Pe scurt
- Normele vin cu 3.101 zile peste termenul din lege. Legea nr. 27/2018 cerea Guvernului să aprobe metodologia de aplicare în 60 de zile de la intrarea ei în vigoare, adică până pe 18 aprilie 2018. Hotărârea a fost adoptată pe 9 octombrie 2026 și publicată pe 14 octombrie 2026, după un interval de peste 52 de ori mai lung decât termenul pe care legea îl fixase.
- Listele le face Autoritatea minieră, banii îi dă Ministerul Economiei. Autoritatea de reglementare în domeniul minier și petrolier întocmește listele cu obiectivele geologice de cercetat, după ce consultă Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Economiei și Ministerul Energiei, și le trimite până pe 1 septembrie a fiecărui an. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului este ordonator principal de credite, deci el scoate banii și semnează contractele.
- Firma plătită din buget nu păstrează datele geologice. La recepție, rapoartele și studiile trec prin protocol la Autoritatea minieră și intră în Fondul geologic național, iar cele despre apele subterane merg și la Ministerul Mediului. Contractorul finanțat de la bugetul de stat nu are drept de utilizare a datelor obținute, iar statul le valorifică apoi prin oferte publice pentru explorare, deschise oricui.
- Contractele se dau prin concurs de soluții, pe maximum 3 ani. Selecția se face printr-o comisie de cel mult 7 persoane, numită prin ordin al ministrului economiei, iar plata vine în 30 de zile de la aprobarea deconturilor. Eligibili sunt doar ofertanții persoane juridice atestate de Autoritatea minieră pentru tipul de lucrare scos la concurs.
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 14 octombrie 2026, paginile 2-4
Intră în vigoare: 14 octombrie 2026, data publicării, fiindcă hotărârea nu fixează ea însăși o dată ulterioară, iar o hotărâre de guvern produce efecte de la publicare dacă nu prevede altfel
România are, de pe 14 octombrie 2026, regulile după care își cercetează propriul subsol. Hotărârea Guvernului nr. 812/2026, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 14 octombrie 2026, aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 27/2018, legea care a înființat Programul geologic la nivel național. Fără aceste norme, programul exista pe hârtie, dar nu avea procedura prin care se aleg obiectivele, se alocă banii și se contractează lucrările. Este al doilea caz din 2026 în care o metodologie din domeniul resurselor ajunge în Monitorul Oficial mult după termenul pe care legea i-l dăduse: în septembrie, metodologia permisului de explorare pentru perimetrele eoliene din Marea Neagră a apărut la 428 de zile după termen, iar aici întârzierea este de peste șapte ori mai mare.
Calculul este simplu și se face din textul legii. Legea nr. 27/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 49 din 18 ianuarie 2018 și, potrivit art. 7, a intrat în vigoare la 30 de zile de la publicare, adică pe 17 februarie 2018. Art. 4 alin. (3) al aceleiași legi, invocat ca temei în preambulul hotărârii de acum, spunea că „în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi” se aprobă prin hotărâre a Guvernului metodologia de aplicare. Termenul a expirat pe 18 aprilie 2018. De la acea zi până la publicarea normelor au trecut 3.101 zile. De la momentul în care ceasul a pornit, 17 februarie 2018, au trecut 3.161 de zile, pentru o obligație care trebuia executată în 60. Între adoptarea hotărârii în ședința de guvern, pe 9 octombrie 2026, și publicarea ei au trecut 5 zile.
Pentru cititorul care nu urmărește domeniul, Programul geologic la nivel național înseamnă bani publici cheltuiți pe prospecțiune și explorare, adică pe lucrările de teren și de birou prin care se află unde sunt și cât valorează resursele minerale ale țării, de la minereuri și materii prime critice până la apele subterane potabile și industriale. Rezultatul nu este o mină deschisă, ci informație geologică: hărți, sinteze, rapoarte, date pe care statul le adună într-un fond propriu și pe care le poate pune mai târziu pe masă, la licitație, pentru cine vrea să exploreze cu banii lui.
Efectele pe care le produce
Primul efect este un lanț de competențe clar, lucru care până acum lipsea. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, autoritatea care dă permisele și licențele în minerit, petrol și stocarea dioxidului de carbon, elaborează listele cu obiectivele geologice propuse pentru lucrări de prospecțiune și explorare. Nu le face singură: art. 1 alin. (1) îi cere consultarea prealabilă a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru domeniul lui de competență, a Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului pentru resursele minerale neenergetice și a Ministerului Energiei pentru cele energetice. Listele plecă până pe 1 septembrie a fiecărui an către Ministerul Economiei, care este ordonator principal de credite pentru fondurile programului, ca să poată estima bugetul necesar. Ministerul propune apoi temele de cercetare, obligat să le fundamenteze pe obiectivele venite de la Autoritatea minieră, integrate în context regional.
Al doilea efect este un termen imediat. Pentru anul în curs, art. 1 alin. (3) scurtcircuitează calendarul anual: listele se comunică în 30 de zile de la intrarea în vigoare a normelor, deci până pe 13 noiembrie 2026. Este singura dată fermă pe care actul o produce în 2026 și singurul semn că programul pornește cu adevărat, în loc să rămână un set de reguli.
Al treilea efect îi privește pe cei care execută lucrările. Temele care presupun prospecțiuni într-un obiectiv geologic se fac pe bază de permis de prospecțiune emis de Autoritatea minieră, iar temele care presupun doar studii, sinteze, hărți geotematice de interes național, hărți de prognoză pentru potențialul de resurse, inclusiv materii prime critice, sau rapoarte geologice la nivel național pe zone deja prospectate nu cer permis. Durata maximă a unei teme nu poate depăși durata legală a permisului de prospecțiune, care în Legea minelor nr. 85/2003 este de cel mult 3 ani, fără drept de prelungire. Dezvoltarea temei se face în maximum 3 etape, fiecare de cel mult un an, iar contractul se încheie pe maximum 3 ani. Cele trei plafoane se suprapun, deci un contract semnat la 14 octombrie 2026 nu poate trece de 14 octombrie 2029.
Al patrulea efect este financiar și calendaristic. Anual, în 30 de zile de la aprobarea bugetului de stat, Ministerul Economiei analizează în consiliul său tehnico-economic bugetul alocat obiectivelor propuse, înainte să deschidă procedura de achiziție. Avizul acestui consiliu și al direcției de specialitate stă la baza repartizării fondurilor pe fiecare obiectiv sau temă, iar finanțarea intră apoi în Planul anual de achiziții publice al ministerului. Implementarea se face prin procedură competitivă, pe Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice și pe normele ei de aplicare din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, iar forma concretă este concursul de soluții.
Al cincilea efect este cel mai important pentru firme și se citește în art. 11. La recepția la terminarea lucrărilor, făcută de o comisie mixtă numită prin ordin comun al ministrului economiei și al președintelui Autorității miniere, rapoartele și studiile se predau prin protocol Autorității miniere și devin parte din Fondul geologic național, iar cele privind apele subterane merg și la Ministerul Mediului. Contractorul care a lucrat pe bani de la bugetul de stat nu are drept de utilizare a datelor obținute și nu beneficiază de facilitățile pe care normele Legii minelor le acordă în mod obișnuit deținătorului de date, dacă participă la o rundă ulterioară de explorare organizată în același perimetru. Pe scurt, cine prospectează cu bani publici nu capătă un avantaj de informație față de concurenții care vor licita mai târziu pentru explorarea aceluiași perimetru.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Până pe 13 octombrie 2026, Legea nr. 27/2018 era în vigoare, aproba Programul geologic la nivel național și spunea că fondurile se asigură de la bugetul de stat prin bugetul ministerului de resort, în limita prevederilor bugetare aprobate anual. Spunea și că ministerul repartizează fondurile pe fiecare obiectiv geologic „conform metodologiei de aplicare a prezentei legi”. Metodologia aceea nu exista. Rezultatul practic a fost o lege cu obiectiv, cu ordonator de credite și cu un articol care trimitea la un document inexistent, deci fără mecanismul prin care banii ajung la lucrări.
De pe 14 octombrie 2026, mecanismul există, iar cinci lucruri care înainte nu erau scrise nicăieri devin reguli. Se știe cine propune obiectivele și pe cine trebuie să consulte înainte. Există un termen anual, 1 septembrie, la care lista pleacă spre minister. Contractele se atribuie prin concurs de soluții, nu prin negociere directă, iar o comisie de cel mult șapte persoane, președinte și maximum 6 membri cu competențe în resurse minerale, științe juridice și economice, votează soluția câștigătoare, președintele votând doar la egalitate, pentru departajare. Plata se deschide pe o listă închisă de documente: cerere de plată, raport de cercetare geologică, deviz post calcul cu documente justificative și proces-verbal de recepție a documentelor de plată. Și se știe cine rămâne cu datele, ceea ce înainte era întrebarea cea mai scumpă pentru o firmă care se gândea să intre în program.
Se schimbă și un detaliu de calitate pe care Monitorul Oficial îl trece în art. 10 alin. (2): analizele petrografice, mineralogice, paleontologice, geochimice și chimice se fac numai în laboratoare de încercări acreditate de organismul național de acreditare sau de organisme de acreditare semnatare ale angajamentelor internaționale recunoscute. Pentru contractori, asta mută o parte din cost din estimare în certitudine: laboratorul nu mai poate fi oricare.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Deblochează o lege care a stat opt ani și jumătate fără mecanism de aplicare, deci face posibilă prima cheltuială din Programul geologic la nivel național.
- Fixează un termen verificabil și apropiat, 13 noiembrie 2026, pentru primele liste de obiective geologice, în loc să amâne totul la calendarul anual.
- Obligă la consultarea a trei ministere înainte ca lista să plece, ceea ce reduce riscul ca obiectivele de apă subterană și cele energetice să fie propuse fără autoritatea care răspunde de ele.
- Impune procedură competitivă pe legea achizițiilor publice și concurs de soluții, nu negociere, iar votul decisiv al președintelui comisiei funcționează doar la egalitate.
- Închide portița prin care o firmă ar fi putut prospecta pe bani publici și apoi licita cu avantaj de informație în același perimetru, fiindcă datele intră în Fondul geologic național.
- Pune raportarea la vedere: ministerul elaborează rapoarte anuale cu indicatori și rezultate și le publică pe pagina proprie de internet.
Ce rămâne o problemă
- Întârzierea de 3.101 zile peste termen nu se recuperează: obiectivele geologice identificate ca prioritare în 2018 se finanțează cu prețuri și cu nevoi de materii prime din 2026 și de după.
- Pentru plată, statul își dă 30 de zile de la aprobarea deconturilor, dar nu își fixează niciun termen pentru aprobarea lor și niciunul pentru recepție, care depinde de un ordin comun al două instituții.
- Art. 4 alin. (1) cere ca toți câștigătorii să fie titulari de permise de prospecțiune, deși art. 2 alin. (2) spune că temele de studii și hărți nu au nevoie de permis, iar art. 6 cere doar atestare.
- Art. 5 alin. (4) leagă proiectele tehnice pentru lucrări și pentru refacerea mediului de temele de birou, nu de cele cu lucrări pe teren, unde mediul se afectează efectiv.
- Normele nu cer ca permisul de prospecțiune al câștigătorului să mai fie valabil pe toată durata contractului, deși permisul se dă pe cel mult 3 ani fără prelungire, iar contractul poate avea tot 3 ani.
- Autoritățile locale pe teritoriul cărora se execută lucrările nu apar nicăieri în norme, nici la consultare, nici la informare, deși lucrările de prospecțiune se execută pe terenuri din unitățile lor administrative.
Sfaturi utile
- Dacă vreți să executați lucrări în program, verificați întâi atestarea. Art. 6 cere ca ofertanții să fie persoane juridice atestate de Autoritatea minieră exact pentru tipul de lucrare scos la concurs. Atestarea pentru un tip de lucrare nu acoperă alt tip, iar lipsa ei vă scoate din cursă înainte de evaluarea soluției.
- Pentru temele de prospecțiune, calculați durata rămasă a permisului, nu doar durata contractului. Permisul se dă pe cel mult 3 ani, fără prelungire, iar normele îngăduie un contract de până la 3 ani. Dacă permisul dumneavoastră e la jumătate, oferta pe durata maximă rămâne fără acoperire, iar normele nu rezolvă situația.
- Dacă obiectivul atinge apele subterane, pregătiți actele de mediu și de gospodărire a apelor din start. Art. 5 alin. (2) spune că lucrările de prospecțiune și evidență a resurselor de apă subterană potabilă și industrială se fac pe baza actelor emise de autoritățile din subordinea sau coordonarea Ministerului Mediului, care supraveghează respectarea regulilor pe tot parcursul lucrării.
- Nu construiți un plan de afaceri pe datele pe care le veți produce. Dacă lucrați pe fonduri de la bugetul de stat, art. 11 alin. (3) vă refuză dreptul de utilizare a datelor obținute, iar art. 13 alin. (2) spune limpede că ele vor fi valorificate prin oferte publice pentru explorare, deschise și concurenței.
- Dacă sunteți titular de licență minieră sau petrolieră, urmăriți listele, nu doar rundele. Lista de obiective geologice pleacă până pe 1 septembrie a fiecărui an, iar pentru 2026 până pe 13 noiembrie. Ce intră pe listă astăzi devine, după recepție, material din Fondul geologic național pentru o ofertă publică de explorare de mâine.
- Dacă sunteți primărie sau consiliu județean, cereți informarea în scris. Normele nu vă dau un rol, dar lucrările se execută pe teren din unitatea dumneavoastră administrativă, iar avizele și acordurile din art. 5 alin. (2) rămân obligatorii. Documentele de mediu și de apă sunt pârghia prin care aflați ce se întâmplă pe teritoriul propriu.
Întrebări frecvente
De când se aplică Hotărârea Guvernului nr. 812/2026?
Cât a durat până au apărut aceste norme?
Cine decide ce obiective geologice se cercetează?
Cine plătește și cum se aleg firmele?
Ce se întâmplă cu datele geologice obținute din bani publici?
Cât poate dura o temă de cercetare și un contract?
În cât timp se plătesc lucrările?
Au vreun rol primăriile pe teritoriul cărora se execută lucrările?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Anexă, art. 4 alin. (1), în raport cu art. 2 alin. (2) și art. 6. Art. 4 alin. (1) definește partea cocontractantă drept „câștigătorii concursurilor de soluții organizate pentru realizarea obiectivelor geologice din etapa respectivă, titulari ai permiselor de prospecțiune”, deci cere ca orice câștigător să dețină permis de prospecțiune. Dar art. 2 alin. (2) spune că temele de studii, sinteze, hărți geotematice, hărți de prognoză și rapoarte geologice „nu necesită emiterea unui permis de prospecțiune”, iar art. 6 declară eligibili, pentru aceste teme, ofertanții persoane juridice atestate de Autoritate, fără a cere permis. O firmă care câștigă o temă de hartă sau de sinteză nu poate afla din act dacă are nevoie de un permis pe care actul însuși spune că nu se emite pentru tema ei. Condiția există în articolul care produce contractul și lipsește din cel care stabilește eligibilitatea, iar consecința este că nu se poate determina cine semnează.
- Anexă, art. 5 alin. (4), raportat la art. 5 alin. (2) și (3). Alineatul cere ofertanților un program de lucrări cu volume fizice și valorice, „iar pentru temele prevăzute la alin. (3) ofertele depuse vor cuprinde inclusiv proiectele tehnice pentru lucrări și pentru refacerea mediului”. Temele din alin. (3) sunt însă cele de birou, studii specifice, sinteze, hărți geotematice și de prognoză, rapoarte geologice pe informații preexistente, la care nu se execută nicio lucrare pe teren și nu se afectează mediul. Lucrările fizice și refacerea mediului apar la alin. (2), temele de prospecțiune a unui perimetru bine definit, unde alineatul nu cere proiectele respective. Un ofertant nu poate stabili dacă trebuie să depună un proiect tehnic de refacere a mediului pentru o hartă, sau dacă poate oferta lucrări de teren fără un asemenea proiect. Trimiterea la alineat decide conținutul ofertei, deci schimbă soluția.
- Anexă, art. 11 alin. (3), în raport cu art. 11 alin. (2) și art. 13 alin. (2). Textul spune că titularul de contract finanțat de la bugetul de stat „nu va avea niciun drept de utilizare a datelor obținute” și nu va beneficia de două prevederi din normele Legii minelor, „în situația în care va participa la o rundă de explorare ulterioară organizată de A.N.R.M.P.S.G. în același perimetru”. Condiția finală se poate citi fie ca privind ambele interdicții, fie numai pe a doua. În prima lectură, firma își poate folosi liber datele atât timp cât nu licitează în același perimetru. În a doua, nu le poate folosi niciodată. Diferența decide dacă o firmă poate reutiliza comercial informația geologică produsă cu bani publici, iar art. 11 alin. (2) și art. 13 alin. (2), care trec datele în Fondul geologic național și le destinează ofertelor publice, sprijină lectura mai severă fără să o impună.
Analiza redacției
Cifra care spune cel mai mult despre acest act nu este în el: este raportul dintre termenul pe care legea l-a dat administrației și timpul pe care administrația l-a folosit. Legea nr. 27/2018 a cerut metodologia în 60 de zile. Au trecut 3.161 de zile de la pornirea termenului, de peste 52 de ori mai mult. În tot acest interval, Programul geologic la nivel național a avut un ordonator principal de credite, un obiectiv aprobat prin lege și un articol, art. 4 alin. (2), care trimitea repartizarea fondurilor la o metodologie inexistentă. Acum, în același act, se vede că termenele pe care administrația și le dă sieși sunt tot acolo, dar cele mai importante lipsesc. Pentru plată, art. 12 alin. (3) fixează 30 de zile, însă de la aprobarea deconturilor, iar aprobarea nu are termen. Recepția depinde de o comisie mixtă numită prin ordin comun al ministrului economiei și al președintelui Autorității miniere, iar ordinul nu are nici el termen. Așadar singurul termen ferm pentru bani curge de la un moment pe care actul nu îl încadrează deloc, în timp ce contractorul are termene fixe de predare și de raportare în contract.
A doua observație iese din combinarea calendarului din norme cu realitatea anului bugetar, și nu se vede citind actul de la cap la coadă. Ciclul proiectat are patru pași: listele pleacă până pe 1 septembrie, ministerul estimează bugetul anului următor, în 30 de zile de la aprobarea bugetului de stat consiliul tehnico-economic analizează alocarea, apoi se deschide achiziția. Normele au intrat în vigoare pe 14 octombrie 2026, cu termenul de 1 septembrie 2026 deja trecut. Excepția din art. 1 alin. (3) salvează anul în curs cu un termen de 30 de zile, deci până pe 13 noiembrie 2026, dar primul termen de 1 septembrie care poate fi respectat este 1 septembrie 2027, la 322 de zile de la publicare. Cu alte cuvinte, primul ciclu anual complet, de la listă la contract, se poate derula abia pentru bugetul anului 2028, iar 2026 și 2027 funcționează pe regim tranzitoriu. Un act care a întârziat opt ani și jumătate își mai adaugă, prin propriul calendar, încă două exerciții bugetare de rodaj.
A treia observație privește durata și este o capcană pentru ofertanți. Normele așază trei plafoane de 3 ani care arată identice, dar nu pornesc în același moment. Permisul de prospecțiune, potrivit art. 14 alin. (2) din Legea minelor nr. 85/2003, se dă pe cel mult 3 ani, fără drept de prelungire, iar ceasul lui începe la emiterea permisului. Tema poate avea 3 etape de câte un an, iar contractul, potrivit art. 8 alin. (2), poate merge până la 3 ani, dar ceasul lor începe la semnarea contractului. Cum art. 4 alin. (1) cere ca semnatarul să fie deja titular de permis, permisul este mereu mai vechi decât contractul. O firmă care intră în concurs cu un permis emis cu un an înainte are, în fapt, doi ani de acoperire pentru un contract de trei, iar actul nu cere nicăieri ca valabilitatea rămasă a permisului să acopere durata contractată. Mai mult, Legea minelor obligă titularul să depună raportul final în 60 de zile de la expirarea permisului, deci raportul către Autoritate poate fi datorat înainte ca lucrarea contractată cu ministerul să se încheie. Nimic din norme nu leagă cele două termene.
Pe fond, actul este mai bun decât se putea aștepta după o asemenea întârziere. Alege concursul de soluții în loc de atribuire directă, impune laboratoare acreditate pentru analizele petrografice, mineralogice, paleontologice, geochimice și chimice, obligă la raport anual public cu indicatori și rezultate, și rezolvă corect problema care descurajează cel mai mult investiția privată onestă: cine prospectează pe bani publici nu rămâne cu un avantaj de informație față de cei care vor licita după el. Lipsurile lui sunt de racordare, nu de concepție. Trei trimiteri la alineate și un calendar aliniat la anul bugetar ar face diferența dintre un act aplicabil din primul an și unul care se va corecta prin practică.
Ce ar trebui schimbat
- Corectarea trimiterii din art. 5 alin. (4) de la alin. (3) la alin. (2). Efect practic: proiectele tehnice pentru lucrări și pentru refacerea mediului ar fi cerute acolo unde se sapă și se afectează terenul, iar ofertanții pentru hărți și sinteze nu ar mai depune documente imposibil de întocmit pentru o temă de birou.
- Eliminarea cerinței de titular de permis din art. 4 alin. (1) pentru temele fără permis. Efect practic: firmele atestate pentru studii, sinteze și hărți ar putea contracta fără riscul ca oferta să fie contestată pe lipsa unui permis care nu se emite pentru tema lor, iar comisiile de evaluare nu ar mai trebui să aleagă între două articole.
- Un termen pentru aprobarea deconturilor și unul pentru emiterea ordinului comun de recepție. Efect practic: cele 30 de zile de plată din art. 12 alin. (3) ar deveni calculabile de la o dată previzibilă, iar contractorul ar putea estima necesarul de capital de lucru pe durata unui contract de până la 3 ani.
- Condiția ca valabilitatea rămasă a permisului de prospecțiune să acopere durata contractului. Efect practic: nicio temă nu ar mai fi contractată pe o perioadă care depășește permisul, iar raportul final de 60 de zile cerut de Legea minelor nu ar mai cădea în mijlocul execuției contractului.
- Clarificarea art. 11 alin. (3) printr-o despicare în două alineate. Efect practic: s-ar vedea separat ce nu poate face contractorul în general cu datele produse din bani publici și ce nu poate face dacă intră într-o rundă ulterioară în același perimetru, iar firmele ar putea evalua corect dacă merită să participe.
- Informarea obligatorie a autorităților locale pe teritoriul cărora se execută lucrările, la aprobarea listei. Efect practic: primăriile și consiliile județene ar afla despre lucrările de prospecțiune din planificare, nu din momentul în care apar echipele pe teren, iar avizele de mediu și de apă ar fi pregătite fără să blocheze etapa de un an a temei.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 14 octombrie 2026, paginile 2-4 16 pagini PDF, 100 KB actul începe la pagina 2
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Hotărârea Guvernului nr. 812/2026 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 27/2018 pentru aprobarea Programului geologic la nivel național
EMITENT: Guvernul României
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 14 octombrie 2026, paginile 2-4
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 4 alin. (3) din Legea nr. 27/2018 pentru aprobarea Programului geologic la nivel național, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 27/2018 pentru aprobarea Programului geologic la nivel național, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU ILIE-GAVRIL BOLOJAN Contrasemnează: p. Viceprim-ministru, ministrul apărării naționale, Cristian-Gabriel Seidler, secretar de stat p. Ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, Marius-Andrei Miftode, secretar de stat Secretarul general al Guvernului, Dan Reșitnec Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca p. Președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul minier, petrolier și al stocării geologice a dioxidului de carbon, Corina Aldea p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Teodor Dulceață, secretar general adjunct p. Ministrul energiei, interimar, Cristian-Silviu Bușoi, secretar de stat p. Ministrul finanțelor, Florin-Alexandru Zaharia, secretar de stat București, 9 octombrie 2026.
Nr. 812.
ANEXĂ N O R M E M E T O D O L O G I C E de aplicare a Legii nr. 27/2018 pentru aprobarea Programului geologic la nivel național
CAPITOLUL I Responsabilități în aplicarea Programului
Art. 1. — (1) Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, denumită în continuare A.N.R.M.P.S.G., elaborează listele cu obiectivele geologice propuse pentru realizarea unor lucrări de cercetare specifice prospecțiunii și explorării, determinate în baza necesităților și priorităților identificate la nivel național, după consultarea prealabilă a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, conform domeniului de competență al acestuia, Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, denumit în continuare M.E.D.A.T., pentru domeniul resurselor minerale neenergetice, și a Ministerului Energiei, pentru domeniul resurselor minerale energetice.
(2) Până la data de 1 septembrie a fiecărui an A.N.R.M.P.S.G. transmite listele cu obiectivele geologice necesare realizării unor lucrări de cercetare specifice prospecțiunii și explorării, determinate în baza necesităților și priorităților identificate potrivit alin. (1), către M.E.D.A.T., care are calitatea de ordonator principal de credite pentru fondurile alocate în scopul finanțării Programului geologic la nivel național, denumit în continuare Programul, în scopul estimării bugetului necesar implementării Programului.
(3) Pentru anul în curs, listele se comunică în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme.
(4) M.E.D.A.T. propune temele de cercetare care trebuie să se fundamenteze pe obiectivele propuse de către A.N.R.M.P.S.G. prin integrarea acestora în context regional.
CAPITOLUL II Structura Programului
Art. 2. — (1) Temele de cercetare care presupun activități de prospecțiuni în cadrul unui obiectiv geologic se realizează pe bază de permis de prospecțiune emis de A.N.R.M.P.S.G. în conformitate cu prevederile legale și instrucțiunile tehnice specifice aplicabile la momentul emiterii permisului.
(2) Temele de cercetare care presupun elaborarea de studii geologice specifice, sinteze, hărți geotematice de interes național, hărți de prognoză/predictive privind potențialul de resurse minerale, inclusiv materii prime critice, rapoarte geologice la nivel național pe zone prospectate pentru valorificarea informațiilor preexistente bazate prin lucrări de cercetare de tip cartare, metode geofizice, geochimice de prospecțiune și punerea acestora la dispoziția autorității competente nu necesită emiterea unui permis de prospecțiune de către A.N.R.M.P.S.G.
(3) Durata maximă a unei teme nu poate depăși durata legală a permisului de prospecțiune, conform prevederilor art. 14 alin. (2) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Dezvoltarea temei se poate realiza în maximum 3 etape, fiecare dintre acestea având o perioadă de realizare de maximum un an.
CAPITOLUL III Stabilirea obiectivelor și tematicilor pentru cercetarea geologică a resurselor minerale la nivel național
Art. 3. — (1) Anual, în termen de 30 de zile de la aprobarea bugetului de stat, M.E.D.A.T. va analiza în consiliul tehnico-economic, organizat la nivelul instituției, bugetul alocat pentru obiectivele geologice propuse de către A.N.R.M.P.S.G. și incluse în listele prevăzute la art. 1 alin. (1), anterior derulării procedurii de achiziție.
(2) Avizul consiliului tehnico-economic și al direcției de specialitate din minister va sta la baza repartizării fondurilor pentru fiecare obiectiv geologic sau temă specifică.
(3) Finanțarea Programului va fi supusă aprobării ordonatorului principal de credite în vederea includerii în Planul anual de achiziții publice al M.E.D.A.T.
CAPITOLUL IV Implementarea Programului — procedură, documentația de achiziție și contractare
Art. 4. — (1) Implementarea Programului se face etapizat, prin procedură competitivă, transparentă și nediscriminatorie în condiții de piață, conform legislației specifice achizițiilor publice, în baza unor contracte încheiate între M.E.D.A.T. și câștigătorii concursurilor de soluții organizate pentru realizarea obiectivelor geologice din etapa respectivă, titulari ai permiselor de prospecțiune.
(2) Concursul de soluții este organizat cu respectarea prevederilor legislației naționale privind achizițiile publice, respectiv Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, și Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 5. — (1) Pentru fiecare temă de cercetare aprobată la finanțare din lista prevăzută la art. 1 alin. (1), caietele de sarcini aferente temelor de cercetare geologică se întocmesc pe baza indicatorilor fizici și de eficiență cuprinși în soluțiile desemnate câștigătoare în urma concursului de soluții și se aprobă de ordonatorul principal de credite.
(2) În cazul lucrărilor de cercetare specifice ce au ca obiect prospecțiunea unui obiectiv geologic bine definit, respectiv perimetru, conținutul-cadru al documentației tehnice va respecta prevederile bazei de proiectare pentru prospecțiuni și va fi întocmit în conformitate cu legislația în vigoare aplicabilă pentru metodologia de cercetare geologică, lucrările de prospecțiune, specificațiile tehnice, avizele și acordurile necesare. Lucrările de prospecțiune, determinare și evidență a resurselor în domeniul apelor subterane potabile și industriale pot fi realizate de titulari pe baza actelor de reglementare în domeniul mediului și, respectiv, al gospodăririi apelor, emise de autorități competente din subordinea, respectiv coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, care supraveghează modul de respectare a reglementărilor specifice de mediu și gospodărire a apelor pe parcursul realizării lucrărilor respective.
(3) În cazul temelor de cercetare care presupun elaborarea de studii specifice, sinteze, hărți geotematice de interes național, hărți de prognoză/predictive, rapoarte geologice la nivel regional și național pe zone prospectate pentru valorificarea informațiilor preexistente, structura documentației va fi realizată în raport cu obiectivele temei de cercetare coroborate cu țintele propuse prin listele prevăzute la art. 1 alin. (1) și va include în mod obligatoriu: descrierea proiectului, scopul și obiectivele temei de cercetare, contribuția tehnică și științifică, metodologia de implementare, schema de realizare, structura bugetului, echipa de lucru, rezultate estimate, precum și alte informații relevante pentru proiect.
(4) Ofertanții vor prezenta un program de lucrări, care va cuprinde volumele fizice și valorice ofertate, iar pentru temele prevăzute la alin. (3) ofertele depuse vor cuprinde inclusiv proiectele tehnice pentru lucrări și pentru refacerea mediului.
Art. 6. — Pentru temele prevăzute la art. 5 alin. (2) și (3) sunt eligibili ofertanții, persoane juridice, atestate A.N.R.M.P.S.G. pentru execuția acestor tipuri de lucrări.
Art. 7. — (1) Evaluarea și selecția ofertelor eligibile se realizează de către o comisie, ale cărei componență și regulament de organizare și funcționare se stabilesc prin ordin al ministrului economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului.
(2) Comisia prevăzută la alin. (1) este constituită din președinte și maximum 6 membri din personal de specialitate cu competențe și atribuții în domeniile resurse minerale, științe juridice și economice din cadrul M.E.D.A.T.
(3) În cadrul procesului de selecție, membrii comisiei evaluează soluțiile propuse cu privire la îndeplinirea criteriilor de eligibilitate cuprinse în caietul de sarcini și, în cazul în care există mai multe soluții depuse pentru aceeași temă, își exprimă votul cu privire la soluția câștigătoare.
(4) Votul președintelui comisiei are loc doar în situație de egalitate, în scopul departajării și stabilirii soluției câștigătoare.
Art. 8. — (1) Autoritatea contractantă stabilește oferta câștigătoare pe baza criteriului de atribuire și a factorilor de evaluare precizați în invitația de participare/anunțul de participare și în documentele achiziției.
(2) Contractul se va încheia cu ofertantul declarat câștigător al procedurii de achiziție publică, pe o durată de maximum 3 ani.
Art. 9. — (1) În cazul temelor care se desfășoară pe baza lucrărilor specifice prospecțiunii, cheltuielile care pot fi angajate și efectuate se stabilesc prin contract.
(2) Contractul va avea ca anexe programul de activități de cercetare aplicativă defalcat pe ani, cuprinzând indicatori și rezultate, precum și devizul antecalcul al lucrărilor ce se vor efectua.
(3) Cheltuielile care pot fi angajate și efectuate pentru realizarea temelor de cercetare pentru situația descrisă la art. 5 alin. (3) se stabilesc prin contract.
(4) Categoriile de cheltuieli eligibile sunt cele prevăzute în Normele metodologice privind stabilirea categoriilor de cheltuieli pentru activități de cercetare-dezvoltare și de stimulare a inovării, finanțate de la bugetul de stat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 134/2011.
(5) Contractul va avea ca anexă termenele de raportare și decontare.
CAPITOLUL V Derulare contracte — recepție, decontare, monitorizare Program — obiective, indicatori, rezultate, evaluare și raportare
Art. 10. — (1) Pentru implementarea Programului, M.E.D.A.T., prin direcțiile de specialitate pentru fiecare etapă, urmărește derularea contractelor, realizarea lucrărilor, verificarea documentelor prezentate de contractori în vederea decontării cheltuielilor efectuate și compararea datelor și informațiilor conținute în acestea cu prevederile corespunzătoare din contracte și solicită informații suplimentare titularilor de contracte ori de câte ori este necesar.
(2) Cercetările geologice care implică analize petrografice — mineralogice, paleontologice, geochimice și chimice vor fi efectuate în laboratoare de încercări acreditate de către organismul național de acreditare sau de către organisme de acreditare semnatare ale angajamentelor internaționale recunoscute.
Art. 11. — (1) Recepția la terminarea lucrărilor de prospecțiune geologică se va face de către o comisie mixtă numită prin ordin comun al ministrului economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului și al președintelui A.N.R.M.P.S.G.
(2) La data recepției, rapoartele și studiile recepționate de M.E.D.A.T. se predau prin protocol de predare-primire către A.N.R.M.P.S.G. și vor deveni parte din Fondul geologic național, iar cele privind apele subterane și către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
(3) Titularul de contract care utilizează fonduri de la bugetul de stat nu va avea niciun drept de utilizare a datelor obținute și nu va beneficia de prevederile art. 27 și art. 69 alin. (2) din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările și completările ulterioare, în situația în care va participa la o rundă de explorare ulterioară organizată de A.N.R.M.P.S.G. în același perimetru în care a efectuat lucrări de prospecțiune.
Art. 12. — (1) Decontarea cheltuielilor eligibile se efectuează de către M.E.D.A.T., în limita valorii prevăzute în contract, pe baza următoarelor documente:
a) cerere de plată;
b) raportul de cercetare geologică întocmit de titularul contractului comunicat autorității contractante;
c) deviz post calcul însoțit de documentele justificative;
d) proces-verbal de recepție a documentelor de plată întocmit de către autoritatea contractantă, din care decurg cantitatea și calitatea lucrărilor stabilite la contractare în programul de lucrări.
(2) Deconturile se depun conform termenelor de predare stabilite în contract, însoțite de documentele prevăzute la alin. (1).
(3) Plățile se vor face în termen de 30 de zile de la aprobarea deconturilor.
CAPITOLUL VI Dispoziții finale
Art. 13. — (1) M.E.D.A.T. elaborează rapoarte anuale de activitate privind indicatorii și rezultatele Programului, care vor fi publicate pe pagina de internet a ministerului.
(2) Rezultatele cercetării geologice vor fi integrate de către A.N.R.M.P.S.G. în Fondul geologic național, în vederea valorificării prin organizarea ofertelor publice pentru explorare.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.