Pe scurt

  • 966,6 milioane de lei pentru 17 institute. Ordinul aprobă bugetele de venituri și cheltuieli pe 2026 ale celor 17 institute naționale de cercetare-dezvoltare coordonate de Autoritatea Națională pentru Cercetare: venituri totale de 966.593 de mii de lei și cheltuieli totale de 959.977 de mii de lei, adică un profit brut cumulat de 6,6 milioane de lei.
  • Aprobat cu 79 de zile rămase din anul bugetar. Ordinul a fost semnat la 20 iulie 2026 și publicat la 14 octombrie 2026, după 86 de zile de așteptare. Din exercițiul financiar pe care îl reglementează trecuseră deja 286 de zile, adică 78,4% din an.
  • Banii vin din contracte, nu din subvenție. 83,3% din venituri sunt venituri din activitatea de bază, iar linia „Sume de la bugetul de stat pentru investiții” este zero la 16 institute din 17. Investițiile de 166,4 milioane de lei se acoperă din surse proprii și din „alte surse”, nu din alocații directe.
  • 2.791 de angajați, trei sferturi în cercetare. Numărul mediu de personal aprobat este 2.791, din care 2.101 de cercetare-dezvoltare, iar cheltuielile de personal înghit 48,1% din cheltuielile totale.
  • Distanță de 104 ori între cel mai mare și cel mai mic buget. ICSI Râmnicu Vâlcea are 182.830 de mii de lei, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism are 1.765 de mii de lei. Primele patru institute concentrează 62,8% din toți banii.
Act: Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.442/2026 privind aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli pe anul 2026 pentru institutele naționale de cercetare-dezvoltare din coordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 14 octombrie 2026, pagina 12, iar anexele nr. 1-17 în nr. 861 bis din 14 octombrie 2026, paginile 3-36
Intră în vigoare: 14 octombrie 2026, data publicării. Ordinul nu fixează altă dată, iar art. 4 prevede doar publicarea în Monitorul Oficial.

Cercetarea publică din România are de la 14 octombrie 2026 cifre oficiale pentru anul în curs: 966,6 milioane de lei de venituri și 960 de milioane de lei de cheltuieli, împărțite pe 17 institute naționale de cercetare-dezvoltare din coordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare, structura care administrează banii de cercetare în subordinea Ministerului Educației și Cercetării. Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.442/2026 are patru articole și 17 anexe, iar toată substanța stă în anexe: fiecare dintre ele este bugetul unui institut, cu 61 de rânduri de indicatori, de la veniturile din contracte până la numărul mediu de salariați și la câștigul mediu lunar.

Anexele sunt scrise în mii de lei, deci cifra 168.982 din bugetul institutului de turbomotoare COMOTI București înseamnă aproape 169 de milioane de lei. Adunate, cele 17 bugete dau venituri de 966.593 de mii de lei și cheltuieli de 959.977 de mii de lei. Diferența, 6.616 de mii de lei, este profitul brut cumulat al sistemului, din care se scade impozit pe profit de 1.388 de mii de lei și rămâne un profit net de 5.228 de mii de lei. Raportat la cheltuieli, marja întregului grup de institute este de 0,69%, adică sub un ban la fiecare leu cheltuit.

Al doilea lucru care se vede din însumare este de unde vin banii. Veniturile din activitatea de bază, adică din contractele de cercetare, sunt 805.277 de mii de lei, 83,3% din total. Activitățile conexe aduc 44.490 de mii de lei (4,6%), alte venituri din exploatare 113.921 de mii de lei (11,8%), iar veniturile financiare doar 2.905 de mii de lei (0,3%). Niciun institut nu are înscrisă o subvenție de funcționare, fiindcă formularul de buget nu are un asemenea rând: singura linie care numește bugetul de stat este rândul 40, „Sume de la bugetul de stat pentru investiții”, și acolo scrie zero la 16 institute din 17.

Efectele pe care le produce

Cifrele din anexe au valoare de plafon. Art. 2 alin. (1) spune că „cheltuielile totale aferente veniturilor înscrise în bugetele de venituri și cheltuieli prevăzute la art. 1 reprezintă limite maxime ce nu pot fi depășite”. Fiecare institut știe de la 14 octombrie 2026 care este suma peste care nu are dreptul să treacă până la 31 decembrie 2026, iar conducerea lui răspunde pentru depășire.

Al doilea efect este simetric și mai puțin comod. Art. 2 alin. (2) prevede că, dacă veniturile aprobate nu se realizează, institutele „vor efectua cheltuieli în funcție de realizarea veniturilor”. Altfel spus, bugetul aprobat nu garantează nimănui banii: el limitează cheltuiala în sus și o leagă de încasări în jos. Un institut care nu câștigă contractele pe care le-a prevăzut nu primește diferența de la buget și își taie cheltuielile.

Pentru cei 2.791 de angajați, ordinul fixează masa salarială. Cheltuielile de personal însumează 461.318 de mii de lei, din care 425.145 de mii de lei sunt salarii, restul fiind contribuția asiguratorie pentru muncă, tichetele de masă, deplasările și indemnizațiile de administrație. Împărțit la numărul mediu de personal, fondul de salarii dă 12.694 de lei brut pe lună pe angajat, iar media ponderată a câștigului lunar declarat în anexe este 12.522 de lei. Între institute, distanța e de două ori: 8.214 de lei pe lună la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Tehnică din Iași și 16.413 de lei la INSEMEX Petroșani, institutul de securitate minieră.

Investițiile sunt a treia consecință practică. Cele 17 bugete prevăd 166.425 de mii de lei pentru dotări și lucrări, iar alocația publică nu acoperă din ele aproape nimic: 23.665 de mii de lei vin din surse proprii (14,2%) și 142.604 de mii de lei din „alte surse” (85,7%), rubrica în care intră de regulă finanțările din proiecte și din fonduri europene. Cele două rubrici adună 99,9% din plan. Restul, 156 de mii de lei, este singura sumă de la bugetul de stat pentru investiții din tot grupul, la institutul de fizica pământului, și e tocmai cifra tipărită ambiguu de la secțiunea de erori. Niciun institut nu a prevăzut credite bancare pentru investiții. Cel mai mare program de investiții este la ICSI Râmnicu Vâlcea, 45.792 de mii de lei, urmat de COMOTI București cu 37.000 de mii de lei.

Ordinul fixează și destinația profitului. La 16 institute din 17, profitul net se împarte în proporția maximă permisă de lege: 20% pentru cointeresarea personalului, 60% pentru finanțarea dezvoltării institutului și 20% pentru activitatea curentă, inclusiv cofinanțarea proiectelor. Singura excepție este COMOTI București, care trece 50% la dezvoltare și 30% la activitatea curentă. Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, actul pe care se sprijină ordinul, permite până la 60% pentru dezvoltare, deci ambele variante sunt legale, iar alegerea spune ceva despre cât de strâns e bugetul curent al fiecărui institut.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Până la 14 octombrie 2026, cele 17 institute lucraseră 286 de zile din 2026 fără un buget aprobat și publicat. Actul nu rectifică un buget existent și nu modifică nimic anterior: art. 1 spune „se aprobă”, iar anexele sunt prima formă publică a cifrelor pentru acest an. Plafonul din art. 2 devine opozabil abia de la publicare, pentru cheltuielile celor 79 de zile care au mai rămas până la 31 decembrie 2026.

S-a schimbat și cine propune. Institutele sunt acum în coordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare, structura organizată prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2025, iar propunerea de buget a venit de la ea, prin Referatul nr. 260.249 din 16 iunie 2026. Ordinul este semnat de ministrul educației și cercetării, Mihai Dimian, fiindcă art. 24 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 dă aprobarea bugetului organului administrației publice centrale coordonator, nu institutului și nici autorității din subordine.

Pentru cine urmărește legislația cercetării din 2026, ordinul închide un capitol deschis de o serie de acte care au reașezat conducerea și evaluarea institutelor: concursul public pentru directorii generali, criteriile de grad în cercetare, observatorul pentru rezultatele cercetării. Acelea au stabilit cum se conduc institutele; acesta spune cu câți bani.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Cifrele devin publice și verificabile: pentru fiecare institut se pot citi veniturile, cheltuielile, numărul de angajați, câștigul mediu lunar, plățile restante și creanțele de încasat, într-un format identic la toate cele 17.
  • Plafonul de cheltuieli din art. 2 alin. (1) este o limită clară, nu o recomandare, iar legarea cheltuielii de încasări din alin. (2) descurajează angajamentele pe venituri care nu se realizează.
  • Formularul arată și punctele slabe pe care un raport de activitate nu le-ar scoate la lumină: plăți restante de 592 de mii de lei la două institute și creanțe de încasat de 29.198 de mii de lei pe tot grupul, din care 15.000 de mii de lei numai la COMOTI București.
  • Repartizarea profitului rămâne în limitele Ordonanței Guvernului nr. 57/2002, cu 20% pentru cointeresarea personalului la toate cele 17 institute, deci partea care ajunge la oameni nu a fost sacrificată pentru investiții.
  • Structura veniturilor, cu 83,3% din contracte, arată un sistem care își câștigă banii prin proiecte, nu din alocație automată, iar asta se poate măsura an de an pe același rând din formular.

Ce rămâne o problemă

  • Bugetul ajunge cu 79 de zile înainte de finalul exercițiului pe care îl reglementează. Pentru 78,4% din an, limita maximă de cheltuieli a existat doar ca proiect, nu ca act în vigoare.
  • Formularul nu desparte banii publici de banii privați. Veniturile din activitatea de bază, 805.277 de mii de lei, amestecă programul finanțat din buget cu contractele comerciale, deci nu se poate spune din anexe cât costă statul aceste institute.
  • Unitățile se amestecă în aceeași coloană după două tipare: profitul de repartizat e trecut în lei la toate anexele în afară de a noua, iar la anexa nr. 4 rândul investițiilor de la bugetul de stat e scris așa încât totalul nu se închide decât într-o singură citire. Detaliile sunt la secțiunea de erori.
  • Preambulul nu menționează avizele Ministerului Finanțelor și al ministerului muncii, pe care art. 24 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 le cere pentru aprobarea bugetului. Din act nu se poate verifica dacă au fost obținute.
  • Anexele au fost publicate separat, în Monitorul Oficial nr. 861 bis, care se cumpără de la Centrul pentru relații cu publicul. Cine vrea cifrele pe hârtie plătește pentru ele.
  • Nu există în anexe nicio comparație cu execuția anului precedent. Toate rândurile au o singură coloană, „Program 2026”, deci nu se vede dacă un institut crește sau scade.

Sfaturi utile

  1. Dacă lucrați într-unul din cele 17 institute, citiți mai întâi rândul 53 și rândul 55 din anexa dumneavoastră: numărul mediu de personal aprobat și câștigul mediu lunar pe salariat. Ele sunt baza pe care se construiesc deciziile de angajare și de salarizare până la 31 decembrie 2026.
  2. Pentru un plan de investiții, rândul care contează este 38, „Surse de finanțare a investițiilor”, defalcat pe surse proprii, buget de stat, credite și alte surse. Dacă suma dumneavoastră stă la „alte surse”, ea depinde de un contract care încă trebuie semnat.
  3. Dacă veniturile nu se realizează, ordinul nu aduce bani noi. Înainte de a angaja o cheltuială, verificați stadiul încasărilor, fiindcă art. 2 alin. (2) leagă expres cheltuiala de realizarea veniturilor.
  4. Cifrele din anexe sunt în mii de lei. Înmulțiți cu 1.000 înainte de a le compara cu o ofertă, cu un contract sau cu un salariu, altfel greșiți cu trei zerouri.
  5. Anexele nu se găsesc în ediția obișnuită a Monitorului Oficial. Cereți numărul 861 bis din 14 octombrie 2026, altfel primiți doar cele patru articole ale ordinului.
  6. Dacă urmăriți finanțarea cercetării, notați-vă rândul 60, „Plăți restante”, și rândul 61, „Creanțe de încasat”. Sunt singurele două linii din formular care arată tensiunea de lichidități a unui institut.

Întrebări frecvente

Câte institute intră sub acest ordin și care sunt cele mai mari?
17 institute naționale de cercetare-dezvoltare. Cele mai mari bugete de venituri sunt la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice ICSI Râmnicu Vâlcea, 182.830 de mii de lei, la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare COMOTI București, 168.982 de mii de lei, la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației INFLPR București, 130.637 de mii de lei, și la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” INCAS București, 124.250 de mii de lei. Împreună, cele patru dețin 62,8% din veniturile aprobate.
Care are cel mai mic buget?
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism, cu venituri de 1.765 de mii de lei și 11 angajați, din care 7 de cercetare-dezvoltare. Raportul față de cel mai mare buget este de aproape 104 la 1. Următoarele cele mai mici sunt institutul de mecatronică și tehnica măsurării din București, 9.185 de mii de lei, și institutul de fizică tehnică din Iași, 13.300 de mii de lei.
Cât din bani vine de la bugetul de stat?
Din anexe nu se poate calcula. Formularul de buget al unui institut național nu are rând de subvenție sau de transfer de la buget pentru funcționare, iar veniturile din activitatea de bază, 805.277 de mii de lei, cuprind la un loc programul finanțat public și contractele cu terți. Singura linie care numește expres bugetul de stat este rândul 40, pentru investiții, iar acolo scrie zero la 16 institute din 17.
Câți oameni lucrează în aceste institute?
Numărul mediu de personal aprobat pentru 2026 este 2.791, din care 2.101 de cercetare-dezvoltare, adică 75,3%. Proporția variază mult: 95% la INCAS București și 53% la institutul de geologie și geoecologie marină GeoEcoMar. Cel mai mare colectiv este la INFLPR București, 441 de angajați, cel mai mic la institutul de turism, 11.
De când se aplică ordinul?
De la 14 octombrie 2026, data publicării în Monitorul Oficial. Textul nu prevede o dată ulterioară, iar un ordin de ministru intră în vigoare la publicare dacă nu dispune altfel. Bugetele aprobate acoperă însă tot exercițiul financiar 2026, inclusiv cele 286 de zile scurse înainte de publicare.
Ce se întâmplă dacă un institut cheltuie mai mult decât are aprobat?
Depășirea este interzisă: art. 2 alin. (1) califică cheltuielile totale ca limite maxime. Dacă, în schimb, veniturile nu se realizează, institutul nu are dreptul să cheltuie suma aprobată, ci trebuie să își ajusteze cheltuielile după încasările reale, cu păstrarea indicatorilor de eficiență aprobați.
Unde găsesc anexele cu cifrele?
În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 bis din 14 octombrie 2026, paginile 3-36. Ediția principală, nr. 861, cuprinde doar cele patru articole ale ordinului, la pagina 12, cu o notă care trimite la ediția bis.

Erori și neconcordanțe în textul publicat

  • Anexa nr. 4 (institutul de fizica pământului INCDFP București), rândul 40, „Sume de la bugetul de stat pentru investiții”. Valoarea tipărită este 155 863,03, într-un tabel care poartă în cap unitatea „mii lei” și în care toate celelalte cifre sunt numere întregi. Totalul coloanei, rândul 38, este 5.797, iar celelalte componente sunt 198 la surse proprii, 0 la credite și 5.443 la alte surse. Suma se închide numai dacă rândul 40 este 156, adică 155.863,03 lei citiți ca 155,863 de mii de lei și rotunjiți. Citită în unitatea declarată, cifra ar însemna 155,9 milioane de lei de la bugetul de stat pentru un institut cu venituri totale de 36,1 milioane de lei. Un cititor de bună-credință ajunge la două sume care diferă de o mie de ori, iar singura care închide totalul nu este cea tipărită.
  • Anexele nr. 1-8 și nr. 10-17, rândurile 34-37, profitul de repartizat. În aceeași coloană în care rândul 32, „Rezultatul net”, este scris în mii de lei, rândurile 34-37 sunt scrise în lei. În anexa nr. 1, rezultatul net este 803, iar profitul de repartizat rămas după acoperirea pierderilor, care ar trebui să fie egal cu el fiindcă rândul 33 este zero, apare ca 803.000. La fel la institutul aerospațial: 2.472 la rândul 32 și 2.472.000 la rândul 34. Rândul 35, „pentru cointeresarea personalului”, decide o sumă care ajunge la salariați, deci 160.600 din anexa nr. 1 se poate citi fie ca 160,6 mii de lei, fie, în unitatea din capul tabelului, ca 160,6 milioane de lei. Că nu e o convenție asumată a ordinului o arată anexa nr. 9, singura care păstrează mii de lei la aceste rânduri și scrie 84,264 cu zecimale. Verificat direct în Monitorul Oficial nr. 861 bis, la paginile fiecărei anexe, deci nu este pierdere la extragerea din tabel.

Analiza redacției

Observația care nu se vede citind ordinul de la cap la coadă este o chestiune de calendar. Referatul care propune bugetele este datat 16 iunie 2026, ordinul a fost semnat la 20 iulie 2026, iar publicarea a avut loc la 14 octombrie 2026. Între semnătură și publicare au trecut 86 de zile, iar de la referat până la publicare 120. În tot acest timp, exercițiul bugetar pe care ordinul îl reglementează curgea: la data publicării, 286 de zile din 2026 erau consumate, 78,4% din an, și mai rămâneau 79 de zile până la 31 decembrie 2026. Ordinul își produce deci efectul juridic principal, plafonarea cheltuielilor, pe mai puțin de o cincime din perioada pe care o acoperă.

Consecința iese din combinarea art. 1 cu art. 2. Art. 1 aprobă bugete pentru tot anul 2026, iar art. 2 alin. (1) le transformă în limite maxime care nu pot fi depășite. Cum actul intră în vigoare la 14 octombrie 2026, plafonul se aplică unei cheltuieli care, în cea mai mare parte, s-a făcut deja. Pentru cele 79 de zile rămase, limita este reală. Pentru primele 286, ea confirmă o execuție pe care nimeni din afară nu a putut să o compare cu un act public. Asimetria se vede și invers: institutelor li se cere să se încadreze într-un plafon anual, în timp ce administrația și-a luat aproape trei luni numai între semnarea ordinului și publicarea lui.

A doua observație pornește de la ce nu arată formularul. Rândul 3, „Venituri din activitatea de bază”, adună 805.277 de mii de lei, 83,3% din total, și pune în aceeași cifră programul finanțat din bani publici și contractele câștigate pe piață. Rândul 40, singura linie care numește bugetul de stat, este zero la 16 institute din 17. Rezultatul e paradoxal: un ordin care aprobă bugete publice de 966,6 milioane de lei nu permite nimănui, nici ministerului, să spună din el cât din suma asta este bani de la contribuabil. În schimb, formularul cere câștigul mediu lunar pe salariat cu precizie de leu, 8.214 la Iași și 16.413 la Petroșani, deci nu lipsa de spațiu a decis ce se raportează.

A treia observație ține de proporții. Cheltuielile de personal, 461.318 de mii de lei, sunt 48,1% din cheltuieli, iar bunurile și serviciile 35,2%. Amortizările, 122.140 de mii de lei, echivalează cu 73% din tot ce își propun institutele să investească în 2026, adică 166.425 de mii de lei. Sistemul investește, cu alte cuvinte, cu puțin peste ritmul în care îi îmbătrânesc echipamentele, iar cea mai mare parte a acestei investiții, 142.604 de mii de lei din „alte surse”, depinde de contracte care nu sunt garantate de ordin. Dobânzile plătite, 7.490 de mii de lei, depășesc tot profitul net cumulat, 5.228 de mii de lei.

Ce ar trebui schimbat

  1. Un termen pentru aprobarea bugetelor, legat de legea bugetului de stat. Dacă ordinul ar fi obligat să apară în primele luni ale anului, plafonul din art. 2 ar funcționa pe tot exercițiul, nu pe 21,6% din el. Efectul practic: institutele ar putea planifica achiziții și angajări pe cifre aprobate, nu pe proiecte.
  2. Un rând distinct pentru finanțarea publică în formularul de buget. Despărțirea veniturilor din programele naționale de veniturile din contracte cu terți ar face vizibil, dintr-o singură privire, cât costă statul fiecare institut. Fără el, cei 805.277 de mii de lei de la rândul 3 nu spun nimic despre dependența de bani publici.
  3. O coloană de comparație cu anul precedent. Anexele au o singură coloană, „Program 2026”. O a doua coloană cu execuția pe 2025 ar arăta dacă un institut crește, stagnează sau se contractă, iar diferența de 104 ori între cel mai mare și cel mai mic buget ar capăta o explicație.
  4. Unitatea de măsură scrisă pe fiecare grup de rânduri, nu doar în capul tabelului. Confuzia dintre lei și mii de lei la rândurile 34-37 ar dispărea dacă formularul ar purta unitatea lângă fiecare secțiune, iar rândul 40 din anexa nr. 4 nu ar mai putea fi citit în două feluri.
  5. Menționarea avizelor în preambul. Art. 24 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 cere pentru aprobarea bugetului avizul Ministerului Finanțelor și al ministerului cu atribuții în domeniul muncii. Preambulul ordinului citează doar referatul propriu, deci din act nu se poate stabili dacă procedura a fost completă.
  6. Publicarea anexelor în format deschis, nu doar în ediția bis. Cifrele a 17 institute finanțate în bună parte public stau astăzi într-o ediție care se cumpără de la ghișeu. Un tabel descărcabil ar permite oricui să refacă însumările, inclusiv pe cele care, așa cum arată secțiunea de erori, nu ies.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 14 octombrie 2026, pagina 12, iar anexele nr. 1-17 în nr. 861 bis din 14 octombrie 2026, paginile 3-36 16 pagini PDF, 100 KB actul începe la pagina 12

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Celelalte ediții citate: nr. 861 bis/2026

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.442/2026 privind aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli pe anul 2026 pentru institutele naționale de cercetare-dezvoltare din coordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare

EMITENT: Ministerul Educației și Cercetării

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 14 octombrie 2026, pagina 12, cu anexele nr. 1-17 în nr. 861 bis din 14 octombrie 2026, paginile 3-36

Având în vedere: — art. 24 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare; — Hotărârea Guvernului nr. 188/2025 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cercetare, cu modificările și completările ulterioare; — Referatul nr. 260.249 din 16.06.2026 privind aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli pe anul 2026 pentru institutele naționale de cercetare-dezvoltare din coordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare, în temeiul prevederilor art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, cu modificările și completările ulterioare, ministrul educației și cercetării emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă bugetele de venituri și cheltuieli pe anul 2026 pentru institutele naționale de cercetare-dezvoltare din coordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare, prevăzute în anexele nr. 1-17*) care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — (1) Cheltuielile totale aferente veniturilor înscrise în bugetele de venituri și cheltuieli prevăzute la art. 1 reprezintă limite maxime ce nu pot fi depășite.

(2) În cazul în care, în execuție, se înregistrează nerealizări ale veniturilor aprobate, institutele naționale de cercetare-dezvoltare vor efectua cheltuieli în funcție de realizarea veniturilor, cu încadrarea în indicatorii de eficiență aprobați.

Art. 3. — Institutele naționale de cercetare-dezvoltare din coordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educației și cercetării, Mihai Dimian București, 20 iulie 2026. Nr. 4.442.

*) Anexele nr. 1-17 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul din șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, București.

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 14 octombrie 2026, pagina 12, și nr. 861 bis din 14 octombrie 2026, paginile 3-36

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.