Pe scurt
- 99 de milioane de lei din 141,8 vin de la bugetul de stat. Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară, regia de stat care ține cercetarea nucleară a României, are aprobate venituri totale de 141.771 de mii de lei pe 2026, din care 99.000 de mii de lei sunt transferuri de la buget. Asta înseamnă 69,8% din tot ce încasează regia într-un an.
- Profit de 376.000 de lei, adică 3 lei la fiecare 1.000 de lei de venit. Cheltuielile totale aprobate sunt de 141.395 de mii de lei, iar rezultatul brut iese pe plus cu 376 de mii de lei. Din el, bugetul de stat primește înapoi 179 de mii de lei ca vărsăminte, după ce a dat 99 de milioane.
- Plăți restante de 8 milioane de lei, de 21 de ori profitul anului. Regia intră în buget cu 8.000 de mii de lei de facturi neachitate la termen, cât 5,7% din cheltuielile unui an întreg, iar hotărârea nu spune până când se sting.
- Bugetul se aprobă cu 81 de zile rămase din anul pe care îl acoperă. Hotărârea se publică pe 12 octombrie 2026, după ce 284 din cele 365 de zile ale exercițiului, adică 77,8% din an, trecuseră fără un plafon de cheltuieli aprobat.
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 12 octombrie 2026, paginile 9-11
Intră în vigoare: 12 octombrie 2026, data publicării în Monitorul Oficial, fiindcă hotărârea nu prevede o dată ulterioară
Statul pune 99 de milioane de lei într-o regie care își propune să scoată din asta un profit de 376.000 de lei. Guvernul a aprobat pe 9 octombrie 2026, printr-o hotărâre publicată trei zile mai târziu în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 12 octombrie 2026, bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară, cunoscută după inițiale drept RATEN. Un buget de venituri și cheltuieli e, pentru o companie de stat, documentul care fixează cât are dreptul să încaseze și cât are dreptul să cheltuiască într-un an, pe fiecare capitol: salarii, bunuri și servicii, investiții, impozite.
RATEN are sediul la Mioveni, în județul Argeș, pe Str. Câmpului nr. 1, și e înregistrată cu codul unic 32306920, date pe care le dă chiar anexa hotărârii. Sub ea stă partea de cercetare a programului nuclear românesc, cu Institutul de Cercetări Nucleare de la Mioveni, cunoscut și ca ICN Pitești, și cu reactorul de cercetare TRIGA. Regia nu vinde energie în rețea. Lucrul ei e pe combustibil, materiale și securitate nucleară, adică pe partea care nu se vede în factura nimănui, dar fără care centrala de la Cernavodă nu ar avea cine să îi verifice tehnologia în țară. De aceea bugetul regiei cântărește dincolo de contabilitate: e suma pe care statul o alocă propriei capacități de a înțelege ce are în funcțiune.
Anexa hotărârii e reprodusă în facsimil, cu sumele exprimate în „mii lei”, și are o singură coloană de valori, intitulată „Propuneri 2026”. Nu există coloană cu realizările anului anterior și nici cu estimările pentru anii următori, deci nimic din act nu permite cititorului să vadă dacă aceste cifre urcă sau coboară față de 2025.
Efectele pe care le produce
Hotărârea are un articol unic și nu face decât să aprobe anexa. Tot conținutul normativ e în tabelul cu 59 de rânduri, iar fiecare rând devine, de la 12 octombrie 2026, un plafon pe care regia nu are voie să îl depășească fără o nouă hotărâre de Guvern.
Pe venituri, structura e aceasta: venituri totale de 141.771 de mii de lei, din care 141.354 de mii de lei din exploatare și 417 mii de lei venituri financiare. În interiorul veniturilor din exploatare, linia transferurilor de la buget e de 99.000 de mii de lei, iar linia subvențiilor e lăsată necompletată. Rezultă, prin scădere, că din activitatea proprie regia își propune să încaseze 42.354 de mii de lei, care împreună cu veniturile financiare fac 30,2% din veniturile ei. Restul, aproape 70 de bani din fiecare leu, vine de la contribuabil.
Pe cheltuieli, totalul aprobat e de 141.395 de mii de lei: 141.175 de mii de lei cheltuieli de exploatare și 220 de mii de lei cheltuieli financiare. Cea mai mare poziție e personalul, cu 97.247 de mii de lei, adică 68,8% din toate cheltuielile anului. Din aceștia, 89.125 de mii de lei sunt cheltuieli de natură salarială, defalcate în 79.676 de mii de lei salarii și 9.449 de mii de lei bonusuri, la care se adaugă 6.183 de mii de lei contribuții datorate de angajator, 1.874 de mii de lei pentru contractul de mandat și pentru celelalte organe de conducere și control, plus 65 de mii de lei alte cheltuieli cu personalul. Bunurile și serviciile înseamnă 36.846 de mii de lei, impozitele și taxele 4.529 de mii de lei, iar alte cheltuieli de exploatare 2.553 de mii de lei.
Diferența dintre cele două totaluri dă rezultatul brut: un profit de 376 de mii de lei. Impozitul pe profit curent e trecut necompletat, așa că profitul net rămâne tot 376 de mii de lei. Din el se rețin 19 mii de lei rezerve legale, rămân 357 de mii de lei, din care 179 de mii de lei merg ca vărsăminte la bugetul de stat, iar 178 de mii de lei se duc în alte rezerve, ca sursă proprie de finanțare.
Capitolul de investiții e cel mai mare din tot tabelul după cheltuielile de personal: 109.215 de mii de lei cheltuieli pentru investiții, acoperite din surse de 110.684 de mii de lei. Linia alocațiilor de la buget pentru investiții e necompletată, deci banii de investiții nu vin pe acest canal. În schimb, veniturile din fonduri europene sunt trecute la 112.791 de mii de lei, iar cheltuielile eligibile din fonduri europene la doar 7.516 de mii de lei, defalcate în 6.374 de mii de lei salarii, 957 de mii de lei alte cheltuieli, 174 de mii de lei prestări de servicii, 10 mii de lei cheltuieli materiale și 1.000 de lei pentru reclamă și publicitate.
La datele de fundamentare, regia își prognozează 712 angajați la sfârșitul anului și un număr mediu de 687 de salariați, cu un câștig mediu lunar de 10.328 de lei pe salariat. Productivitatea muncii e trecută la 206 mii de lei pe persoană, cheltuielile totale la 1.000 de lei venituri la 997 de lei, plățile restante la 8.000 de mii de lei, iar creanțele restante sunt lăsate necompletate.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Schimbarea de fond e că, de la 12 octombrie 2026, RATEN are un buget aprobat pe 2026. Până atunci nu avea. Pentru 284 de zile din exercițiul financiar, adică de la 1 ianuarie până la 11 octombrie 2026, regia a funcționat fără plafoanele pe care hotărârea le fixează acum. Documentul nu spune în ce regim a cheltuit regia în acel interval și nu conține nicio dispoziție care să confirme sau să corecteze retroactiv ce s-a plătit până la publicare.
Întârzierea se poate măsura. Temeiul invocat în preambul, art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013, e articolul care stabilește că bugetele regiilor autonome de stat aflate sub autoritatea unui minister se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de ordonatorul principal de credite. Aceeași ordonanță fixează însă și calendarul: aprobarea se face în termen de 150 de zile de la intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat, iar operatorul economic are 45 de zile de la aceeași dată ca să își depună proiectul de buget la ministerul sub autoritatea căruia se află. Legea bugetului de stat pe anul 2026, Legea nr. 43/2026, s-a publicat pe 27 martie 2026. Termenul de 150 de zile se împlinea, prin urmare, în a doua jumătate a lui august 2026. Hotărârea a fost adoptată pe 9 octombrie și publicată pe 12 octombrie, adică la aproximativ șapte săptămâni după expirarea termenului.
A doua schimbare, mai discretă, e că regia are acum un plafon salarial ferm pentru ultimele luni ale anului. Cheltuielile de natură salarială de 89.125 de mii de lei și câștigul mediu lunar de 10.328 de lei devin limite pentru un an care s-a consumat deja în proporție de peste trei sferturi, ceea ce face ca orice ajustare să fie posibilă doar pe 81 de zile.
Ce nu se schimbă e transparența comparativă. Fiind o anexă cu o singură coloană, hotărârea nu arată nici realizările din 2025, nici evoluția numărului de angajați, nici dacă plățile restante de 8 milioane de lei sunt în creștere sau în scădere. Cine vrea să compare trebuie să caute hotărârea anului trecut în altă parte.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Sumele devin publice pe fiecare capitol, inclusiv cele care de obicei nu se discută: plățile restante, cheltuiala pentru contractul de mandat, câștigul mediu lunar.
- Sprijinul de la buget apare pe o singură linie clară, transferurile de 99.000 de mii de lei, nu împrăștiat în mai multe poziții greu de însumat.
- Bugetul se închide pe plus, fie și cu 376 de mii de lei, deci regia nu cere bani peste transferul deja prevăzut.
- Investițiile de 109.215 de mii de lei nu solicită nicio alocație de la bugetul de stat, linia respectivă fiind pe zero.
- Veniturile din fonduri europene sunt trecute separat, la 112.791 de mii de lei, deci se vede cât din finanțarea regiei nu e bani românești.
- Plafonul salarial e explicit, cu număr de salariați și câștig mediu, nu o sumă globală din care nu se poate deduce nimic.
Ce rămâne o problemă
- Bugetul anului se aprobă cu 81 de zile rămase din el, la aproximativ șapte săptămâni peste termenul de 150 de zile din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013, iar preambulul nu explică întârzierea.
- Plățile restante de 8.000 de mii de lei apar ca simplu indicator, fără vechime, fără creditori și fără un termen de stingere.
- Șapte linii din tabel sunt lăsate necompletate, printre ele subvențiile, impozitul pe profit, creanțele restante și alocațiile bugetare pentru investiții, fără nicio notă care să spună dacă e vorba de zero sau de date indisponibile.
- Asteriscul de la rândurile cu câștigul mediu lunar trimite la o notă care nu se publică nicăieri în cele trei pagini ale actului.
- Anexa are o singură coloană, „Propuneri 2026”, deci nu permite nicio comparație cu anul anterior din interiorul actului.
- Cei 99.000 de mii de lei primiți de la buget depășesc cu 1.753 de mii de lei toată cheltuiala de personal a regiei, 97.247 de mii de lei, iar actul nu arată pe ce destinații se duc.
- Datele de fundamentare pe care s-a construit tabelul nu se publică, deși tot tabelul se sprijină pe ele.
Sfaturi utile
- Citiți rândul 58, plățile restante, înainte de rândul 20, rezultatul brut. Un profit de 376 de mii de lei alături de 8.000 de mii de lei de facturi neplătite la termen spune altceva decât profitul citit singur.
- Puneți rândul 4, transferurile, lângă rândul 10, cheltuielile cu personalul. Dacă transferul acoperă integral salariile, ca aici, atunci banii publici țin în primul rând oamenii și abia apoi activitatea.
- Scădeți transferul din venituri înainte de a citi productivitatea de la rândul 54. Cei 206 mii de lei pe salariat includ banii primiți de la buget, deci nu măsoară ce produce regia pe piață.
- Verificați rândul 57, cheltuielile la 1.000 de lei venituri. Valoarea 997 înseamnă o marjă de 3 lei la mia de lei, adică un buget construit practic pe linia de plutire.
- Dacă vă interesează pe ce se duc banii, cereți datele de fundamentare de la Ministerul Energiei printr-o cerere de informații de interes public. Anexa publicată le invocă, dar nu le cuprinde.
- Rețineți că tabelul e intitulat „Propuneri 2026”, deci cuprinde intenții de cheltuire. Cifrele reale ale anului se văd abia în raportările de la închiderea exercițiului, iar un buget aprobat în octombrie poate fi rectificat până la 31 decembrie 2026.
Întrebări frecvente
Ce face concret RATEN?
De unde vin cei 99 de milioane de lei și ce acoperă?
Regia iese pe profit sau pe pierdere?
Ce sunt plățile restante de 8 milioane de lei?
Cât câștigă un angajat al regiei?
De ce se aprobă în octombrie bugetul unui an care se încheie în decembrie?
Ce înseamnă cele 112,8 milioane de lei venituri din fonduri europene?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Anexă, rândurile 52 și 53, câștigul mediu lunar pe salariat, raportate la rândurile 11 și 51. Rândul 52 dă un câștig mediu lunar de 10.328 de lei pe salariat și precizează în denumirea indicatorului că e „determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială”. Cheltuielile de natură salarială sunt la rândul 11, în sumă de 89.125 de mii de lei, iar numărul mediu de salariați la rândul 51, 687 de persoane. Împărțirea celor 89.125.000 de lei la 687 de salariați și la 12 luni dă 10.811 lei pe lună, cu 483 de lei peste valoarea publicată. Pentru a obține valoarea publicată ar trebui o bază de 85.144 de mii de lei, care nu corespunde niciunei poziții din tabel, sau un număr mediu de 719 salariați, care nu apare nicăieri în act. Denumirile ambelor rânduri poartă un asterisc, semn de trimitere la o notă explicativă, iar nota aceea nu se publică în niciuna dintre cele trei pagini ale actului, verificat în ediția oficială. Rezultatul e că plafonul salarial aprobat nu se poate reconstitui din celelalte cifre ale aceleiași anexe, deși e indicatorul pe care regia e obligată să îl respecte.
Analiza redacției
Cifra care spune cel mai mult despre această regie nu e în tabel, ci iese din două rânduri puse unul lângă altul. Productivitatea muncii e trecută oficial la 206 mii de lei pe salariat, obținută din veniturile din exploatare de 141.354 de mii de lei împărțite la 687 de salariați medii. Numai că 99.000 de mii de lei din acele venituri sunt transfer de la bugetul de stat. Dacă scoatem transferul, productivitatea din activitate proprie coboară la 61,7 mii de lei pe salariat, de 3,3 ori mai puțin. Cu alte cuvinte, din cei 206 mii de lei pe care fiecare salariat pare să îi genereze, 144 vin de la contribuabil și 62 din muncă vândută în afara statului. Indicatorul oficial e corect calculat după formula din anexă, dar măsoară altceva decât sugerează numele lui.
A doua suprapunere e la fel de limpede. Transferul de la buget, 99.000 de mii de lei, acoperă integral cheltuiala de personal a regiei, 97.247 de mii de lei, și mai rămân 1.753 de mii de lei. Formal, cele două linii nu au nicio legătură și banii publici nu sunt etichetați pentru salarii. Practic, dacă transferul ar dispărea, regia nu și-ar putea plăti oamenii din venituri proprii: cele 42.354 de mii de lei din activitate proprie reprezintă 43,6% din statul de plată. Iar la capătul lanțului, statul primește înapoi 179 de mii de lei ca vărsăminte din profit, adică 1 leu pentru fiecare 553 de lei transferați. Observația nu atacă cercetarea nucleară, care nu se finanțează din vânzări. Ea privește felul în care e prezentată: un tabel construit ca pentru un operator comercial, aplicat unei activități care nu are cum să fie comercială.
Al treilea element e calendarul, și aici asimetria e verificabilă. Ordonanța Guvernului nr. 26/2013, invocată chiar în preambul, dă regiei 45 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului ca să depună proiectul de buget, și Guvernului 150 de zile ca să îl aprobe. Legea bugetului de stat pe 2026, Legea nr. 43/2026, s-a publicat pe 27 martie 2026, deci regia trebuia să își predea proiectul până în a doua jumătate a lui mai, iar hotărârea trebuia adoptată până la finalul lui august. Ea e adoptată pe 9 octombrie, la aproximativ 196 de zile de la publicarea legii bugetului, și se publică pe 12 octombrie. Termenul mai scurt, cel al destinatarului normei, e cel care se poate sancționa. Termenul mai lung, cel al administrației, s-a depășit cu aproximativ șapte săptămâni, fără un rând de explicație în preambul.
În rest, actul e curat tehnic. Toate subtotalurile se închid: veniturile totale sunt egale cu suma celor din exploatare și a celor financiare, cheltuielile totale cu suma celor de exploatare și financiare, cheltuielile de personal cu suma celor cinci componente, rezultatul brut cu diferența dintre venituri și cheltuieli, iar repartizarea profitului cu rezerva legală plus vărsămintele plus suma rămasă. Cheltuielile la 1.000 de lei venituri, 997, se verifică la rotunjire, la fel și productivitatea de 206. Problema nu e aritmetica, ci ce lipsește în jurul ei: șapte linii goale fără o notă care să distingă zeroul de necunoscut, nota la care trimite asteriscul de la câștigul mediu și care nu se publică, și o coloană singură care face imposibilă orice comparație cu anul anterior din interiorul actului. Pentru un buget cu plăți restante de 8.000 de mii de lei, de 21 de ori profitul anului, lipsa unei coloane de comparație cântărește mai mult decât un defect de formă.
Ce ar trebui schimbat
- Anexa să aibă, pe lângă coloana „Propuneri 2026”, o coloană cu realizările anului anterior și una cu estimările anilor următori. Cititorul ar vedea atunci dacă plățile restante și numărul de salariați urcă sau coboară, fără să caute hotărârea anului trecut.
- Nota la care trimit asteriscurile de la rândurile 52 și 53 să se publice împreună cu anexa. Plafonul salarial aprobat ar deveni reconstituibil din celelalte cifre ale tabelului, iar neconcordanța de 483 de lei pe lună ar dispărea.
- Liniile fără valoare să primească zero scris, iar unde nu există date, o notă care să spună asta. Așa nimeni nu mai ghicește dacă subvențiile sunt zero sau doar necompletate, și dacă impozitul pe profit lipsește din calcul sau din formular.
- Plățile restante să fie însoțite de vechimea lor și de un termen de stingere asumat. Efectul practic: cele 8.000 de mii de lei devin o obligație urmăribilă, nu o informație statistică pe care nimeni nu o datorează nimănui.
- Transferul de la buget să fie defalcat pe destinații, cel puțin între cheltuieli de personal, cheltuieli de funcționare și programe de cercetare. S-ar putea verifica atunci dacă banii publici finanțează cercetare sau doar întreținerea structurii.
- Când termenul de 150 de zile se depășește, preambulul hotărârii să conțină motivul. Întârzierea ar deveni o decizie asumată, cu un răspunzător, iar cititorul nu ar mai trebui să o deducă singur din data publicării.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 12 octombrie 2026, paginile 9-11 16 pagini PDF, 157 KB actul începe la pagina 9
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Hotărârea Guvernului nr. 811/2026 privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 pentru Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară, aflată sub autoritatea Ministerului Energiei
EMITENT: Guvernul României
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 12 octombrie 2026, paginile 9-11
80. Analizând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene mai sus menționată, Curtea apreciază că, mutatis mutandis, aceasta răspunde criticilor formulate în prezenta cauză, impunând constatarea faptului că reglementarea care are rolul de a asigura participarea unui procent obligatoriu de sportivi români în competițiile naționale, în sporturile de echipă, are drept rezultat limitarea posibilității cetățenilor din alte membre de a fi incluși în echipe în cadrul acestui tip de competiții, creând un dezavantaj pentru aceștia și un obstacol în exercițiul dreptului la liberă circulație de care se bucură în cadrul Uniunii Europene. Sunt înfrânte, în consecință, prevederile art. 148 alin. (2) și (4) privind integrarea în Uniunea Europeană din Constituția României prin raportare la art. 18 privind nediscriminarea și art. 45 referitor la libera circulație a lucrătorilor din TFUE și la art. 15 referitor la libertatea de alegere a ocupației și dreptul la muncă și art. 21 alin. (2) privind nediscriminarea pe motive de cetățenie din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În egală măsură, sunt înfrânte și prevederile constituționale ale art. 41 alin. (1) al căror conținut primesc, în coroborare cu actele de drept al UE antereferite, noi dimensiuni privind accesul la muncă și interzicerea discriminării.
81. Având în vedere că toate celelalte dispoziții ale Legii pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, inclusiv cele ale art. I pct. 3 prin care art. 89 alin. (1) din Legea nr. 69/2000 este completat cu lit. g) în care se stabilește o amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei pentru persoanele juridice care nu respectă prevederile art. 371 din aceeași lege, se află într-o strânsă legătură cu dispozițiile art. I pct. 1 din actul normativ criticat care completează Legea nr. 69/2000 cu art. 371, neputând fi disociate de acest articol de lege, în temeiul art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională constată că și aceste dispoziții de lege sunt neconstituționale, fiind valabile considerentele reținute cu privire la art. I pct. 1 din actul normativ criticat.
82. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) și al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, C U R T E A C O N S T I T U Ț I O N A L Ă În numele legii D E C I D E: Admite obiecția de neconstituționalitate și constată că Legea pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 este neconstituțională.
Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 29 aprilie 2026. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea H O T Ă R Â R I A L E G U V E R N U L U I R O M Â N I E I GUVERNUL ROMÂNIEI H O T Ă R Â R E privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 pentru Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară, aflată sub autoritatea Ministerului Energiei În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. — Se aprobă bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2026 pentru Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară, aflată sub autoritatea Ministerului Energiei, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU ILIE-GAVRIL BOLOJAN Contrasemnează: p. Viceprim-ministru, interimar, p. Ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, Cristian Botan, interimar, Silvia Monica Dinică, consilier de stat p. Ministrul energiei, interimar, secretar de stat p. Ministrul finanțelor, Florin-Alexandru Zaharia, Cristian-Silviu Bușoi, secretar de stat secretar de stat București, 9 octombrie 2026.
Nr. 811.
ANEXĂ*) MINISTERUL ENERGIEI Operatorul economic: Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară — RATEN Sediul/Adresa: Mioveni, județul Argeș, Str. Câmpului nr. 1 Cod unic de înregistrare: 32306920 B U G E T U L D E V E N I T U R I Ș I C H E L T U I E L I pe anul 2026
*) Anexa este reprodusă în facsimil. mii lei
| INDICATORI | Nr. rd. | Propuneri 2026 | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | ||
| I. | VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5) | 1 | 141.771 | |||
| 1 | Venituri totale din exploatare, din care: | 2 | 141ti354 | |||
| a) | subventiii, cf. prevederilor legale în vigoare | 3 | ||||
| b) | transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare | 4 | 99.000 | |||
| 2 | Venituri financiare | 5 | 417 | |||
| II | CHELTUIELI TOTALE (Rd.6=Rd.7+Rd.19) | 6 | 141.395 | |||
| 1 | Cheltuieli de exploatare, (Rd. 7 = Rd.+Rd.9+Rd.10+Rd.18), din care: | 7 | 141.175 | |||
| A. | cheltuieli cu bunuri si servicii | 8 | 36.846 | |||
| B. | cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate | 9 | 4.529 | |||
| C. | cheltuieli cu personalul, (Rd. 10 + = Rd.11 + Rd.14 + Rd. 16 + Rd. 17), din care: | 10 | 97.247 | |||
| C0 | Cheltuieli de naturti salarialti (Rd. 11 = Rd.12+Rd.13) | 11 | 89.125 | |||
| C1 | ch. cu salariile | 12 | 79.676 | |||
| C2 | bonusuri | 13 | 9.449 | |||
| C3 | alte cheltuieli cu personalul, din care: | 14 | 65 | |||
| cheltuieli cu plati compensatorii aferente disponibilizarilor de personal | 15 | |||||
| C4 | cheltuieli aferente contractului de mandat •i a altor organe de conducere •i control, comisii •i comitete | 16 | 1.874 | |||
| C5 | cheltuieli cu contributfiile datorate de angajator | 17 | 6.183 | |||
| D. | alte cheltuieli de exploatare | 18 | 2.553 | |||
| 2 | Cheltuieli financiare | 19 | 220 | |||
| III | REZULTATUL BRUT (profit/pierdere) (Rd. 20 = Rd. 1 -Rd. 6) | 20 | 376 | |||
| IV | 1 | IMPOZIT PE PROFIT CURENT | 21 | |||
| 2 | IMPOZIT PE PROFIT AMÂNAT | 22 | ||||
| 3 | VENITUL DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMÂNAT | 23 | ||||
| 4 | IMPOZITUL SPECIFIC UNOR ACTIVIT I | 24 | ||||
| 5 | ALTE IMPOZITE NEPREZENTATE LA ELEMENTELE DE MAI SUS | 25 | ||||
| V | PROFITUL/PIERDEREA NET A PERIOADEI DE RAPORTARE (Rd. 26 = Rd. 20- Rd. 21 – Rd. 22 + Rd.23 – Rd. 24 – Rd. 25), din care: | 26 | 376 | |||
| 1 | Rezerve legale | 27 | 19 | |||
| 2 | Alte rezerve reprezentând facilittitii fiscale prevtizute de lege | 28 | ||||
| 3 | Acoperirea pierderilor contabile din anii precedentii | 29 | ||||
| 4 | Constituirea surselor proprii de finantiare pentru proiectele cofinantiate din împrumuturi externe, precum tti pentru constituirea surselor necesare ramburstirii ratelor de capital, platiii dobânzilor, comisioanelor tti altor costuri aferente acestor împrumuturi | 30 |
141ti354
a) subventiii, cf. prevederilor legale în vigoare C0 Cheltuieli de naturti salarialti (Rd. 11 = Rd.12+Rd.13) C4 cheltuieli aferente contractului de mandat•i a altor organe de conducere •i control, comisii •i comitete C5 cheltuieli cu contributfiile datorate de angajator Constituirea surselor proprii de finantiare pentru proiectele cofinantiate din împrumuturi externe, precum tti pentru constituirea surselor necesare ramburstirii ratelor de capital, platiii dobânzilor, comisioanelor tti altor costuri aferente acestor Alte rezerve reprezentând facilittitii fiscale prevtizute de lege Acoperirea pierderilor contabile din anii precedentii
| INDICATORI | Nr. rd. | Propuneri 2026 | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | ||
| 5 | Alte repartizări prevăzute de lege | 31 | ||||
| 6 | Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la rd. 27, 28, 29, 30, 31 (Rd. 32 = Rd. 26 ( Rd.27 la Rd. 31) >=0) | 32 | 357 | |||
| 7 | Participarea salariaĠilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciĠiul financiar de referinĠă | 33 | ||||
| 8 | Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende cuvenite actionarilor, în cazul societăĠilor/ companiilor naĠionale úi societăĠilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care: | 34 | 179 | |||
| a) | – dividende cuvenite bugetului de stat | 35 | ||||
| b) | – dividende cuvenite bugetului local | 36 | ||||
| c) | – dividende cuvenite altor acĠionari | 37 | ||||
| 9 | Profitul nerepartizat pe destinaĠiile prevăzute la rd.33 – Rd.34 se repartizează la alte rezerve úi constituie sursă proprie de finanĠare | 38 | 178 | |||
| VI | VENITURI DIN FONDURI EUROPENE | 39 | 112.791 | |||
| VII | CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care: | 40 | 7.516 | |||
| a) | cheltuieli materiale | 41 | 10 | |||
| b) | cheltuieli cu salariile | 42 | 6.374 | |||
| c) | cheltuieli privind prestarile de servicii | 43 | 174 | |||
| d) | cheltuieli cu reclama si publicitate | 44 | 1 | |||
| e) | alte cheltuieli | 45 | 957 | |||
| VIII | SURSE DE FINANğARE A INVESTIğIILOR, din care: | 46 | 110.684 | |||
| 1 | AlocaĠii de la buget | 47 | ||||
| alocaĠii bugetare aferente plăĠii angajamentelor din anii anteriori | 48 | |||||
| IX | CHELTUIELI PENTRU INVESTIğII | 49 | 109.215 | |||
| X | DATE DE FUNDAMENTARE | |||||
| 1 | Nr. de personal prognozat la finele anului | 50 | 712 | |||
| 2 | Nr.mediu de salariaĠi total | 51 | 687 | |||
| 3 | Câ܈tigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială* | 52 | 10.328 | |||
| 4 | Castigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială recalculat cf. Legii anuale a bugetului de stat* | 53 | 10.328 | |||
| 5 | Productivitatea muncii în unităĠi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.51) | 54 | 206 | |||
| 6 | Productivitatea muncii în unităĠi valorice pe total personal mediu recalculată cf. Legii anuale a bugetului de stat | 55 | 206 | |||
| 7 | Productivitatea muncii în unităĠi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/ persoana) | 56 | ||||
| 8 | Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd. 57 = Rd.6/Rd.1) x 1000 | 57 | 997 | |||
| 9 | PlăĠi restante | 58 | 8.000 | |||
| 10 | CreanĠe restante | 59 |
29, 30, 31 (Rd. 32 = Rd. 26 ( Rd.27 la Rd. 31) >=0)
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.