In breve
- La Legge n. 119/2026 istituisce la Piattaforma nazionale dell’infrastruttura digitale pubblica (PNIDP), un «registro unico» gestito dall’Autorità per la Digitalizzazione della Romania (ADR), in cui confluiscono tutti i siti, le app, gli indirizzi e-mail, i numeri di telefono, le licenze software e le apparecchiature informatiche delle istituzioni pubbliche.
- Ogni risorsa digitale dello Stato riceve un codice unico persistente, e ogni istituzione un codice unico di origine, verificabili da qualsiasi cittadino sul portale data.gov.ro, utili soprattutto per distinguere un sito governativo reale da un’imitazione usata per il phishing.
- Riguarda le autorità e istituzioni pubbliche centrali e locali (non l’esercito, la polizia o i servizi segreti), che hanno 6 mesi dall’entrata in vigore per registrare tutte le proprie risorse digitali; chi non si adegua rischia una sanzione e, in caso di recidiva, il blocco dell’accesso alla piattaforma.
Pubblicata: Gazzetta Ufficiale n. 550 del 3 luglio 2026
Entra in vigore: 3 gennaio 2027
Per la prima volta la Romania avrà un registro unico di tutti i siti, le app, gli indirizzi e-mail e i numeri di telefono ufficiali delle istituzioni pubbliche. La Legge n. 119/2026 sulla tenuta e l’amministrazione dell’infrastruttura digitale pubblica, promulgata con il Decreto n. 373/2026 e pubblicata nella Gazzetta Ufficiale del 3 luglio 2026, istituisce la Piattaforma nazionale dell’infrastruttura digitale pubblica (PNIDP), gestita dall’Autorità per la Digitalizzazione della Romania (ADR). Lo scopo dichiarato della legge è duplice: mettere ordine nella «mappa» digitale dello Stato, spesso frammentata tra migliaia di istituzioni centrali e locali, e offrire ai cittadini uno strumento semplice per verificare se un sito o un’app che dichiara di appartenere a un’istituzione pubblica sia effettivamente autentica.
In pratica, la legge obbliga ogni autorità e istituzione pubblica a inventariare, in un unico sistema informatico, tutto ciò che rientra nell’«infrastruttura digitale»: domini internet, sottodomini, indirizzi e-mail, numeri di telefono ufficiali, applicazioni e piattaforme, licenze software, apparecchiature hardware e progetti digitali finanziati con fondi pubblici. Ogni risorsa così registrata riceve un codice unico, usato come marchio di autenticità su tutte le piattaforme digitali dello Stato.
Gli effetti che produce
Per i cittadini, l’effetto più visibile sarà la possibilità di verificare, sul portale pubblico data.gov.ro, se un sito o un’app che si dichiara «ufficiale» appartenga davvero a quell’istituzione. Il codice unico persistente assegnato a ogni risorsa digitale pubblica e il codice unico di origine di ogni istituzione dovrebbero funzionare come una sorta di «marchio di autenticità» digitale, utile soprattutto contro il fenomeno sempre più frequente dell’imitazione di siti governativi a scopo di frode (phishing).
Per le istituzioni pubbliche, la legge introduce un obbligo amministrativo nuovo e consistente: la nomina di un «responsabile digitale» che inventari e aggiorni costantemente le risorse digitali dell’istituzione, con scadenze di segnalazione rigorose (15 giorni per le modifiche ordinarie, 5 giorni per quelle urgenti). Ancora più rilevante: le istituzioni che non registrano le proprie risorse digitali nella PNIDP non potranno più ricevere finanziamenti per modernizzarle, una leva pensata per imporre una conformità più rapida e, in pratica, più efficace delle stesse sanzioni.
Per i fornitori IT del settore pubblico (aziende che sviluppano siti, app o piattaforme per comuni, ministeri o agenzie), la legge introduce un meccanismo di riutilizzo: le applicazioni e le licenze software non utilizzate da un’istituzione possono essere ridistribuite a un’altra istituzione pubblica, previo parere dell’ADR, il che potrebbe ridurre gli acquisti ridondanti di software per funzionalità già esistenti nel sistema pubblico.
Cosa è cambiato rispetto alla situazione precedente
- Nasce un registro unico e obbligatorio: finora non esisteva un censimento centralizzato dei siti, delle app, delle licenze e delle apparecchiature informatiche detenute dalle istituzioni pubbliche romene; ogni autorità gestiva la propria infrastruttura digitale, senza una rendicontazione unificata verso un organismo centrale.
- Nasce un meccanismo pubblico di verifica dell’autenticità: finora i cittadini non disponevano di uno strumento ufficiale per confermare che un sito o un’app appartenesse realmente a un’istituzione pubblica; il codice unico persistente della PNIDP dovrebbe colmare esattamente questo vuoto.
- Il finanziamento IT pubblico è ora legato alla registrazione: le soluzioni di modernizzazione delle risorse digitali pubbliche non possono più essere finanziate o acquistate se la risorsa in questione non è registrata nella PNIDP: una condizione che prima non esisteva.
- Nasce la figura del «responsabile digitale»: ogni istituzione pubblica deve nominare una persona dedicata a questo censimento, con compiti e scadenze chiari, oppure, in mancanza della nomina, gli obblighi ricadono automaticamente sul vertice dell’istituzione.
- Si formalizza il legame con la cybersicurezza: le risorse registrate nella PNIDP rientrano direttamente nell’ambito dell’Ordinanza d’urgenza n. 155/2024 sulla cybersicurezza, e il Direttorato Nazionale per la Cybersicurezza (DNSC) può stabilire requisiti di sicurezza aggiuntivi per i dati della piattaforma.
Vantaggi e svantaggi
Cosa porta di buono
- Per la prima volta i cittadini dispongono di uno strumento ufficiale per verificare l’autenticità dei siti e delle app governative, utile nella lotta al phishing che imita le istituzioni pubbliche.
- Riduzione degli sprechi: le licenze software non utilizzate da un’istituzione possono essere ridistribuite a un’altra istituzione pubblica, invece di essere riacquistate in parallelo con denaro pubblico.
- Una panoramica aggiornata dell’infrastruttura digitale dello Stato favorisce una risposta più rapida in caso di incidente informatico, grazie al coordinamento tra ADR, STS e DNSC.
- Gli standard tecnici minimi obbligatori (sicurezza, interoperabilità, accessibilità) alzano l’asticella per tutti i siti e le app pubblici, compresa l’accessibilità digitale per le persone con disabilità.
Cosa resta un problema
- L’onere amministrativo ricade in gran parte sui piccoli comuni e sulle istituzioni locali prive di personale IT dedicato, che dovranno comunque nominare un responsabile digitale e rispettare scadenze di segnalazione di appena 15 e 5 giorni rispettivamente.
- Le sanzioni amministrative (5.000-10.000 lei) sono modeste per istituzioni con bilanci elevati, e la pressione reale deriva più dal blocco dei finanziamenti IT che dalla sanzione in sé.
- La legge entra in vigore solo 6 mesi dopo la pubblicazione, e le norme metodologiche di attuazione (essenziali per l’applicazione pratica) hanno un ulteriore termine di 60 giorni da quel momento: gli effetti concreti per i cittadini si vedranno quindi solo dalla seconda metà del 2027.
- La PNIDP si aggiunge a un elenco già lungo di piattaforme e registri digitali dello Stato romeno, con il rischio noto, riscontrato in altri progetti simili, che l’implementazione graduale resti bloccata a livello di poche grandi istituzioni.
Consigli utili
- Se lavori in un’istituzione pubblica (centrale o locale), verifica per tempo, insieme alla dirigenza, chi verrà nominato «responsabile digitale»: la legge concede 6 mesi dall’entrata in vigore (quindi fino al 3 luglio 2027) per registrare tutte le risorse digitali dell’istituzione nella PNIDP, e il ritardo può bloccare il finanziamento dei progetti di modernizzazione IT.
- Se gestisci siti o app per un comune o un’istituzione pubblica in qualità di azienda appaltatrice, informa il cliente del nuovo obbligo di registrazione fin dalla fase di contrattualizzazione dei nuovi progetti, per evitare blocchi successivi nei finanziamenti.
- Come cittadino, tieni a mente il portale data.gov.ro come futuro punto di riferimento per verificare l’autenticità dei siti governativi, soprattutto quando ricevi link via e-mail o SMS che dichiarano di provenire da un’istituzione dello Stato: fino alla piena operatività della piattaforma, resta attento ai segnali abituali del phishing (domini leggermente errati, richieste di dati personali o bancari).
- Non confondere la PNIDP con un servizio pubblico diretto ai cittadini: la piattaforma è, in sostanza, uno strumento di censimento e amministrazione per le istituzioni; l’interazione diretta del pubblico con essa si limiterà, almeno inizialmente, alla verifica dei codici di autenticità sul portale pubblico.
Domande frequenti
Che cos’è la Piattaforma nazionale dell’infrastruttura digitale pubblica (PNIDP)?
Chi è tenuto a registrarsi nella PNIDP?
Quando entra in vigore la legge e quando va effettuata la registrazione?
Cosa succede se un’istituzione pubblica non si registra in tempo?
Come fa un cittadino a verificare se un sito governativo è autentico?
La legge si applica anche alle aziende private o solo allo Stato?
Testo originale dell’atto normativo
Riportiamo di seguito integralmente il testo della Legge n. 119/2026, così come pubblicato nella Gazzetta Ufficiale della Romania, Parte I, n. 550 del 3 luglio 2026 (estratto dall’edizione ufficiale in PDF, pagine 4-7). Il testo seguente è riportato in lingua rumena, la lingua ufficiale di pubblicazione.
Vedi il testo integrale della Legge n. 119/2026
LEGE privind evidența și administrarea infrastructurii digitale publice, precum și crearea Platformei naționale a infrastructurii digitale publice
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I – Dispoziții generale
Art. 1. — (1) Prezenta lege instituie cadrul juridic pentru evidența, administrarea, utilizarea și securitatea infrastructurii digitale publice a României, în scopul garantării interesului public și al consolidării încrederii cetățenilor în serviciile digitale publice, și reglementează crearea, operaționalizarea și administrarea Platformei naționale a infrastructurii digitale publice, ca instrument unic de evidență, coordonare și administrare a infrastructurii digitale publice.
(2) Prezenta lege se aplică autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, precum și entităților aflate în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea acestora.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), prezenta lege nu se aplică autorităților sau instituțiilor publice din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională.
(4) Prezenta lege nu se aplică sistemelor informatice și de comunicații care vehiculează informații clasificate, potrivit legii.
Art. 2. — În sensul prezentei legi, expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) infrastructură digitală publică — totalitatea resurselor digitale publice deținute, administrate sau utilizate de entitățile publice pentru furnizarea de servicii publice digitale;
b) Platforma națională a infrastructurii digitale publice — platformă digitală integrată, componentă a infrastructurii digitale publice, care asigură evidența, coordonarea, transparența și autenticitatea resurselor digitale publice utilizate pentru furnizarea de servicii publice digitale, precum și integrarea registrelor specializate;
c) registru specializat — componentă a platformei naționale a infrastructurii digitale publice destinată inventarierii și asigurării autenticității datelor informatice specifice unei categorii de resurse digitale publice;
d) domeniu instituțional — numele domeniului de internet deținut sau administrat de o entitate publică;
e) proiect digital public — inițiativă de creare, dezvoltare, extindere sau modernizare a resurselor digitale publice utilizate pentru furnizarea de servicii publice digitale, finanțată din fonduri ale bugetului de stat sau fonduri europene, indiferent de cuantumul acestora și de mecanismul de cofinanțare;
f) standard tehnic minim — cerințe obligatorii privind securitatea, interoperabilitatea și accesibilitatea resurselor digitale publice, aprobate prin normele metodologice de aplicare a legii;
g) responsabil digital — conducătorul entității publice ori persoana desemnată de conducătorul entității publice dintre funcționarii publici sau personalul contractual al aparatului de specialitate din entitatea publică respectivă, care îndeplinește responsabilitățile prevăzute de prezenta lege;
h) resurse digitale publice – ansamblul de date informatice, cum sunt domeniile instituționale, subdomeniile instituționale, site-uri, portaluri, numere de telefon oficiale ale entităților publice, aplicații software, baze de date, licențe, codul-sursă, API-urile echipamentelor hardware, precum și alte date informatice, care sunt utilizate, deținute sau administrate de entitățile publice;
i) cod unic persistent — identificator unic în Platforma națională a infrastructurii digitale publice alocat resurselor digitale publice utilizat în mod persistent în infrastructura digitală publică pentru a asigura identificarea și confirmarea caracterului oficial al resurselor digitale publice, precum și redirecționarea controlată a utilizatorului către domeniul-sursă al acestora;
j) date informatice — orice reprezentare de fapte, informații ori concepte într-o formă aptă pentru prelucrare într-un sistem informatic;
k) entități publice — autoritățile și instituțiile publice centrale și locale, precum și entitățile aflate în subordinea, în administrarea, sub autoritatea, coordonarea sau controlul acestora.
CAPITOLUL II – Platforma națională a infrastructurii digitale publice
Art. 3. — (1) Se înființează Platforma națională a infrastructurii digitale publice, denumită în continuare PNIDP, administrată de Autoritatea pentru Digitalizarea României, denumită în continuare ADR. PNIDP este un sistem informatic de interes național.
(2) Autoritatea competentă, conform Legii nr. 92/1996 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale, cu modificările și completările ulterioare, asigură serviciile de infrastructură și comunicații necesare operaționalizării și funcționării PNIDP, în baza cerințelor operaționale transmise de ADR.
(3) Autoritatea competentă, conform Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, cu modificările și completările ulterioare, asigură securitatea cibernetică a PNIDP, precum și prevenirea și contracararea amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților la adresa platformei, în conformitate cu Legea nr. 58/2023 privind securitatea și apărarea cibernetică a României, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
(4) Directoratul Național de Securitate Cibernetică, denumit în continuare DNSC, poate stabili cerințe specifice de securitate cibernetică a datelor informatice cuprinse în PNIDP, monitorizează conformarea cu aceste cerințe și cooperează cu autoritățile și instituțiile publice competente în gestionarea riscurilor cibernetice în condițiile legii.
(5) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, mecanismele de cooperare instituțională pentru aplicarea acesteia se stabilesc prin ordinul comun al conducătorilor autorităților și instituțiilor publice competente, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 4. — ADR exercită, în calitate de administrator al PNIDP, următoarele atribuții principale:
a) proiectează, implementează, operează și administrează PNIDP;
b) stabilește și actualizează standardele tehnice de funcționare ale PNIDP;
c) auditează datele informatice și monitorizează respectarea de către entitățile publice a prevederilor prezentei legi;
d) asigură integrarea PNIDP cu alte platforme naționale digitale;
e) administrează registrele specializate prevăzute de prezenta lege;
f) publică anual un raport de conformitate și indicatorii de performanță ai infrastructurii digitale publice;
g) colaborează cu autoritățile și instituțiile publice competente în domeniul securității cibernetice prevăzute de Legea nr. 58/2023.
Art. 5. — (1) PNIDP se implementează gradual, registrele fiind dezvoltate și integrate treptat, potrivit calendarului stabilit prin normele metodologice de aplicare a legii.
(2) PNIDP este proiectată modular, astfel încât să permită adăugarea de noi registre sau funcționalități în funcție de evoluția tehnologică și de nevoile administrației publice centrale și locale.
Art. 6. — (1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, entitățile publice prevăzute la art. 1 alin. (2), prin responsabilii digitali, înregistrează în PNIDP toate resursele digitale publice deținute, utilizate și administrate.
(2) După înregistrarea datelor informatice în PNIDP, modificările aduse resurselor digitale publice se realizează de responsabilul digital în termen de 15 zile de la producerea lor. În cazuri urgente, modificarea se realizează cu celeritate, fără ca termenul să poată depăși 5 zile calendaristice de la data producerii modificării.
(3) La expirarea termenului prevăzut la alin. (1), ADR notifică entitățile publice care nu și-au îndeplinit obligația de înregistrare și stabilește un termen de conformare de 30 de zile.
(4) Nu pot fi finanțate, respectiv achiziționate soluții de modernizare a resurselor digitale publice neînregistrate în PNIDP.
(5) Fiecărei resurse digitale publice i se atribuie un cod unic persistent, folosit pe toate platformele digitale publice în care resursa digitală publică este utilizată, în subsolul sau în antetul interfețelor digitale ori al portalurilor web deținute, utilizate sau administrate de entitățile publice, după un model stabilit potrivit normelor metodologice de aplicare a legii.
(6) Fiecărei entități publice i se atribuie un cod unic sursă, folosit drept marcă de proveniență în toate înscrisurile în formă electronică emise de entitatea publică și pe toate platformele publice digitale pentru a determina sursa și redirecționarea controlată către domeniul instituțional oficial al entității publice.
(7) Codurile unice persistente și codurile unice sursă vor fi făcute publice pe portalul informatic național prevăzut la art. 21 alin. (1).
Art. 7. — (1) Datele informatice din PNIDP se clasifică astfel:
a) date publice — date informatice privind identificarea și scopul resurselor digitale publice destinate informării publicului în vederea asigurării transparenței și confirmării caracterului oficial al acestora, care sunt accesibile oricărei persoane, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal, respectarea secretului comercial și a principiului confidențialității informațiilor clasificate;
b) date interne — date informatice referitoare la structura tehnică internă, altele decât datele sensibile, care sunt accesibile responsabililor digitali, ADR, Serviciului de Telecomunicații Speciale, denumit în continuare STS, și DNSC;
c) date sensibile — date informatice referitoare la elemente critice de securitate cibernetică, care sunt accesibile ADR, STS și DNSC, după caz, în conformitate cu normele metodologice de aplicare a legii.
(2) Datele publice sunt accesibile utilizatorilor potrivit art. 21-23.
(3) Regimul de acces și protecție a datelor informatice interne și sensibile se stabilește prin norme metodologice.
CAPITOLUL III – Registre specializate
Art. 8. — (1) PNIDP este alcătuită din registre specializate destinate inventarierii categoriilor de resurse digitale publice utilizate de entitățile publice.
(2) Registrele specializate sunt următoarele:
a) registrul domeniilor și subdomeniilor instituționale;
b) registrul adreselor de poștă electronică ale entităților publice;
c) registrul numerelor de telefon oficiale ale entităților publice;
d) registrul site-urilor și portalurilor digitale ale entităților publice;
e) registrul aplicațiilor informatice și platformelor digitale;
f) registrul licențelor software;
g) registrul echipamentelor hardware și al altor active IT de tip hardware;
h) registrul proiectelor digitale publice.
(3) Registrele specializate constituie surse autentice de date privind resursele digitale publice.
(4) ADR administrează registrele specializate din cadrul PNIDP și asigură înscrierea informațiilor referitoare la acestea în Registrul național al registrelor, potrivit art. 8 din Legea nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei naționale de interoperabilitate.
Art. 9. — (1) Pentru fiecare resursă digitală publică declarată într-un registru specializat se înscriu cel puțin următoarele date generale:
a) denumirea resursei și identificarea acesteia;
b) entitatea publică care deține, administrează sau utilizează resursa publică digitală;
c) datele publice de contact ale responsabilului digital;
d) detalii tehnice esențiale, inclusiv configurații, versiuni și certificări de securitate;
e) dovada juridică a deținerii sau a dreptului de utilizare, dacă este cazul;
f) data înregistrării și starea de funcționare curentă;
g) codul unic persistent atribuit de PNIDP.
(2) Pentru categoriile de resurse care implică licențe, contracte sau alte acte juridice, registrul cuprinde și referințe la documentația tehnică corespunzătoare sau la temeiul legal aplicabil.
(3) Nu se înscriu în registrele specializate date cu caracter personal, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).
Art. 10. — Înregistrarea datelor informatice și operarea modificărilor în registrele specializate se realizează în termenele prevăzute la art. 6 alin. (1) și (2).
Art. 11. — (1) Pe lângă informațiile prevăzute la art. 9, registrele specializate cuprind date specifice fiecărei categorii de resurse digitale publice, denumită Schema de date pentru registre, al cărei conținut se aprobă prin normele metodologice de aplicare a legii.
(2) Guvernul stabilește, prin normele metodologice de aplicare a legii, elemente suplimentare specifice fiecărui registru, formatele și schemele de date, precum și regulile de acces la datele registrelor în funcție de categoriile prevăzute la art. 7 alin. (1).
(3) După înregistrarea registrului licențelor software în PNIDP, licențele software neutilizate și disponibile vor fi redistribuite între entitățile publice, cu avizul conform al ADR, pentru a evita risipa resurselor digitale publice, dacă dispozițiile legale sau contractul încheiat de entitatea publică care deține, folosește sau administrează în mod legal resursa digitală publică nu interzice acest lucru.
Art. 12. — (1) Registrele specializate sunt corelate între ele prin utilizarea codului unic persistent și a altor chei de referință sau a interfețelor de programare a aplicațiilor, pentru a asigura coerența, autenticitatea și unicitatea datelor informatice sau a resurselor digitale publice.
(2) Este interzisă duplicarea funcțională a datelor informatice între resursele digitale publice care utilizează codul unic persistent, cu excepția copiilor de siguranță și a replicilor necesare funcționării și integrității infrastructurii digitale publice sau a sistemului informatic din care face parte. Codul unic persistent va fi folosit drept cod de referință pentru a facilita accesul utilizatorilor la datele informatice sursă.
(3) PNIDP este proiectată și dezvoltată astfel încât să permită efectuarea validărilor informatice automate și semnalarea erorilor sau blocajelor pe care le întâmpină responsabilii digitali către ADR.
CAPITOLUL IV – Responsabilul digital
Art. 13. — (1) Entitățile publice au obligația de a desemna un responsabil digital pentru gestionarea și actualizarea resurselor digitale publice în conformitate cu prezenta lege.
(2) În absența desemnării unui responsabil digital, obligațiile prevăzute de prezenta lege revin conducătorului entității publice.
(3) Mai multe entități publice pot desemna, în baza unui protocol avizat de ADR, un responsabil digital comun, dacă persoana este funcționar public sau personal contractual al structurii comune a entităților publice, al entității publice ierarhic superioare ori doar al uneia dintre entitățile publice respective.
(4) ADR asigură instruirea inițială și periodică a responsabililor digitali.
Art. 14. — Responsabilul digital are următoarele atribuții principale:
a) înscrierea, modificarea și actualizarea în PNIDP a datelor informatice referitoare la resursele digitale publice;
b) verificarea periodică a corectitudinii datelor informatice înscrise în registrele specializate;
c) notificarea ADR în legătură cu modificările semnificative în ceea ce privește resursele digitale publice sau incidentele cibernetice apărute;
d) colaborarea cu autoritățile și instituțiile publice competente potrivit legii în cadrul auditului și al controalelor de securitate cibernetică;
e) asigurarea respectării standardelor tehnice minime;
f) orice alte atribuții stabilite prin legi speciale sau prin normele metodologice de aplicare a legii.
Art. 15. — (1) Responsabilul digital transmite ADR rapoarte anuale în formatul stabilit în normele metodologice.
(2) În exercitarea atribuțiilor sale, responsabilul digital cooperează cu ADR pentru implementarea măsurilor de securitate, pentru actualizarea registrelor și pentru îmbunătățirea funcționării PNIDP.
(3) Responsabilii digitali ai entităților publice prevăzute la art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2024 privind instituirea unui cadru pentru securitatea cibernetică a rețelelor și sistemelor informatice din spațiul cibernetic național civil, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 124/2025, realizează de îndată notificarea incidentelor de securitate cibernetică către DNSC, prin Platforma națională pentru raportarea incidentelor de securitate cibernetică prevăzută la art. 20 din Legea nr. 58/2023.
CAPITOLUL V – Securitatea cibernetică și auditul instituțional
Art. 16. — (1) Resursele digitale publice înregistrate în PNIDP intră sub incidența dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2024, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 124/2025.
(2) Pentru asigurarea respectării obligațiilor de inventariere, înregistrare și conformare la standardele PNIDP, ADR verifică periodic și dispune măsuri de remediere pentru a face funcționale registrele specializate și sistemele de date integrate.
(3) Autoritatea competentă, conform Legii nr. 14/1992, cu modificările și completările ulterioare, asigură securitatea cibernetică a PNIDP, precum și prevenirea și contracararea amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților la adresa platformei, în conformitate cu Legea nr. 58/2023.
(4) Entitățile publice au obligația să implementeze măsurile corective stabilite în urma controalelor și auditurilor. Termenul de remediere se stabilește prin raportul de control sau audit întocmit de instituția publică competentă.
CAPITOLUL VI – Interoperabilitatea datelor publice
Art. 17. — (1) Toate registrele specializate din PNIDP se integrează cu Platforma națională de interoperabilitate, pentru schimbul de date securizat și automatizat între entitățile publice, cu respectarea cadrului legal aplicabil.
(2) În caz de neconcordanță între datele informatice înscrise în PNIDP și cele cuprinse în alte evidențe publice, până la proba contrară, prevalează datele informatice înscrise în PNIDP.
(3) Datele gestionate prin PNIDP nu fac obiectul unor obligații suplimentare de raportare în măsura în care sunt deja disponibile prin Platforma națională de interoperabilitate.
Art. 18. — PNIDP este găzduită și operată în cadrul cloudului privat guvernamental, componenta de cloud intern.
Art. 19. — (1) Aplicațiile, platformele și celelalte resurse digitale publice dezvoltate/finanțate din fonduri publice, susceptibile de reutilizare, sunt puse la dispoziția altor entități publice, cu respectarea standardelor de securitate și a legislației speciale aplicabile.
(2) Entitatea publică interesată, prin responsabilul digital, adresează o cerere către entitatea deținătoare sau administratoare a resursei digitale publice, specificând scopul utilizării, necesitatea și justificarea tehnică.
(3) În termen de 15 zile de la primirea solicitării, responsabilul digital al entității publice solicitate realizează o evaluare preliminară prin care analizează justificarea și fezabilitatea tehnică și transmite ADR o solicitare de aviz conform pentru preluarea sau redistribuirea resursei digitale publice, însoțită de rezultatul evaluării preliminare. ADR emite avizul conform în termen de 15 zile de la primirea evaluării preliminare a entității publice.
(4) În cazul avizului favorabil al ADR, entității publice solicitante i se acordă acces la elementele tehnice ale resursei digitale publice, constând, după caz, în codul-sursă, interfețele de programare a aplicațiilor, documentația tehnică, pachetele de instalare și alte componente tehnice, în condițiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a legii.
(5) Cererea poate fi respinsă motivat, prin decizie a președintelui ADR, pentru motive de imposibilitate tehnică, limitări ori interdicții legale și/sau contractuale, riscuri de securitate cibernetică, indisponibilitatea temporară, precum și pentru alte motive obiective similare care nu permit ca resursa digitală publică să fie reutilizată de o altă entitate publică. Motivarea respingerii cererii se transmite responsabilului digital al entității publice solicitante.
Art. 20. — (1) Toate resursele digitale publice înscrise în PNIDP trebuie să respecte standardele tehnice minime.
(2) ADR actualizează anual lista standardelor tehnice minime.
CAPITOLUL VII – Transparența datelor și relația publică cu cetățenii
Art. 21. — (1) ADR pune la dispoziția cetățenilor datele publice, înregistrate în PNIDP, pe portalul informatic național https://data.gov.ro/, prin care orice persoană poate verifica autenticitatea și apartenența resursei digitale publice la o entitate publică.
(2) Mecanismul de trasabilitate și transparență a datelor se bazează pe codurile unice persistente atribuite fiecărei resurse digitale și codului unic sursă al entității publice.
Art. 22. — ADR publică anual pe site-ul propriu un raport privind gradul de conformare a entităților publice cu dispozițiile prezentei legi, pe care îl comunică comisiilor de specialitate ale Parlamentului, până la data de 15 martie a fiecărui an, pentru anul calendaristic precedent.
Art. 23. — (1) Platformele digitale ale entităților publice trebuie să respecte standardele internaționale de accesibilitate digitală pentru persoanele cu dizabilități.
(2) ADR colaborează cu Consiliul Național al Dizabilității din România și cu Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități pentru monitorizarea respectării standardelor de accesibilitate digitală pentru persoanele cu dizabilități.
CAPITOLUL VIII – Sancțiuni
Art. 24. — (1) Constituie contravenție, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni, nerespectarea de către responsabilii digitali sau de conducătorii entităților publice a obligațiilor art. 6 alin. (1)-(3), art. 12 alin. (2), art. 16 alin. (4) și art. 19 alin. (1) și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.
(2) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către personalul împuternicit din cadrul ADR.
(3) Repetarea contravențiilor prevăzute la alin. (1) într-un interval de 6 luni de la constatarea primei fapte se sancționează, pe lângă amendă, cu suspendarea accesului la funcționalitățile PNIDP aferente până la data conformării.
(4) Contravențiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
CAPITOLUL IX – Dispoziții tranzitorii și finale
Art. 25. — (1) Prezenta lege intră în vigoare la 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul va adopta, prin hotărâre, normele metodologice de aplicare a acesteia.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, NATALIA-ELENA INTOTERO
PREȘEDINTELE SENATULUI, MIRCEA ABRUDEAN
București, 3 iulie 2026. Nr. 119.
DECRET pentru promulgarea Legii privind evidența și administrarea infrastructurii digitale publice, precum și crearea Platformei naționale a infrastructurii digitale publice
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, Președintele României decretează:
Articol unic. — Se promulgă Legea privind evidența și administrarea infrastructurii digitale publice, precum și crearea Platformei naționale a infrastructurii digitale publice și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, NICUȘOR-DANIEL DAN
București, 3 iulie 2026. Nr. 373.
Avvertenza: Questo articolo ha scopo puramente informativo e non costituisce consulenza legale. Per l’interpretazione e l’applicazione delle disposizioni di legge a situazioni concrete, consultare un avvocato o un consulente specializzato.
Questo articolo ha carattere puramente informativo e non costituisce consulenza legale. Per situazioni specifiche, consultare un avvocato o un consulente fiscale autorizzato.