Pe scurt

  • Școlile de stat pot angaja din nou secretari, contabili, administratori, bibliotecari și laboranți. Parlamentul a lărgit excepția de la interdicția generală de ocupare a posturilor vacante din sectorul bugetar, care în forma dată de Guvern acoperea doar posturile de predare.
  • Legea rescrie complet articolul prin care ordonanța modifica Legea învățământului superior: din o singură modificare propusă de Guvern au ieșit șase, adăugate de Parlament.
  • Printre ele, un articol nou care spune că plata cercetării din contracte nu constituie dublă salarizare, chiar dacă activitatea didactică și cea de cercetare se desfășoară în același interval de timp.
Act: Legea nr. 133/2026
Publicat: M. Of. nr. 574 din 13 iulie 2026
Intră în vigoare: 16 iulie 2026

O școală de stat care rămăsese fără secretară sau fără contabil nu putea, din vara lui 2025, să scoată postul la concurs. Legea nr. 133/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 574 din 13 iulie 2026, ridică blocajul și pentru personalul didactic auxiliar și administrativ, nu doar pentru profesori. Este a doua breșă din acest an în restricția generală de angajare instituită prin Legea nr. 141/2025, după cea prin care unitățile sanitare au fost exceptate explicit.

Formal, legea aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2026, publicată la 20 aprilie 2026. În fapt, Parlamentul a folosit legea de aprobare ca să adauge o serie de măsuri pe care Guvernul nu le propusese, mai ales în zona învățământului superior.

Comparația cu textul original al ordonanței arată exact cât s-a adăugat. Articolul II al ordonanței modifica un singur alineat din Legea învățământului superior nr. 199/2023. În forma aprobată de Parlament, același articol modifică șase texte diferite din aceeași lege.

Efectele pe care le produce

Personalul nedidactic din școli iese de sub interdicția de angajare. Textul aprobat de Parlament spune că restricția nu se aplică ocupării prin concurs sau examen a posturilor didactice de predare, a posturilor pentru personal didactic auxiliar și personal administrativ din învățământul preuniversitar de stat, a posturilor de asistent universitar și nici promovărilor din instituțiile de învățământ superior. Ordonanța Guvernului acoperea doar posturile de predare, posturile de asistent universitar și promovările, iar ocuparea se putea face numai prin concurs.

Universitățile pot muta banii rămași necheltuiți. Prin derogare de la Legea finanțelor publice nr. 500/2002, instituțiile de învățământ superior de stat sunt autorizate să redistribuie creditele bugetare din soldul la finanțarea de bază, sumele neconsumate și reportate din anii precedenți și sumele rămase din investiții finalizate, către obiective de investiții noi sau în continuare, active financiare, rambursarea împrumuturilor pentru investiții și cheltuieli încadrate la titlul „Alte cheltuieli”.

Banii de burse și de cămine nu se mai pierd la finalul anului. Sumele rămase în sold pentru facilități de transport pentru studenți, subvenții pentru cămine-cantine și bursele neridicate sau nerepartizate pot fi folosite în anii următori pentru burse, pentru infrastructura de cămine și cantine și pentru centrele de consiliere și orientare în carieră.

Conducătorii de doctorat din străinătate intră mai simplu în sistem. Specialiștii care au această calitate la instituții din afara țării o dobândesc în România prin recunoașterea și emiterea atestatului de recunoaștere a abilitării de către IOSUD, pe baza metodologiilor proprii ale acesteia, în care pot fi prevăzute și standardele minimale naționale.

Plafonul de doctoranzi per conducător se amână până în 2030. Prevederile articolului 70 alineatul (2) din Legea nr. 199/2023 intră în vigoare abia din anul universitar 2030-2031. Până atunci, senatul universitar decide câți studenți-doctoranzi poate îndruma simultan un conducător.

Angajarea pe proiecte de cercetare scapă de selecție. Prin derogare de la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea, angajarea pentru proiecte de cercetare în educație și formare profesională sau în proiecte naționale, europene și internaționale se poate face pe perioadă determinată, fără alte formalități prealabile și fără proces de selecție, atât pentru personalul nominalizat în echipa proiectului, cât și pentru personalul propriu al universității. Pentru personalul propriu, angajarea se face prin decizia rectorului, cu contract individual de muncă, fără afectarea normei de bază.

Plata cercetării nu mai poate fi contestată ca dublă salarizare. Un articol nou, art. 2121, spune că activitățile de cercetare din contracte, publice sau private, se remunerează din bugetul acelor contracte, că remunerarea este compatibilă cu îndeplinirea normei universitare și nu depinde de desfășurarea lor în afara timpului de normă, că activitatea didactică și cea de cercetare pot fi realizate concomitent, inclusiv în același interval de timp, și că această plată nu constituie dublă salarizare.

Școlile din universități primesc finanțare pe cost standard. Unitățile de învățământ preuniversitar autorizate provizoriu sau acreditate, înființate în cadrul sau în subordinea universităților de stat, primesc finanțare prin transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării, pe baza costului standard per antepreșcolar, preșcolar sau elev, cuprinsă în contractul complementar încheiat cu universitatea.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Ca să se vadă ce a făcut Parlamentul, textul trebuie citit lângă ordonanța pe care o aprobă. Ordonanța de urgență nr. 28/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 310 din 20 aprilie 2026, avea patru articole. Articolul I modifica Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 în patru puncte, articolul II modifica un singur alineat din Legea învățământului superior nr. 199/2023, articolul III introducea excepția de la restricția de angajare, iar articolul IV înființa Corpul românesc pentru educație în străinătate.

Prima schimbare este cea mai vizibilă pentru școli. În ordonanță, excepția de la articolul XXII din Legea nr. 141/2025 se referea la „ocuparea prin concurs a posturilor didactice de predare din învățământul preuniversitar de stat, a posturilor de asistent universitar și nici promovărilor”. Parlamentul a adăugat două lucruri: cuvintele „sau examen”, care acoperă și procedurile care nu sunt concursuri în sens strict, și categoria posturilor pentru personal didactic auxiliar și personal administrativ. În practică, asta înseamnă că o școală poate scoate la concurs postul de secretar, de contabil, de administrator, de bibliotecar sau de laborant, ceea ce înainte nu putea.

A doua schimbare este de amploare. Articolul II al ordonanței avea un singur punct, modificarea articolului 122 alineatul (2) din Legea nr. 199/2023, despre studenții din instituții civile școlarizați pentru nevoile Apărării și ale Internelor. Parlamentul a rescris tot articolul și a ajuns la șase puncte: redistribuirea creditelor bugetare, recunoașterea conducătorilor de doctorat din străinătate, textul original despre studenți, angajarea pe proiecte de cercetare, articolul nou despre remunerarea cercetării și amânarea plafonului de doctoranzi. Cinci dintre cele șase nu figurau în ordonanță.

A treia schimbare este adăugarea, în articolul I, a unui punct nou, pct. 21, prin care se modifică articolul 139 alineatul (4) din Legea nr. 198/2023, pentru finanțarea școlilor din subordinea universităților de stat. Nici acesta nu exista în ordonanță.

Rămâne neschimbat, în forma din ordonanță, articolul IV, cel care înființează Corpul românesc pentru educație în străinătate.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Școlile pot ocupa posturile de secretariat, contabilitate, administrație și bibliotecă, funcții fără de care o unitate de învățământ nu poate funcționa, oricâți profesori ar avea.
  • Adăugarea cuvântului „examen” lângă „concurs” închide o portiță de interpretare care ar fi blocat procedurile care nu se numesc formal concurs.
  • Banii de burse și de cămine rămași necheltuiți la finalul anului nu se mai pierd, ci pot fi folosiți în anii următori tot pentru studenți.
  • Recunoașterea conducătorilor de doctorat formați în străinătate devine o procedură a universității, nu un traseu național separat.
  • Articolul nou despre remunerarea cercetării închide o discuție veche, în care universitățile evitau contractele de cercetare de teamă că plata ar fi calificată drept dublă salarizare.

Ce rămâne o problemă

  • Cinci din cele șase modificări ale Legii învățământului superior au fost introduse în legea de aprobare, nu în ordonanță, deci nu au trecut prin avizele și expunerea de motive ale unui proiect propriu.
  • Angajarea pe proiecte de cercetare se face „fără parcurgerea altor formalități prealabile și/sau procese de selecție”, inclusiv pentru personalul propriu al universității, ceea ce lasă alegerea integral la decizia rectorului.
  • Textul care spune că plata cercetării nu constituie dublă salarizare admite expres suprapunerea în același interval de timp a activității didactice cu cea de cercetare, fără să prevadă vreun mecanism de verificare.
  • Modalitatea de planificare, evidență și evaluare a acestor activități se stabilește prin regulamentele interne ale fiecărei universități, deci va diferi de la o instituție la alta.
  • Amânarea până în anul universitar 2030-2031 a plafonului de doctoranzi per conducător lasă încă patru ani decizia la latitudinea senatelor universitare.

Sfaturi utile

  1. Dacă sunteți director de școală și aveți posturi vacante de personal didactic auxiliar sau administrativ, verificați forma în vigoare a articolului XXII din Legea nr. 141/2025. Excepția se aplică de la 16 iulie 2026, iar procedura poate fi concurs sau examen.
  2. Dacă vă interesează un post de secretar, contabil, administrator, bibliotecar sau laborant într-o școală de stat, urmăriți anunțurile de la 16 iulie 2026 încolo. Până atunci, aceste posturi erau blocate.
  3. Universitățile care au sume rămase în sold la burse, cămine sau transport studențesc ar trebui să își revizuiască execuția bugetară: banii pot fi reportați și folosiți în anii următori, tot pentru studenți.
  4. Dacă aveți calitatea de conducător de doctorat obținută în străinătate, adresați-vă direct IOSUD-ului unde vreți să activați. Recunoașterea se face pe baza metodologiei proprii a acestuia.
  5. Cadrele didactice care lucrează pe contracte de cercetare ar trebui să ceară universității regulamentul intern de planificare și remunerare a acestor activități. Legea îl impune, iar el este cel care stabilește concret cum se plătește.
  6. Citiți articolul 2121 înainte de a semna un contract de cercetare: el spune expres că remunerarea nu este condiționată de desfășurarea activității în afara normei universitare.
  7. Pentru comparație corectă, textul ordonanței inițiale este în Monitorul Oficial nr. 310 din 20 aprilie 2026. Diferențele față de forma aprobată nu sunt marcate nicăieri altundeva.

Întrebări frecvente

Ce posturi din școli pot fi ocupate acum?
Posturile didactice de predare, posturile pentru personal didactic auxiliar și personal administrativ din învățământul preuniversitar de stat, posturile de asistent universitar, plus promovările din instituțiile de învățământ superior. Ocuparea se poate face prin concurs sau examen.
De când se aplică?
Legea a fost publicată la 13 iulie 2026 și a intrat în vigoare la 3 zile de la publicare, adică la 16 iulie 2026. Nu conține o dată de intrare în vigoare diferită.
Ce este restricția de la care se face excepție?
Este cea din articolul XXII alineatul (1) din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial nr. 699 din 25 iulie 2025, care limitează ocuparea posturilor vacante din sectorul bugetar.
Un profesor poate fi plătit de două ori pentru aceeași oră?
Textul nou, art. 2121, prevede că activitatea didactică și cea de cercetare pot fi realizate concomitent, inclusiv în același interval de timp, atunci când natura lor permite integrarea didactică și științifică, iar remunerarea din bugetul contractului de cercetare nu constituie dublă salarizare, pentru că ar corespunde unor obligații distincte.
Se pot folosi în alt an banii de burse rămași necheltuiți?
Da. Sumele rămase în sold pentru facilități de transport pentru studenți, subvenții pentru cămine-cantine și bursele neridicate sau nerepartizate pot fi utilizate în anii următori pentru burse și pentru cheltuieli de investiții în infrastructura de cămine și cantine, precum și pentru centrele de consiliere și orientare în carieră.
Ce se întâmplă cu limita de doctoranzi per conducător?
Prevederile articolului 70 alineatul (2) din Legea nr. 199/2023 intră în vigoare începând cu anul universitar 2030-2031. Până la acea dată, numărul maxim de studenți-doctoranzi îndrumați simultan de un conducător se stabilește de senatul universitar.
Ce a rămas neschimbat din ordonanță?
Articolul I în cele patru puncte inițiale, care modifică Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, și articolul IV, prin care se înființează Corpul românesc pentru educație în străinătate, ca organism consultativ în cadrul Ministerului Educației și Cercetării.

Analiza redacției

Partea utilă a legii este cea mai puțin spectaculoasă. O școală fără secretară nu poate elibera o adeverință, iar una fără contabil nu poate plăti un salariu; blocarea acestor posturi timp de un an a produs efecte pe care niciun raport de disciplină fiscală nu le măsoară. Extinderea excepției și adăugarea cuvântului „examen” repară o eroare de proiectare a restricției inițiale, care fusese gândită pentru administrația centrală și aplicată mecanic peste tot.

Partea discutabilă este metoda. Din cele șase modificări aduse Legii învățământului superior, cinci apar pentru prima dată în legea de aprobare. Nu au avut expunere de motive proprie, nu au trecut prin avizul Consiliului Legislativ ca proiect distinct și nu au fost supuse dezbaterii publice. Procedeul este legal, dar transformă legea de aprobare a unei ordonanțe într-un vehicul pentru texte fără legătură cu urgența invocată de Guvern, iar cititorul care vrea să știe ce s-a schimbat trebuie să pună două ediții ale Monitorului Oficial una lângă alta.

Cel mai delicat este articolul 2121. El rezolvă o problemă reală, teama universităților că plata din contractele de cercetare va fi calificată drept dublă salarizare, dar o rezolvă prin declarație, nu prin mecanism: spune că suprapunerea în același interval de timp nu afectează dreptul la remunerare și lasă evidența pe seama regulamentelor interne. Într-un sistem în care norma didactică se măsoară în ore, un text care admite expres că aceeași oră poate fi și predare, și cercetare plătită separat, are nevoie de reguli de evidență scrise undeva mai sus decât într-un regulament de senat.

Ce ar trebui schimbat

  • Un cadru minimal, comun, de evidență a activităților de cercetare remunerate din contracte. Stabilit prin ordin al ministrului, nu prin regulamente interne diferite de la o universitate la alta, ar face verificabilă plata și ar proteja universitățile la control.
  • Menținerea unei forme de selecție la angajarea pe proiecte. Chiar și una simplificată, cu anunț public și criterii scrise, ar păstra deschiderea către candidați din afara instituției, pe care textul actual o închide fără să o interzică formal.
  • Includerea excepției de la restricția de angajare direct în Legea nr. 141/2025, consolidat. Astăzi, cine vrea să știe ce posturi se pot ocupa trebuie să urmărească un alineat introdus prin ordonanță și modificat prin legea de aprobare a acesteia.
  • Motivarea distinctă a textelor adăugate în legea de aprobare. O secțiune separată în expunerea de motive, pentru amendamentele care nu se regăsesc în ordonanță, ar reda cititorului și legiuitorului trasabilitatea pe care procedura actuală o pierde.
  • O evaluare a efectelor amânării plafonului de doctoranzi. Patru ani în care numărul maxim rămâne la latitudinea fiecărui senat universitar merită măcar un raport public la jumătatea perioadei.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 574 din 13 iulie 2026 16 pagini PDF, 101 KB actul începe la pagina 7

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative și luarea unor măsuri în domeniul educației

EMITENT: Parlamentul României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 13 iulie 2026

PARLAMENTUL ROMÂNIEI. CAMERA DEPUTAȚILOR. SENATUL

L E G E privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative și luarea unor măsuri în domeniul educației

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28 din 16 aprilie 2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative și luarea unor măsuri în domeniul educației, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 20 aprilie 2026, cu următoarele modificări și completări:

1. La articolul I, după punctul 2 se introduce un nou punct, pct. 21, cu următorul cuprins: „21. La articolul 139, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins: «(4) Unitățile de învățământ preuniversitar autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate, înființate în cadrul sau în subordinea instituțiilor de învățământ superior de stat, beneficiază de finanțarea pentru cheltuielile prevăzute la alin. (2). Finanțarea se asigură prin transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării, pe baza costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev, și se cuprinde în contractul complementar încheiat cu instituția de învățământ superior de stat.»”

2. Articolul II se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. II. — Legea învățământului superior nr. 199/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 11, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins: «(4) Prin derogare de la prevederile art. 66 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, instituțiile de învățământ superior de stat sunt autorizate, prin prezenta lege, să redistribuie creditele bugetare din soldul la finanțarea de bază, sumele rămase neconsumate și reportate din anii precedenți pentru obiective de investiții noi, sumele rămase necheltuite din investiții finalizate, pentru finanțarea obiectivelor de investiții noi, a obiectivelor de investiții în continuare, a altor cheltuieli de natura investițiilor, a activelor financiare, a rambursării împrumuturilor/ creditelor contractate pentru investiții și a cheltuielilor încadrate la titlul „Alte cheltuieli”. Sumele rămase în sold, pentru facilități de transport pentru studenți, subvenții pentru cămine-cantine și sumele pentru bursele studenților neridicate/nerepartizate pot fi utilizate în anii următori pentru acordarea de burse pentru studenți, precum și alte cheltuieli de natura investițiilor pentru infrastructura de cămine, cantine, pentru susținerea activităților centrelor pentru consiliere și orientare în carieră.»

2. La articolul 69 alineatul (8), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins: «d) specialiștii care au calitatea de conducător de doctorat în cadrul unor instituții din străinătate, altele decât cele prevăzute la lit. a)-c), dobândesc calitatea de conducător de doctorat în România prin recunoașterea și emiterea atestatului de recunoaștere a abilitării de către IOSUD, în baza metodologiilor proprii în care pot fi prevăzute și standardele minimale naționale aferente.»

3. La articolul 122, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: «(2) Persoana care are statutul prevăzut la alin. (1), școlarizată în instituții de învățământ superior civil, pentru nevoi ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne sau ale altor instituții cu atribuții în domeniul apărării, informațiilor, ordinii publice și securității naționale, este luată în evidență și într-o instituție de învățământ superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională ori într-o instituție cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, după caz, în vederea îndeplinirii serviciului militar activ și acordării drepturilor aferente, în condițiile stabilite prin ordin al conducătorului instituției.»

4. La articolul 202, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins: «(6) Prin derogare de la prevederile art. 16 alin. (106) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, angajarea pentru participarea la proiecte de cercetare în domeniul educației și formării profesionale sau în proiecte naționale/europene/internaționale se poate face pe perioadă determinată, fără parcurgerea altor formalități prealabile și/sau procese de selecție, pentru personalul nominalizat în listele de personal ca membri în echipa proiectului, precum și pentru personalul instituției de învățământ superior. În cazul personalului din instituția de învățământ superior, angajarea în cadrul unui proiect se realizează în baza deciziei rectorului, prin încheierea unui contract individual de muncă, fără afectarea normei de bază a angajatului. Salariul va fi acordat în limita fondurilor disponibile, conform prevederilor din contractul de finanțare/regulilor finanțatorului.»

5. După articolul 212 se introduce un nou articol, art. 2121, cu următorul cuprins: «Art. 2121. — (1) Activitățile de cercetare științifică, desfășurate de personalul didactic și de cercetare în baza contractelor de cercetare, finanțate din fonduri publice sau private, vor fi remunerate din bugetul acestor contracte, potrivit prevederilor contractuale și legislației aplicabile.

(2) Remunerarea activităților prevăzute la alin. (1) este compatibilă cu îndeplinirea normei universitare și nu este condiționată de realizarea acestora în afara timpului aferent normei universitare.

(3) Activitățile didactice și activitățile de cercetare desfășurate în cadrul contractelor de cercetare pot fi realizate concomitent, inclusiv în același interval de timp, atunci când natura acestora permite integrarea didactică și științifică, fără ca această suprapunere să afecteze dreptul la remunerarea activităților de cercetare din bugetul contractelor respective.

(4) Remunerarea activităților desfășurate în cadrul contractelor de cercetare nu constituie dublă salarizare, întrucât aceasta corespunde unor obligații distincte asumate prin contracte de cercetare, diferite de obligațiile aferente funcției didactice finanțate din fonduri publice.

(5) Modalitatea de planificare, evidență, evaluare și remunerare a activităților desfășurate în cadrul contractelor de cercetare se stabilește prin regulamentele interne ale instituțiilor de învățământ superior, cu respectarea autonomiei universitare și a prevederilor contractelor de finanțare.»

6. La articolul 260, alineatul (18) se modifică și va avea următorul cuprins: «(18) Prevederile art. 70 alin. (2) intră în vigoare începând cu anul universitar 2030-2031. Până la această dată, senatul universitar decide numărul maxim de studenți-doctoranzi ce pot fi îndrumați simultan de un conducător de doctorat.»”

3. La articolul III, alineatul (11) al articolului XXII se modifică și va avea următorul cuprins: „(11) Prevederile alin. (1) nu se aplică pentru ocuparea prin concurs sau examen a posturilor didactice de predare, a posturilor pentru personal didactic auxiliar și personal administrativ din învățământul preuniversitar de stat, a posturilor de asistent universitar și nici promovărilor din instituțiile de învățământ superior.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR SORIN-MIHAI GRINDEANU p. PREȘEDINTELE SENATULUI, MIHAI COTEȚ București, 13 iulie 2026.

Nr. 133.

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 13 iulie 2026

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.