Camera Deputaților a votat în aceeași zi șapte opinii pe planurile Comisiei Europene, niciuna obligatorie

Hotărârile Camerei Deputaților nr. 57/2026, nr. 58/2026, nr. 59/2026, nr. 60/2026, nr. 61/2026, nr. 62/2026 și nr. 63/2026 privind adoptarea unor opinii referitoare la comunicări ale Comisiei Europene

EMITENT: Camera Deputaților

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 817 din 25 septembrie 2026

A C T E A L E C A M E R E I D E P U T A Ț I L O R PARLAMENTUL ROMÂNIEI C A M E R A D E P U T A Ț I L O R H O T Ă R Â R E privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor — Introducerea planului de prevenire, pregătire și răspuns al Uniunii la crizele sanitare — COM (2025) 745 În temeiul prevederilor art. 67 și 148 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, cu completările ulterioare, și ale art. 165-190 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Luând în considerare Opinia nr. 7c-21/356, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 28 aprilie 2026, Camera Deputaților:

1. susține Planul de acțiune al Uniunii Europene privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate, care trebuie să includă toate dimensiunile unei crize sanitare și o abordare integrată de tipul „o singură sănătate”, ca parte a Strategiei pentru o Uniune a pregătirii pentru situații de criză, și care completează planurile naționale în materie;

2. admite caracterul transnațional al riscurilor la adresa sănătății și valoarea coordonării dintre statele membre și a utilizării în comun a resurselor;

3. apreciază accentul pus de planul de acțiune al Uniunii pe raportarea periodică a planurilor naționale, evaluarea pregătirii și testarea acestora prin exerciții de simulare;

4. sprijină întărirea mecanismelor existente la nivel european și reducerea fragmentării în plan normativ și instituțional;

5. subliniază relevanța deosebită a implementării dispozițiilor legislative de la nivelul Uniunii, îndeosebi a Regulamentului (UE) 2022/2371 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 noiembrie 2022 privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și de abrogare a Deciziei nr. 1.082/2013/UE și din statele membre referitoare la gestionarea crizelor sanitare; recomandă evaluarea coerenței dintre planul de acțiune și documente strategice și instrumente legislative de la nivelul Uniunii, precum Strategia de contramăsuri medicale, Strategia pentru constituirea de stocuri și Actul legislativ privind medicamentele critice;

6. evidențiază rolul autorităților locale și regionale, care sunt primele implicate în gestionarea crizelor sanitare;

7. exprimă îngrijorări în privința unor factori socioeconomici, de natură să pună în cauză eficacitatea prevenirii, pregătirii și răspunsului la crize sanitare, precum inegalități sociale, deficit de personal calificat și distribuție inegală a specialiștilor, disparități de ordin regional privind accesul la servicii sanitare, erodarea încrederii publice în instituții și creșterea dezinformării;

8. propune conceperea unor instrumente adecvate de comunicare în situații de risc și de criză, coerentă și bazată pe dovezi științifice, drept element central al gestionării crizelor sanitare;

9. recomandă promovarea unor măsuri destinate pregătirii și protejării forței de muncă active în domeniul sanitar în contextul gestionării amenințărilor grave de sănătate publică din Uniune;

10. consideră că întărirea sistemelor de supraveghere epidemiologică și de laborator reprezintă un pilon fundamental al securității sanitare; recomandă consolidarea detectării timpurii a amenințărilor emergente;

11. recomandă acordarea unei atenții particulare, în testarea periodică, prin exerciții de simulare, în privința funcționării lanțurilor de aprovizionare cu contramăsuri medicale, în acord cu mecanismele stabilite prin Regulamentul (UE) 2022/2372 al Consiliului din 24 octombrie 2022 privind un cadru de măsuri pentru asigurarea furnizării contramăsurilor medicale necesare în situații de criză, în cazul unei urgențe de sănătate publică la nivelul Uniunii;

12. subliniază importanța schimbului de date și a evaluării rapide a riscurilor pentru luarea deciziilor;

13. recomandă consolidarea interoperabilității sistemelor informatice și a schimbului de date în timp real, în scopul consolidării eficienței detectării și evaluării amenințărilor la adresa sănătății;

14. subliniază importanța asigurării continuității serviciilor medicale și a accesului echitabil la contramăsuri medicale, în contextul răspunsului coordonat la crizele sanitare, cu respectarea competențelor naționale și a principiului proporționalității;

15. subliniază caracterul esențial al corelării stocurilor naționale de contramăsuri medicale cu cele europene și integrarea lor în planurile naționale de pregătire și răspuns;

16. apreciază includerea explicită a etapei de redresare în planul de acțiune al Uniunii, cu accent pe evaluarea subsecventă unei crize sanitare, transparență și îmbunătățirea continuă a securității sanitare a Uniunii, întrucât integrarea lecțiilor învățate în actualizarea planurilor naționale și al Uniunii este esențială pentru consolidarea rezilienței pe termen lung;

17. recomandă acordarea unei atenții speciale aspectelor referitoare la sănătatea mintală în dimensiunile constitutive ale planului de acțiune al Uniunii;

18. sprijină asocierea strânsă a țărilor candidate la aderare și a celor din vecinătatea Uniunii la măsurile incluse în planul de acțiune al Uniunii. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 23 septembrie 2026, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, NATALIA-ELENA INTOTERO București, 23 septembrie 2026.

Nr. 57. PARLAMENTUL ROMÂNIEI C A M E R A D E P U T A Ț I L O R H O T Ă R Â R E privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor — Foaie de parcurs privind locurile de muncă de calitate — COM (2025) 944 În temeiul prevederilor art. 67 și 148 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, cu completările ulterioare, și ale art. 165-190 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Luând în considerare Opinia nr. 7c-21/473, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 9 iunie 2026, Camera Deputaților:

1. apreciază că Foaia de parcurs privind locurile de muncă de calitate reprezintă un instrument important pentru consolidarea dimensiunii sociale a Uniunii Europene și pentru promovarea unor politici publice orientate către creșterea ocupării, protecția drepturilor lucrătorilor și reducerea inegalităților sociale;

2. susține domeniile de acțiune ale foii de parcurs și consideră că obiectivul creării și păstrării unor locuri de muncă de calitate poate fi atins prin stabilirea unor mecanisme clare și eficiente, adaptate realităților economice și sociale ale statelor membre;

3. evidențiază faptul că transformările tehnologice accelerate, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale și a managementului algoritmic în muncă, generează atât oportunități economice, cât și provocări semnificative privind protecția drepturilor lucrătorilor, sănătatea și securitatea în muncă, protecția datelor personale, respectarea vieții private, sănătatea emoțională și psihică a lucrătorilor;

4. salută, în acest context, recunoașterea explicită, în documentul european, a impactului pe care inteligența artificială și gestionarea algoritmică îl au asupra relațiilor de muncă și subliniază necesitatea implicării partenerilor sociali în procesul de monitorizare și evaluare a efectelor acestor transformări asupra pieței muncii;

5. consideră esențială promovarea unor măsuri concrete pentru reducerea ratei șomajului în rândul tinerilor, creșterea gradului de ocupare a femeilor și a persoanelor cu dizabilități, combaterea muncii precare, prevenirea muncii nedeclarate, sprijinirea accesului la formare profesională continuă și recalificare;

6. apreciază, totodată, că reducerea diferențelor de remunerare între femei și bărbați și consolidarea egalității de șanse pe piața muncii trebuie să reprezinte obiective prioritare ale politicilor europene și naționale;

7. salută, în acest sens, importanța transpunerii Directivei (UE) 2023/970 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 de consolidare a aplicării principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei prin transparență salarială și mecanisme de asigurare a respectării legii privind transparența salarială, ca instrument destinat consolidării principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru muncă de aceeași valoare;

8. apreciază că reducerea decalajelor economice și sociale dintre România și statele membre dezvoltate ale Uniunii Europene presupune accelerarea investițiilor în capitalul uman, dezvoltarea competențelor digitale și tehnologice și adaptarea continuă a forței de muncă la transformările economice și tehnologice actuale; în acest sens recomandă: — consolidarea parteneriatelor dintre sistemul educațional, universități și mediul economic, pentru adaptarea formării profesionale și universitare la noile cerințe ale pieței muncii; — dezvoltarea unor programe naționale de recalificare și perfecționare profesională în domeniile afectate de digitalizare și automatizare; — stimularea investițiilor în sectoare cu valoare adăugată ridicată, inovare, cercetare și industrii verzi; — susținerea măsurilor destinate reducerii migrației forței de muncă și creșterii atractivității pieței muncii din România; — promovarea unor politici active privind concilierea vieții profesionale cu viața de familie și menținerea echilibrului dintre viața personală și activitatea profesională;

9. observă că majoritatea statelor membre susțin necesitatea adaptării pieței muncii la transformările generate de digitalizare, inteligența artificială și tranziția verde, cu accent pe dezvoltarea competențelor, protejarea sănătății fizice și mintale a lucrătorilor, reducerea muncii precare, consolidarea negocierilor colective, sprijinirea competitivității economice și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), protecția drepturilor lucrătorilor în economia digitală;

10. consideră necesară dezvoltarea unor mecanisme naționale și europene de adaptare a pieței muncii la impactul inteligenței artificiale și al automatizării, inclusiv prin programe de actualizare continuă a competențelor și măsuri de sprijin pentru lucrătorii afectați de transformările tehnologice;

11. subliniază, totodată, importanța intensificării măsurilor de reducere a muncii nedeclarate și a economiei informale, ca elemente esențiale pentru creșterea sustenabilă, protecția drepturilor lucrătorilor și consolidarea sistemelor de protecție socială;

12. consideră necesară consolidarea cadrului european privind securitatea și sănătatea în muncă, prin dezvoltarea unor standarde unitare și predictibile de evaluare a riscurilor profesionale pentru categoriile similare de ocupații din statele membre;

13. subliniază importanța dezvoltării unor standarde europene privind dreptul la deconectare, în special în contextul extinderii telemuncii, al digitalizării accelerate și al utilizării permanente a mijloacelor electronice de comunicare în raporturile de muncă;

14. apreciază că protejarea echilibrului dintre viața profesională și viața privată, prevenirea suprasolicitării digitale și reducerea riscurilor psihosociale asociate conectivității permanente reprezintă elemente esențiale pentru protejarea sănătății fizice și mintale a lucrătorilor;

15. apreciază că diferențele semnificative dintre statele membre în ceea ce privește protecția efectivă a lucrătorilor pot genera inegalități sociale și concurență economică neloială în cadrul pieței unice; în acest sens susține dezvoltarea unor mecanisme europene comune privind: — evaluarea riscurilor profesionale; — prevenirea accidentelor de muncă; — protecția sănătății mintale; — gestionarea riscurilor psihosociale; — protecția lucrătorilor expuși digitalizării intensive și managementului algoritmic;

16. consideră necesară actualizarea legislației europene în domeniul securității și sănătății în muncă pentru a reflecta noile realități generate de telemuncă, inteligență artificială, platforme digitale, expunerea la temperaturi extreme, automatizare, intensificarea ritmului de muncă;

17. apreciază oportună analizarea posibilității elaborării unui cadru european armonizat privind clasificarea și standardizarea riscurilor profesionale aferente principalelor categorii ocupaționale, în vederea asigurării unui nivel echitabil de protecție pentru lucrătorii din Uniunea Europeană;

18. apreciază că dezvoltarea economică sustenabilă și convergența reală cu statele membre dezvoltate ale Uniunii Europene nu pot fi realizate fără investiții consistente în educație, formare profesională continuă, sănătate ocupațională, incluziune socială, digitalizare responsabilă, inovare și dezvoltare tehnologică;

19. în ceea ce privește mobilitatea lucrătorilor și libera circulație a forței de muncă consideră necesară consolidarea schimbului de bune practici dintre statele membre privind: — recunoașterea calificărilor profesionale; — integrarea lucrătorilor mobili; — accesul la informare privind drepturile sociale și profesionale; — eliminarea barierelor administrative și lingvistice;

20. apreciază că inițiativa europeană poate contribui la: — creșterea ocupării de calitate; — reducerea sărăciei și excluziunii sociale; — modernizarea relațiilor de muncă; — consolidarea competitivității economice; — promovarea unei piețe a muncii echitabile și incluzive;

21. recomandă ca viitoarele politici și inițiative legislative europene în domeniul ocupării forței de muncă să includă evaluări constante privind impactul asupra drepturilor sociale, egalității de șanse, securității și sănătății în muncă și protecției grupurilor vulnerabile. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 23 septembrie 2026, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, NATALIA-ELENA INTOTERO București, 23 septembrie 2026.

Nr. 58. PARLAMENTUL ROMÂNIEI C A M E R A D E P U T A Ț I L O R H O T Ă R Â R E privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor — Un cadru strategic pentru o bioeconomie a UE competitivă și durabilă — COM (2025) 960 În temeiul prevederilor art. 67 și 148 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, cu completările ulterioare, și ale art. 165-190 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Luând în considerare Opinia nr. 7c-21/474, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 9 iunie 2026, Camera Deputaților:

1. susține obiectivul construirii unei bioeconomii durabile în Uniunea Europeană, cu impact pozitiv asupra naturii, fundamentată pe menținerea integrității ecosistemelor, utilizarea eficientă a resurselor și promovarea caracterului circular, în concordanță cu principiul utilizării biomasei în limitele ecologice;

2. sprijină identificarea și eliminarea barierelor de pe piața unică în calea promovării inovării în domeniul bioeconomiei; atrage atenția asupra importanței consolidării lanțului valoric în cadrul bioeconomiei și sprijinirii pătrunderii pe piață a inovațiilor relevante;

3. evidențiază că punerea în practică, la nivel național, a cadrului strategic al Uniunii trebuie să țină cont de faptul că bioeconomia nu reprezintă doar prelucrarea biomasei, ci implică o paletă largă de activități și servicii, precum producția de biomateriale și biotehnologii, distribuția și comerțul de bioproduse, cercetarea, inovarea, consultanța tehnică și financiară, educația și formarea, reglementarea pieței de produse biologice; 4. sprijină sporirea interacțiunilor dintre domeniile bioeconomiei, economiei circulare și energiei regenerabile, în acord cu urmărirea menținerii biodiversității și evitării utilizării excesive a resurselor biologice;

4. sprijină sporirea interacțiunilor dintre domeniile bioeconomiei, economiei circulare și energiei regenerabile, în acord cu urmărirea menținerii biodiversității și evitării utilizării excesive a resurselor biologice;

5. subliniază existența unor diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește disponibilitatea biomasei, capacitatea industrială, ecosistemele de inovare și maturitatea pieței, astfel că inovarea în materia bioeconomiei poate juca un rol determinant în realizarea autonomiei strategice și reducerea dependenței de combustibili fosili;

6. recomandă promovarea transferului de cunoștințe și practici tradiționale de bioeconomie circulară, utilizate în agricultură și silvicultură, ca mijloace de gestionare durabilă a resurselor naturale;

7. sprijină măsuri de creștere a ratei de circularitate ca mijloc de sporire a utilizării materiilor prime secundare, inclusiv prin valorificarea adecvată a biodeșeurilor, împrejurare care reclamă consolidarea planurilor de gestionare a deșeurilor, stimularea utilizării biodeșeurilor ca fertilizanți, materie primă pentru biomateriale sau alte aplicații cu valoare adăugată;

8. atrage atenția asupra importanței luării în considerare a factorilor locali și regionali, inclusiv de ordin climatic, în documentele strategice și în legislația Uniunii în domeniul bioeconomiei;

9. recomandă întărirea lanțurilor scurte de aprovizionare, dezvoltarea prelucrării locale și promovarea unor modele de afaceri inovatoare, ca mijloace de consolidare a poziției fermierilor în lanțurile valorice ale bioeconomiei, în contextul sprijinirii sectorului agricol și al creșterii atractivității zonelor rurale;

10. susține consolidarea rolului exercitat de Centrul de cunoștințe pentru bioeconomie, din cadrul Comisiei Europene, în colectarea, utilizarea, schimbul și difuzarea de informații relevante; recomandă acordarea unei atenții corespunzătoare obiectivelor economiei circulare în procesul de evaluare a disponibilității biomasei și în elaborarea analizelor prospective;

11. recomandă evaluarea cadrului legislativ al Uniunii în scopul reducerii fragmentării reglementărilor și consolidării competitivității internaționale a ramurilor economice relevante din statele membre;

12. salută anunțul instituirii Forumului european al autorităților de reglementare și al inovatorilor din bioeconomie, menit să sprijine schimbul de bune practici în materie;

13. sprijină dezvoltarea piețelor-lider în Uniune pentru biomateriale și biotehnologii, care să ofere condiții previzibile pentru cererea de produse și soluții aferente bioeconomiei;

14. subliniază că sectoarele bioeconomiei cu potențial de creștere, în special biomaterialele, ingredientele biologice pentru alimente și furaje, precum și nutrienții și amelioratorii de sol reprezintă promotori ai tranziției către economia sustenabilă;

15. sprijină promovarea utilizării în cascadă a biomasei și menținerea flexibilității statelor membre în raport cu nevoile energetice specifice, astfel încât dezvoltarea bioeconomiei să rămână compatibilă cu interesele sectorului agricol;

16. propune conceperea unor campanii de conștientizare a publicului privind sustenabilitatea mediului, ca instrument de sporire a acceptabilității sociale a bioeconomiei;

17. atrage atenția asupra importanței critice a asigurării accesului la finanțare pentru întreprinderile inovatoare, aflate la început de drum, îndeosebi a celor active în sectoarele bioeconomiei și în economia circulară, astfel încât finanțarea din fonduri publice, în particular din fondurile Uniunii, să fie esențială în faza de transfer de la proiectele-pilot către implementarea la scară industrială;

18. salută creșterea finanțării dedicate bioeconomiei în următorul cadru financiar multianual;

19. recomandă introducerea unor criterii de sustenabilitate și trasabilitate pentru biomasa utilizată în lanțurile valorice ale bioeconomiei, inclusiv criterii privind proveniența, impactul asupra biodiversității, eficiența utilizării apei, sănătatea solului, emisiile pe ciclul de viață și respectarea principiilor economiei circulare;

20. propune consolidarea achizițiilor publice verzi ca instrument de creare a cererii pentru biomateriale, produse pe bază de bioresurse, soluții de construcții cu amprentă redusă de carbon, ambalaje sustenabile, fertilizanți biologici și alte produse cu performanță verificabilă pe ciclul de viață;

21. propune susținerea dezvoltării competențelor pentru bioeconomie prin programe de formare profesională, învățământ tehnologic, universitar și postuniversitar, inclusiv prin pregătirea personalului din administrația publică pentru integrarea principiilor de dezvoltare durabilă, economie circulară și management al resurselor biologice în politicile sectoriale;

22. subliniază că politicile de bioeconomie trebuie să includă garanții sociale, astfel încât modernizarea tehnologică și creșterea competitivității să fie însoțite de locuri de muncă decente, reconversie profesională, acces echitabil la finanțare pentru producătorii mici și mijlocii și participarea comunităților locale la beneficiile economiei bazate pe resurse biologice;

23. susține promovarea modelului bioeconomiei favorabile biodiversității la nivel internațional, în acord cu obiectivele ONU de dezvoltare durabilă și cu angajamentele relevante ale Uniunii;

24. sprijină integrarea țărilor candidate și a celor din vecinătate în lanțurile valorice ale bioeconomiei. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 23 septembrie 2026, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, NATALIA-ELENA INTOTERO București, 23 septembrie 2026. Nr. 59. PARLAMENTUL ROMÂNIEI C A M E R A D E P U T A Ț I L O R H O T Ă R Â R E privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu — Strategia privind o Uniune Europeană a datelor — Deblocarea potențialului datelor în slujba IA — COM (2025) 835 În temeiul prevederilor art. 67 și 148 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, cu completările ulterioare, și ale art. 165-190 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Luând în considerare Opinia nr. 7c-21/495, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 16 iunie 2026, Camera Deputaților:

1. susține Strategia privind deblocarea potențialului datelor în slujba IA;

2. susține extinderea spațiilor europene comune ale datelor și interconectarea acestora cu infrastructurile de IA, în vederea asigurării accesului la seturi de date de înaltă calitate pentru dezvoltarea și implementarea soluțiilor de inteligență artificială;

3. susține dezvoltarea și punerea în funcțiune a laboratoarelor de date ca instrumente eficiente pentru prelucrarea securizată a informațiilor, prin sisteme de interconectare a acestora (data pooling), în special pentru a veni în sprijinul IMM-urilor și al întreprinderilor nou-înființate;

4. recomandă accelerarea investițiilor în infrastructuri de tip cloud și centre de date durabile la nivelul UE, pentru reducerea dependențelor externe și asigurarea suveranității digitale;

5. atrage atenția asupra necesității creșterii disponibilității seturilor de date de înaltă calitate, prin seturi de date corecte, actualizate, bine structurate și standardizate, alături de metadate clare, în special din sectorul public, acoperind domenii precum traficul, sănătatea publică, clima sau alte registre administrative;

6. susține elaborarea unor standarde europene comune de calitate a datelor, care să permită interoperabilitatea, reutilizarea și consolidarea încrederii în utilizarea acestora;

7. recomandă dezvoltarea și utilizarea datelor sintetice ca instrument complementar pentru antrenarea modelelor de IA, în special în domenii sensibile sau cu deficit intrinsec de date;

8. propune clarificarea cadrului juridic privind punerea în comun a datelor, inclusiv în raport cu normele de concurență, pentru a stimula colaborarea constructivă între întreprinderi;

9. atrage atenția asupra impactului negativ pe care îl poate avea fragmentarea reglementărilor în domeniul IA și susține simplificarea acquis-ului în materie de date prin instrumente legislative coerente;

10. susține armonizarea normelor privind schimbul de date într-un cadru legislativ unitar, cu menținerea principiilor referitoare la libera circulație a datelor în cadrul UE;

11. propune implementarea soluțiilor de tip „asigurarea conformității printr-un singur clic”, bazate pe interoperabilitate și automatizare, pentru reducerea sarcinii administrative;

12. atrage atenția asupra necesității asigurării unui echilibru între simplificarea normelor și protecția drepturilor fundamentale, cu acordarea de atenție deosebită protecției datelor cu caracter personal;

13. susține clarificarea regimului juridic al datelor anonimizate și pseudonimizate, pentru a facilita utilizarea acestora în dezvoltarea aplicațiilor de inteligență artificială;

14. recomandă consolidarea mecanismelor de protecție împotriva practicilor netransparente de brokeraj de date și creșterea transparenței în utilizarea datelor, prin instituirea unui cadru clar de definire și clasificare juridică și metodologică a intermediarilor de date, precum și prin clarificarea regimului răspunderii juridice în cazul încălcării dreptului la protecția datelor cu caracter personal;

15. susține promovarea unor fluxuri transfrontaliere de date echitabile, bazate pe reciprocitate și pe respectarea standardelor europene;

16. propune dezvoltarea unui set de instrumente pentru combaterea restricțiilor nejustificate privind localizarea datelor și a practicilor discriminatorii la nivel internațional;

17. atrage atenția asupra necesității protejării datelor importante, care nu au caracter personal, dar care pot fi totuși sensibile, cum ar fi datele industriale, strategice, tehnice, prin sisteme rezistente la atacuri cibernetice;

18. recomandă dezvoltarea unei arhitecturi hibride „cloud-edge” la nivel european, susținută de centre de date regionale și infrastructuri de calcul distribuit, pentru optimizarea transferului de date, reducerea latenței și asigurarea procesării în timp real a aplicațiilor bazate pe inteligență artificială. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 23 septembrie 2026, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, NATALIA-ELENA INTOTERO București, 23 septembrie 2026.

Nr. 60. PARLAMENTUL ROMÂNIEI C A M E R A D E P U T A Ț I L O R H O T Ă R Â R E privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor — Planul de acțiune RESourceEU — Accelerarea strategiei noastre privind materiile prime critice pentru a ne adapta la o nouă realitate — COM (2025) 945 În temeiul prevederilor art. 67 și 148 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, cu completările ulterioare, și ale art. 165-190 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Luând în considerare Opinia nr. 7c-21/496, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 16 iunie 2026, Camera Deputaților:

1. susține Planul de acțiune privind materiile prime critice pentru adaptarea la o nouă realitate;

2. susține accelerarea implementării obiectivelor stabilite prin planul de acțiune RESourceEU pentru consolidarea securității aprovizionării Uniunii Europene cu materii prime critice și pentru reducerea dependențelor externe;

3. recomandă dezvoltarea capacităților interne ale Uniunii Europene de explorare, extracție, prelucrare și reciclare a materiilor prime critice, în vederea consolidării autonomiei strategice și a competitivității industriale;

4. susține dezvoltarea capacităților industriale ale Uniunii Europene pentru conversia mineralelor de litiu în compuși de înaltă puritate, precum carbonatul și hidroxidul de litiu de calitate pentru baterii, necesari producției de celule litiu-ion;

5. recomandă dezvoltarea și implementarea unor tehnologii avansate de extracție directă a litiului (Direct Lithium Extraction — DLE) din resurse geotermale și din saramuri, în vederea creșterii eficienței recuperării și reducerii impactului asupra mediului;

6. subliniază importanța înființării Centrului european pentru materii prime critice, care să asigure monitorizarea lanțurilor valorice, coordonarea investițiilor și sprijinirea proiectelor strategice la nivelul Uniunii Europene;

7. atrage atenția asupra necesității accelerării procedurilor de autorizare pentru proiectele strategice din domeniul materiilor prime critice, cu respectarea standardelor de protecție a mediului și a cerințelor de sustenabilitate;

8. evidențiază rolul esențial al instrumentelor financiare europene în sprijinirea investițiilor în sectorul materiilor prime critice, inclusiv prin mobilizarea resurselor disponibile prin InvestEU, Fondul pentru inovare și alte programe europene;

9. susține intensificarea eforturilor de diversificare a lanțurilor de aprovizionare cu materii prime critice prin consolidarea parteneriatelor comerciale și investiționale cu țări terțe, asigurând totodată continuitatea, operabilitatea și scalabilitatea logistică pentru păstrarea rezilienței lanțului valoric în acest domeniu;

10. recomandă dezvoltarea unor mecanisme europene de achiziții comune și constituirea unor stocuri strategice de materii prime critice pentru a spori reziliența pieței interne;

11. subliniază necesitatea dezvoltării capacităților industriale europene pentru separarea, rafinarea și procesarea pământurilor rare, inclusiv pentru producția de oxizi și aliaje utilizate în fabricarea magneților permanenți de înaltă performanță destinați tehnologiilor energetice și digitale;

12. recomandă intensificarea cercetării și inovării și în domeniul materialelor magnetice pe bază de ferită, ca alternativă la magneții permanenți pe bază de pământuri rare, în vederea reducerii dependenței Uniunii Europene de importurile de materii prime critice rare;

13. susține dezvoltarea capacităților industriale pentru producerea precursorilor de materiale catodice pe bază de cobalt (precum NMC — nichel-mangan-cobalt) în cadrul lanțului valoric european al bateriilor, prin integrarea etapelor de rafinare și conversie chimică a cobaltului;

14. evidențiază necesitatea susținerii cercetării și inovării pentru identificarea de materiale alternative și tehnologii care să reducă dependența de materiile prime critice; 15. evidențiază importanța revitalizării dezvoltării competențelor și formării profesionale în industriile extractive și de procesare pentru a sprijini tranziția către o economie durabilă;

15. evidențiază importanța revitalizării dezvoltării competențelor și formării profesionale în industriile extractive și de procesare pentru a sprijini tranziția către o economie durabilă;

16. atrage atenția asupra importanței dezvoltării unei piețe europene durabile și transparente pentru materiile prime critice, bazată pe standarde ridicate de mediu și de responsabilitate socială; 17. recomandă creșterea nivelului de cooperare internațională în domeniul materiilor prime critice, inclusiv prin parteneriate cu statele membre ale G7 și în cadrul altor formate multilaterale;

17. recomandă creșterea nivelului de cooperare internațională în domeniul materiilor prime critice, inclusiv prin parteneriate cu statele membre ale G7 și în cadrul altor formate multilaterale;

18. atrage atenția asupra necesității reducerii sarcinilor administrative și a simplificării cadrului de reglementare pentru proiectele din sectorul materiilor prime critice, precum și consolidarea instrumentelor europene de monitorizare și gestionare a riscurilor privind perturbările care pot fi aduse lanțurilor de aprovizionare;

19. susține valorificarea potențialului statelor membre, inclusiv al României, în dezvoltarea proiectelor strategice din domeniul materiilor prime critice, în concordanță cu obiectivele tranziției verzi și digitale ale Uniunii Europene;

20. susține propunerea Comisiei de a introduce restricții la exportul de resturi și deșeuri de magneți permanenți din pământuri rare, ca măsură esențială pentru menținerea materiilor prime secundare în circuitul industrial european și pentru alimentarea capacităților de reciclare existente la nivelul Uniunii;

21. susține modificarea Regulamentului privind materiile prime critice pentru a include cerințe de declarare a conținutului reciclat provenit atât din deșeuri preconsum, cât și postconsum, contribuind astfel la crearea unor sisteme veritabile de circularitate la nivelul Uniunii Europene;

22. subliniază importanța implementării rapide a măsurilor destinate simplificării și accelerării procedurilor de autorizare pentru proiectele strategice din domeniul materiilor prime critice și încurajează consolidarea mecanismelor administrative de coordonare la nivel național;

23. susține importanța strategică aparte a materiilor prime critice și dreptul fundamental al fiecărui stat de a decide asupra resurselor proprii. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 23 septembrie 2026, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, NATALIA-ELENA INTOTERO București, 23 septembrie 2026.

Nr. 61. PARLAMENTUL ROMÂNIEI C A M E R A D E P U T A Ț I L O R H O T Ă R Â R E privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu — Consolidarea securității economice a UE — JOIN (2025) 977 În temeiul prevederilor art. 67 și 148 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, cu completările ulterioare, și ale art. 165-190 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Luând în considerare Opinia nr. 7c-21/497, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 16 iunie 2026, Camera Deputaților:

1. sprijină obiectivul consolidării securității economice a Uniunii Europene și a statelor membre, în deplină coerență cu obiectivul sporirii competitivității economice a Uniunii;

2. apreciază trecerea la o abordare proactivă și sistematică a securității economice a Uniunii și pledează pentru o abordare integrată, o guvernanță îmbunătățită și o cooperare mai strânsă la nivelul Uniunii;

3. este de acord cu constatarea intensificării riscurilor la adresa securității economice a Uniunii și cu necesitatea de a întări capacitatea de acțiune a instrumentelor de răspuns de care dispune Uniunea;

4. amintește importanța abordării coordonate a tuturor dimensiunilor securității europene și a utilizării coerente a diferitelor instrumente relevante în domeniul securității economice, pentru a ține cont de evoluțiile din plan geopolitic;

5. evidențiază nevoia ca Uniunea să acționeze cu mai multă unitate, rapiditate și curaj pentru a-și contura un profil strategic mai puternic și rezilient, capabil să descurajeze amenințările potențiale sau reale;

6. recomandă intensificarea schimbului de informații și bune practici dintre statele membre, în scopul degajării unei culturi paneuropene a securității economice;

7. accentuează menținerea deschiderii și angajamentului Uniunii în favoarea comerțului și a investițiilor internaționale; susține promovarea unui sistem comercial deschis și competitiv care să evite decuplările politice generalizate; subliniază necesitatea concentrării pe acțiunea externă a Uniunii de a dezvolta o politică comercială bazată pe parteneriate internaționale, care să protejeze interesele strategice;

8. susține intensificarea colaborării dintre autorități și sectoarele industriale, în cadrul obiectivului de consolidare a securității economice a Uniunii și a statelor membre, precum și din perspectiva participării la proiecte comune de cercetare și inovare;

9. subliniază necesitatea promovării unor inițiative comune menite să consolideze dimensiunea economică a securității europene bazate pe cooperare bilaterală și multilaterală;

10. evidențiază nevoia pentru consolidarea instrumentelor europene existente, precum mecanismele pentru examinarea investițiilor străine directe, controlul exporturilor de tehnologii sensibile și dezvoltarea unor programe industriale europene în sectoarele strategice;

11. salută consolidarea rezilienței lanțului de aprovizionare și reducerea dependențelor critice în domenii strategice (tehnologii avansate, infrastructură digitală, materii prime critice); sprijină adoptarea de strategii și inițiative menite să reducă dependențele strategice și vulnerabilitățile, să protejeze infrastructurile critice, să dezvolte capacitățile industriale și tehnologice, să diversifice lanțurile de aprovizionare și să le securizeze, să consolideze reziliența economică; evidențiază necesitatea dezvoltării și menținerii poziției de lider în domeniul tehnologiilor critice;

12. apreciază atragerea de investiții cu valoare adăugată din exterior, menite să consolideze securitatea economică a Uniunii; susține dezvoltarea capacităților industriale europene și a ecosistemelor de inovare;

13. propune avansarea unei politici industriale europene mai active și dezvoltarea unor instrumente capabile să protejeze piața internă de practici comerciale neloiale și de investiții străine care ar putea afecta securitatea economică; evidențiază necesitatea susținerii unei baze industriale dinamice de apărare și a altor sectoare industriale cu risc ridicat;

14. semnalează prevenirea și limitarea accesului la informații și date sensibile care ar putea duce la subminarea securității economice a Uniunii; 15. subliniază necesitatea atenuării și combaterii perturbărilor infrastructurii critice a Uniunii care afectează economia acesteia;

15. subliniază necesitatea atenuării și combaterii perturbărilor infrastructurii critice a Uniunii care afectează economia acesteia;

16. remarcă faptul că România susține consolidarea securității economice a Uniunii, participând la implementarea instrumentelor europene în multiple domenii, precum protecția infrastructurilor critice, securitatea energetică și reziliența lanțurilor de aprovizionare;

17. salută implementarea politicilor de competitivitate și industrializare de către România, în strânsă corelare cu politicile Uniunii privind autonomia strategică și securitatea economică;

18. salută instituirea de către România a mecanismului național pentru examinarea investițiilor străine directe care pot afecta securitatea sau ordinea publică;

19. apreciază contribuția României la implementarea cadrului european de securitate economică și la consolidarea cooperării dintre statele membre ale Uniunii în domeniul controlului investițiilor străine în sectoarele strategice;

20. sprijină asocierea deplină a țărilor candidate la obiectivul consolidării securității economice europene. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 23 septembrie 2026, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, NATALIA-ELENA INTOTERO București, 23 septembrie 2026. Nr. 62. PARLAMENTUL ROMÂNIEI C A M E R A D E P U T A Ț I L O R H O T Ă R Â R E privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind un plan al UE pentru sănătatea cardiovasculară: Planul pentru sănătatea inimii — COM (2025) 1024 În temeiul prevederilor art. 67 și 148 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, cu completările ulterioare, și ale art. 165-190 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Luând în considerare Opinia nr. 7c-21/498, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 16 iunie 2026, Camera Deputaților:

1. susține obiectivele și inițiativele emblematice ale planului Uniunii Europene pentru sănătatea cardiovasculară, în acord cu abordarea „O singură sănătate”;

2. exprimă îngrijorări față de tendința de creștere a inegalităților dintre statele membre și dintre diferite regiuni ale Europei, în raport cu atingerea obiectivelor de reducere a mortalității și morbidității cauzate de bolile netransmisibile, stabilite la nivel internațional, în particular în cadrul obiectivelor de dezvoltare durabilă;

3. salută stabilirea unor obiective clare și ținte cuantificabile prin planul Uniunii;

4. recunoaște importanța prevenției, în particular a prevenției primare și secundare, a accidentului vascular cerebral (AVC), depistării medicale și diagnosticării timpurii a bolilor cardiovasculare;

5. sprijină derularea unor campanii de sănătate publică pentru încurajarea unor alegeri alimentare sănătoase, cu accent pe creșterea gradului de conștientizare în mediul școlar privind stilul de viață sănătos; susține restricționarea practicilor de marketing, orientate îndeosebi spre copii și tineri, care promovează produse alimentare nesănătoase, ca dimensiune importantă a prevenției;

6. subliniază importanța depistării timpurii a bolilor cardiovasculare și atrage atenția asupra aportului pe care îl pot avea campaniile de sensibilizare a publicului, cele itinerante, desfășurate la nivelul comunităților, în sprijinirea activităților preventive și în programele de depistare medicală;

7. recomandă acordarea unei atenții adecvate reducerii inegalităților socioeconomice și regionale în statele membre în prevenirea și tratarea bolilor cardiovasculare și în accesul la serviciile medicale relevante; recomandă conceperea unor măsuri pentru a ajunge la persoanele care prezintă un risc ridicat de dezvoltare a bolilor cardiovasculare; consideră digitalizarea în domeniul sănătății alături de utilizarea inteligenței artificiale ca factori importanți și necesari de reducere a acestor inegalități;

8. insistă asupra conceperii unor campanii de informare publică asupra principalilor factori de risc cardiovascular, precum și a utilizării instrumentelor de previzionare a riscurilor de dezvoltare a bolilor cardiovasculare;

9. susține elaborarea unui protocol al Uniunii privind programele de depistare timpurie și diagnosticare a bolilor cardiovasculare; subliniază importanța introducerii măsurilor de depistare și diagnosticare în cadrul serviciilor de medicină de familie;

10. evidențiază rolul accesului rapid la servicii de urgență în cazul incidentelor cardiovasculare; sprijină instalarea defibrilatoarelor externe automatizate în locuri publice; solicită acordarea unei atenții principale campaniilor de pregătire a publicului cu privire la măsurile de prim ajutor în cazul incidentelor cardiovasculare;

11. sprijină măsuri de abordare corespunzătoare factorilor de risc care afectează în mod specific femeile, ca parte a strategiilor pentru combaterea bolilor cardiovasculare;

12. subliniază importanța accesului la tratamente și îngrijiri eficace pentru persoanele care suferă de boli cardiovasculare; atrage atenția asupra necesității asigurării unui acces facil la sprijinul pentru recuperare;

13. sprijină instruirea și formarea profesioniștilor din domeniul sănătății în diagnosticarea și tratamentul bolilor rare și complexe ale sistemului cardiovascular;

14. sprijină identificarea unor instrumente pentru accelerarea dezvoltării și introducerii pe piață a inovațiilor în tratamentele cardiovasculare;

15. salută promovarea bunelor practici în cadrul Uniunii, prin intermediul portalului gestionat de Comisia Europeană, și recomandă comunicarea lor către public, prin mijloace accesibile, ca parte a campaniilor de sensibilizare; recomandă intensificarea schimbului de informații dintre statele membre cu privire la incidența factorilor de risc cardiovascular care pot fi evitați și la mijloacele inovatoare de răspuns la acești factori;

16. propune consolidarea caracterului interoperabil al datelor relevante privind bolile cardiovasculare, în cadrul oferit de spațiul european al datelor privind sănătatea; recomandă schimbul de bune practici dintre statele membre în legătură cu funcționarea registrelor naționale pentru bolile cardiovasculare;

17. sprijină măsurile de finanțare a cercetării medicale, în special pentru înțelegerea cauzelor, factorilor și mecanismelor bolilor cardiovasculare și pentru identificarea metodelor eficiente de diagnosticare și tratament;

18. evidențiază importanța unei schimbări de paradigmă către un accent mai mare plasat pe prevenție și consideră că alocarea actuală de doar 3% din totalul cheltuielilor cu asistența medicală pentru prevenție este insuficientă în raport cu amploarea provocării reprezentate de bolile cardiovasculare și cu potențialul dovedit al prevenirii primare de a reduce semnificativ povara acestor boli asupra sistemelor de sănătate și a societății în ansamblu;

19. susține extinderea programelor de screening și depistare timpurie a bolilor cardiovasculare și percepe integrarea medicinei personalizate și a instrumentelor de previzionare a riscului individual ca o prioritate pentru reducerea poverii acestor boli; subliniază că investițiile în depistarea timpurie reduc semnificativ costurile îngrijirii curative și îmbunătățesc calitatea vieții pacienților;

20. susține revizuirea cadrului legislativ al Uniunii privind controlul tutunului, inclusiv extinderea sa la noile produse cu nicotină, precum țigarete electronice, produse din tutun încălzit, pliculețe cu nicotină, care au cunoscut o creștere alarmantă în rândul tinerilor și pot constitui o poartă de acces către dependența de nicotină; sprijină utilizarea accizelor ca instrument dovedit de reducere a consumului de tutun;

21. atrage atenția asupra consumului nociv de alcool, în special în rândul minorilor și al tinerilor, ca factor de risc cardiovascular semnificativ; sprijină măsuri specifice de descurajare a acestui consum, inclusiv prin politici fiscale și restricționarea comercializării băuturilor alcoolice cu atractivitate crescută pentru tineri;

22. susține formarea cadrelor didactice ca vector esențial al educației pentru sănătate cardiovasculară, astfel încât profesorii să fie echipați cu cunoștințele și instrumentele necesare pentru a transmite elevilor informații corecte privind factorii de risc, obiceiurile alimentare sănătoase și activitatea fizică. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 23 septembrie 2026, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, NATALIA-ELENA INTOTERO București, 23 septembrie 2026.

Nr. 63.