Un reper public privind condițiile cumulative de la articolul 10 alineatul (4). Patru condiții trebuie îndeplinite simultan pentru perceperea retroactivă, iar regulamentul le lasă în afara textului. O trimitere explicită la ele ar lămuri că înregistrarea nu echivalează cu taxarea și ar reduce reacțiile de aprovizionare în avans, pe care instrumentul vrea de fapt să le descurajeze.
Textul original al actului normativ
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2026/2162 AL COMISIEI din 29 septembrie 2026 de supunere la înregistrare a importurilor de microsfere din sticlă solidă (cunoscute sub denumirea comercială de „mărgele de sticlă”) originare din Republica Populară Chineză pentru a permite perceperea de taxe antidumping asupra importurilor supuse înregistrării
EMITENT: Comisia Europeană
Publicat în: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, 2026/2162 din 30 septembrie 2026
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 14 alineatul (5),
după informarea statelor membre,
întrucât:
(1) La 16 iulie 2026, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2), deschiderea unei proceduri antidumping cu privire la importurile în Uniune de microsfere din sticlă solidă (cunoscute sub denumirea comercială de „mărgele de sticlă”), originare din Republica Populară Chineză.
(2) Deschiderea acestei proceduri a avut loc în urma unei plângeri depuse la 24 iunie 2026 de către M. Swarovski GmbH, Swarco Vestglas GmbH, Swarco Schönborn GmbH, Sovitec Belgium, Potters Ballotini SASZ, Sovitec France, Potters Ballotini Gmbh, Intermiglass SP. Z O.O. și Sovitec Iberica SAU în numele industriei Uniunii care reprezintă peste 25 % din producția totală a Uniunii de microsfere din sticlă solidă.
1. PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL ÎNREGISTRĂRII
(3) Produsul care face obiectul înregistrării (denumit în continuare „produsul în cauză”) este reprezentat de microsfere din sticlă solidă (cunoscute sub denumirea comercială de „mărgele de sticlă”) cu un diametru de maximum 2 mm, cu suprafața acoperită sau neacoperită, indiferent de utilizarea preconizată sau de procesul de producție, încadrate în prezent la codurile NC ex 7002 10 00, ex 7018 10 90, ex 7018 20 00 și ex 7018 90 90 (codurile TARIC 7002 10 00 20, 7018 10 90 10, 7018 20 00 10 și 7018 90 90 10) și care sunt originare din Republica Populară Chineză.
(4) Produsul în cauză nu include produsele definite ca „mărgele de sticlă” care au forma unor bile mici perforate, încadrate în prezent la codurile NC 7018 10 11 și 7018 10 19.
(5) Comisia a clarificat faptul că sferele de sticlă care îndeplinesc specificațiile prevăzute în definiția produsului fac parte din definiția produsului care face obiectul investigației, indiferent dacă sunt clasificate sau nu la codurile NC ex 7002 10 00, ex 7018 10 90, ex 7018 20 00 și ex 7018 90 90 (codurile TARIC 7002 10 00 20, 7018 10 90 10, 7018 20 00 10 și 7018 90 90 10).
2. ÎNREGISTRAREA
(6) În temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, importurile produsului în cauză pot fi supuse înregistrării.
(7) Scopul înregistrării este de a garanta că eventualele taxe antidumping pot fi percepute retroactiv pentru importurile supuse înregistrării, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile, dacă sunt îndeplinite condițiile necesare.
(8) Comisia a decis, din proprie inițiativă, să supună înregistrării importurile de produs în cauză în temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază. Condițiile de percepere retroactivă a taxelor vor fi evaluate în regulamentul de instituire a unor taxe definitive, dacă este cazul.
(9) Orice obligație de plată ulterioară va decurge din constatările investigației antidumping.
(10) Calculele din plângerea prin care s-a solicitat deschiderea unei investigații antidumping estimează o marjă de dumping de 77,48 % și un nivel de eliminare a prejudiciului de 125 % pentru produsul în cauză și pentru perioada 1 ianuarie 2022-31 decembrie 2025. Cuantumul eventualei obligații de plată ulterioare ar fi, în mod normal, stabilit la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping sau cel al marjei de prejudiciu, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază.
(11) Totuși, în stadiul actual, Comisia nu este în măsură să estimeze cuantumul eventualelor obligații de plată viitoare. Astfel, cuantumurile menționate în plângere au doar scop informativ și nu pot crea așteptări cu privire la nivelul efectiv al obligației de plată, care va fi stabilit în urma investigației.
(12) În cazul în care, în cursul investigației, Comisia constată existența unor distorsiuni legate de materiile prime în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază, cuantumul eventualelor obligații de plată viitoare ar urma să fie stabilit la nivelul marjei de dumping, astfel cum se prevede la articolul 7 alineatul (2b) din regulamentul de bază, în cazul în care se concluzionează că o taxă mai mică decât marja de dumping nu ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii.
3. PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL
(13) Toate datele cu caracter personal colectate în contextul acestei înregistrări vor fi prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (3),
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) În conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/1036, autoritățile vamale sunt invitate să ia măsurile corespunzătoare pentru a înregistra importurile în Uniune de microsfere din sticlă solidă (cunoscute sub denumirea comercială de „mărgele de sticlă”) cu un diametru de maximum 2 mm, cu suprafața acoperită sau neacoperită, indiferent de utilizarea preconizată sau de procesul de producție, încadrate în prezent la codurile NC ex 7002 10 00, ex 7018 10 90, ex 7018 20 00 și ex 7018 90 90 (codurile TARIC 7002 10 00 20, 7018 10 90 10, 7018 20 00 10 și 7018 90 90 10) și care sunt originare din Republica Populară Chineză.
Produsul supus înregistrării nu include produsele definite ca „mărgele de sticlă” care au forma unor bile mici perforate, încadrate în prezent la codurile NC 7018 10 11 și 7018 10 19.
(2) Înregistrarea expiră la nouă luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 29 septembrie 2026.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/1036/oj.
(2) Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de microsfere din sticlă solide (cunoscute sub denumirea comercială de mărgele de sticlă) originare din Republica Populară Chineză (JO C, C/2026/3713, 16.7.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/3713/oj).
(3) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1725/oj).
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.


