Pe scurt
- Valoarea maximă a unui tichet de masă rămâne 45 de lei și după 1 octombrie 2026. Ordinul comun al ministrului finanțelor și al ministrului muncii, publicat pe 30 septembrie 2026, stabilește că, începând cu luna octombrie 2026, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăși cuantumul de 45 de lei. Este exact plafonul care se aplica și înainte, fixat prin lege în noiembrie 2025. Titlul ordinului vorbește despre o valoare indexată, dar cifra nu se mișcă.
- Cine e vizat. Toți angajații care primesc tichete de masă, în sectorul privat și în cel public, și toți angajatorii care le acordă. Tichetul se dă numai pentru zilele efectiv lucrate, iar cei 45 de lei sunt un plafon pe care angajatorul are voie să nu îl atingă.
- Cifrele și termenele care contează. Plafonul de 45 de lei se aplică din octombrie 2026 până în ianuarie 2027 inclusiv, iar prin articolul 2 al ordinului și în februarie și martie 2027, deci șase luni. Pentru drepturile de până în octombrie 2025 inclusiv plafonul era de 40,18 lei, iar saltul la 45 de lei a însemnat 4,82 lei în plus, adică 12,0%. De atunci cifra nu s-a mai schimbat: din noiembrie 2025 până în martie 2027 sunt 17 luni la aceeași valoare. În octombrie 2026 sunt 22 de zile lucrătoare, deci un salariat care primește tichete la valoarea maximă poate strânge cel mult 990 de lei într-o lună.
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 30 septembrie 2026, pagina 12
Intră în vigoare: 30 septembrie 2026, data publicării
Produce efecte: din octombrie 2026 până în martie 2027
Un ordin cu trei articole, publicat în ultima zi de septembrie, ține tichetul de masă la 45 de lei pentru încă șase luni. Valoarea se numește indexată, dar e aceeași de un an și jumătate. Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale au semnat ordinul comun nr. 1.254/1.188, apărut în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 30 septembrie 2026. Articolul 1 spune că, pentru semestrul II al anului 2026, începând cu luna octombrie, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăși cuantumul de 45 de lei. Articolul 2 prelungește aceeași valoare pentru februarie și martie 2027.
Cum s-a ajuns aici. Până în toamna lui 2025, plafonul se muta de două ori pe an, prin ordin comun al celor două ministere, pe baza unui mecanism de indexare. Pentru drepturile de până în octombrie 2025 inclusiv el era de 40,18 lei. Pe 28 noiembrie 2025, Legea nr. 201/2025 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1106 și a rescris articolul 14 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, într-o singură frază: valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăși suma de 45 de lei. Creșterea a fost de 4,82 lei, adică exact 12,0%, și s-a aplicat începând cu drepturile aferente lunii noiembrie 2025.
Legea aceea a făcut și altceva, mai puțin observat. Articolul II alineatul (2) a scos temporar din joc mecanismul de indexare: prin derogare de la articolul 32 din Legea nr. 165/2018, valoarea de 45 de lei se aplica și în semestrul I al anului 2026, și în primele trei luni ale semestrului II, adică iulie, august și septembrie 2026. Derogarea s-a terminat pe 30 septembrie 2026. Ordinul de față este primul act emis după ce indexarea a reintrat în funcțiune, iar rezultatul lui este exact cifra pe care derogarea o ținuse pe loc.
Mecanismul arată așa. Legea nr. 165/2018 prevede, la articolul 32 alineatul (1) litera a), că valoarea nominală maximă a tichetelor de masă se indexează semestrial cu indicele prețurilor de consum înregistrat la mărfurile alimentare, comunicat de Institutul Național de Statistică. Articolul 33 din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.045/2018 adaugă formula: ultima valoare nominală indexată se înmulțește cu raportul dintre nivelul mediu al indicelui pe ultimul semestru și nivelul mediu pe penultimul. Mai există o supapă: dacă din calcul iese o valoare mai mică decât ultima, alineatul (2) al aceluiași articol 32 oprește scăderea și lasă suma neschimbată. Textul publicat nu arată care dintre cele două situații s-a produs și nu dă indicele folosit.
Un detaliu de calendar, care nu se vede din ordin. Normele nu numără semestrele pe calendar. Articolul 33 alineatul (1) le construiește din șase luni pline începând cu februarie 2019. Semestrele reale sunt deci februarie-iulie și august-ianuarie. Ordinul vorbește despre semestrul II al anului 2026 și despre semestrul I al anului 2027, formulări care, citite calendaristic, ar lăsa luna ianuarie 2027 descoperită. Citită în norma pe care ordinul însuși o invocă, perioada e continuă: valoarea de 45 de lei ține din octombrie 2026 până în ianuarie 2027 inclusiv, iar alineatul (3) al aceluiași articol o întinde peste primele două luni ale semestrului următor, februarie și martie 2027.
Cât a durat drumul până la publicare. Referatul de aprobare al Direcției generale politici salariale, pensii și alte asigurări sociale poartă numărul 2.014 și data de 13 august 2026. Ministrul muncii, interimar, a semnat pe 27 august, iar secretarul de stat din Finanțe pe 18 septembrie, la 22 de zile distanță. Textul a apărut pe 30 septembrie și se aplică din luna următoare. De la data referatului până la publicare au trecut 48 de zile, iar de la publicare până la prima lună în care se aplică, o singură zi.
Efectele pe care le produce
Pentru salariat nu se schimbă nimic în buzunar. Tichetul de masă rămâne la cel mult 45 de lei pe zi lucrată, exact ca în septembrie. Dacă angajatorul acorda deja valoarea maximă, suma lunară rămâne aceeași. Dacă acorda mai puțin, nimic din ordin nu îl obligă să urce: cifra din Monitor este un maxim, iar sub el libertatea rămâne întreagă.
Suma maximă dintr-o lună depinde de câte zile lucrătoare are luna, pentru că tichetul urmează zilele de prezență. Luna octombrie 2026 are 22 de zile lucrătoare, deci maximul este 990 de lei; noiembrie are 21, deci 945 de lei. Diferența dintre două luni consecutive poate fi, așadar, de 45 de lei, fără ca nimeni să fi schimbat ceva.
Pentru angajator, efectul practic este că nu are nimic de reconfigurat. Contractele cu unitățile emitente, valorile alimentate pe cardul de tichete și bugetul lunar rămân cum erau. Singurul lucru de verificat este ca valoarea alimentată să nu depășească plafonul, pentru că depășirea scoate suma din regimul fiscal al biletelor de valoare.
Perioada acoperită este de șase luni. Valoarea ține din octombrie 2026 până în martie 2027 inclusiv. Următoarea mișcare posibilă a plafonului este, prin urmare, un ordin care ar urma să apară în primăvara lui 2027 și să se aplice din aprilie.
Actul nu are dată proprie de intrare în vigoare, deci se aplică de la publicare, pe 30 septembrie 2026, potrivit regulii generale pentru actele emise de miniștri. Valoarea pe care o fixează privește însă drepturile de la luna octombrie încolo, nu ziua publicării.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Cifra, deloc. Temeiul ei, în întregime.
Până pe 30 septembrie 2026, cei 45 de lei veneau dintr-o lege: articolul 14 din Legea nr. 165/2018, în forma dată de Legea nr. 201/2025, plus derogarea expresă din articolul II alineatul (2) al aceleiași legi, care întindea valoarea peste semestrul I al anului 2026 și peste iulie, august și septembrie. Era o cifră politică, votată în Parlament și ținută pe loc prin voința legiuitorului.
De la 1 octombrie 2026, aceiași 45 de lei vin dintr-un ordin de ministru emis pe un mecanism de calcul. Diferența contează pentru ce urmează: o cifră fixată prin lege se schimbă numai printr-o altă lege, în timp ce o cifră rezultată din indexare se poate mișca la fiecare șase luni, în sus sau deloc, fără ca Parlamentul să intervină. Articolul 32 alineatul (2) din Legea nr. 165/2018 garantează că nu poate scădea.
A mai dispărut ceva. În ultimii ani, plafonul avea bani: 20,01 lei, 30 de lei, 35 de lei, 40,18 lei. Valoarea de acum este rotundă, iar ordinul își sprijină temeiul și pe Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2005, actul care, la denominarea monedei, a impus rotunjirea la leu a sumelor datorate bugetului general consolidat, cu fracțiunile de peste 50 de bani în sus și cele de până la 49 de bani în jos. Ce anume preia din acea ordonanță nu se spune nicăieri, iar un tichet de masă nu este o sumă datorată bugetului.
Comparația cu ordinul-geamăn publicat în aceeași pagină a Monitorului arată cel mai bine ce s-a schimbat. Ordinul nr. 1.255/1.187, semnat de aceiași doi miniștri, în aceleași zile, pe același temei, urcă suma lunară pentru tichetele de creșă de la 740 la 770 de lei, adică 4,05%. Tichetul de masă stă pe loc. Explicația stă în legea de bază: potrivit articolului 32 alineatul (1), tichetele de masă se indexează cu indicele prețurilor la mărfuri alimentare, iar celelalte bilete de valoare cu indicele general al inflației. Doi indici diferiți, două rezultate diferite, în aceeași zi.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Previzibilitate pe șase luni. Angajatorii știu de pe 30 septembrie care este plafonul până la finalul lui martie 2027 și își pot face bugetul de personal fără să aștepte un alt ordin la mijlocul perioadei.
- Nimeni nu pierde nimic. Articolul 32 alineatul (2) din Legea nr. 165/2018 interzice scăderea plafonului prin indexare, deci trecerea de la regimul de derogare la regimul de calcul nu putea produce o reducere.
- Mecanismul automat a repornit la timp. Derogarea din Legea nr. 201/2025 se termina pe 30 septembrie, iar ordinul a apărut chiar în acea zi, deci nu a rămas nicio lună fără un plafon stabilit.
- O cifră rotundă e mai ușor de administrat. Alimentarea cardurilor, calculul contribuțiilor și verificările de conformitate se fac fără fracțiuni de leu, ceea ce la 40,18 lei nu era cazul.
Ce rămâne o problemă
- Plafonul nu se mai mișcă de 17 luni. Din noiembrie 2025 până în martie 2027, valoarea maximă rămâne 45 de lei. Într-o perioadă cu prețuri în creștere la alimente, o sumă nominală neschimbată înseamnă o masă mai mică.
- Ordinul nu arată calculul. Titlul anunță o valoare indexată, textul dă aceeași cifră ca înainte, iar indicele folosit nu apare nicăieri. Cititorul nu poate verifica dacă indexarea a dat chiar 45 de lei sau dacă s-a aplicat regula care blochează scăderea.
- Lunile cu semestrele nu se potrivesc. Ordinul numește perioadele pe calendar, norma le numără din februarie 2019. Un angajator care citește doar ordinul nu află ce valoare se aplică în ianuarie 2027.
- Anunțul vine cu o zi înainte. Textul a apărut pe 30 septembrie și se aplică din 1 octombrie, deși cifrele erau gata de pe 13 august, data referatului de aprobare.
- Plafonul nu înseamnă bani în mână. Mulți angajatori acordă valori sub maxim, iar pentru ei actul nu schimbă nimic. Pentru un salariat care primește 30 de lei pe zi, cei 45 din Monitor sunt o cifră teoretică.
Sfaturi utile
- Verificați pe fluturașul de salariu ce valoare primiți efectiv, nu ce scrie în presă. Cei 45 de lei sunt plafonul legal. Valoarea acordată se negociază prin contractul colectiv de muncă sau se stabilește prin decizia angajatorului și poate fi oricât sub el.
- Dacă valoarea din firmă e sub plafon, aduceți discuția la negocierea colectivă, nu la cea individuală. Valoarea tichetului se stabilește de regulă pentru toți salariații deodată, iar o cerere individuală nu are unde să se așeze.
- Numărați zilele lucrătoare înainte de a compara două luni. Octombrie 2026 are 22 de zile lucrătoare, noiembrie are 21, decembrie are 21 fără sărbătorile legale. O sumă lunară mai mică nu înseamnă automat că angajatorul a redus valoarea.
- Angajatorii să verifice alimentarea cardurilor pentru luna octombrie înainte de prima virare. O valoare peste 45 de lei pe zi scoate diferența din regimul biletelor de valoare și o duce în regimul obișnuit al veniturilor din salarii.
- Nu confundați plafonul cu impozitarea. Ordinul stabilește doar valoarea maximă a tichetului. Regimul fiscal al sumei, cu impozitul și contribuțiile aferente, vine din Codul fiscal și nu se schimbă prin acest act.
- Pentru ianuarie 2027, rețineți valoarea de acum. Chiar dacă ordinul vorbește despre semestrul II al anului 2026, cei 45 de lei acoperă și luna ianuarie 2027, pentru că norma numără semestrul din august până în ianuarie.
- Următoarea schimbare posibilă este în primăvara lui 2027. Un nou ordin comun ar urma să apară în martie și să se aplice din aprilie. Până atunci, orice anunț despre o altă valoare este proiect, nu normă.
Întrebări frecvente
Primesc mai mulți bani din octombrie 2026?
De ce se numește atunci valoare indexată?
Până când se aplică cei 45 de lei?
Angajatorul meu dă 30 de lei pe tichet. Este legal?
Câte tichete primesc într-o lună?
Ce s-a schimbat de fapt față de septembrie?
De ce tichetul de creșă crește și cel de masă nu?
Care era valoarea înainte de 45 de lei?
Analiza redacției
Ordinul își face treaba pe care legea i-o cere: după ce derogarea din Legea nr. 201/2025 a expirat pe 30 septembrie, cineva trebuia să spună ce valoare se aplică din octombrie, iar ordinul o spune, la timp și fără echivoc. Soluția e corectă. Supărător rămâne faptul că un act care poartă în titlu cuvântul indexată nu arată nicio cifră de indexare. Are trei articole, dintre care unul se ocupă doar de publicare, și nu conține nici indicele folosit, nici perioada de referință, nici rezultatul calculului înainte de orice rotunjire sau blocare. Un salariat care vrea să înțeleagă de ce suma nu s-a mișcat trebuie să deschidă articolul 32 din Legea nr. 165/2018, articolul 33 din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.045/2018 și articolul II din Legea nr. 201/2025. Trei acte pentru o cifră de două caractere.
Comparația cu geamănul lui, publicat în aceeași pagină, spune mai mult decât orice comentariu. Ordinul nr. 1.255/1.187 urcă suma pentru tichetele de creșă cu 30 de lei, adică 4,05%, pe aceeași semnătură și în aceeași zi. Cele două acte diferă într-un singur punct de temei: cel de față invocă și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2005, cel pentru creșă nu. Explicația pare să fie rotunjirea, pentru că suma lunară pentru creșă are propria ei regulă, în articolul 33 alineatul (4) din norme, care o rotunjește din 10 în 10 lei, în timp ce tichetul de masă nu are niciuna. Numai că ordonanța din 2005 vorbește despre sumele datorate bugetului general consolidat, nu despre bilete de valoare, iar plafoanele anterioare chiar au avut bani, 40,18 lei fiind ultimul. Ordinul nu spune ce ia de acolo.
Două cifre care nu apar în act schimbă felul în care arată măsura. Prima: din noiembrie 2025, când Legea nr. 201/2025 a dus plafonul la 45 de lei, până în martie 2027, când se termină perioada acoperită de ordinul de față, sunt 17 luni consecutive cu aceeași valoare nominală. Nu a mai existat un interval atât de lung fără mișcare de la introducerea indexării semestriale. A doua: pentru că tichetul se acordă pe zi lucrată, nu pe lună, suma maximă variază singură de la o lună la alta. În octombrie 2026, cu 22 de zile lucrătoare, un salariat poate strânge 990 de lei; în noiembrie, cu 21, strânge 945. Diferența de 45 de lei dintre două luni consecutive este mai mare decât orice indexare semestrială din ultimii ani.
Mai e o problemă de citire, care nu are consecințe juridice, dar produce întrebări inutile. Ordinul folosește semestrele calendaristice, iar norma pe care o invocă folosește semestre care încep în februarie și în august. Citit singur, articolul 1 pare să acopere octombrie, noiembrie și decembrie 2026, iar articolul 2 sare direct la februarie 2027. Ianuarie 2027 nu e numit nicăieri. Cine deschide articolul 33 din norme vede că nu există nicio gaură, pentru că semestrul curge din august 2026 până în ianuarie 2027, dar nimeni nu ar trebui să deschidă două acte ca să afle ce valoare are tichetul într-o lună anume.
Ce ar trebui schimbat
- Ordinul să publice indicele și calculul. O singură frază în preambul, cu nivelul mediu al indicelui prețurilor la mărfuri alimentare pe cele două semestre comparate și cu rezultatul înmulțirii, ar transforma actul dintr-o cifră anunțată într-o cifră verificabilă. Astăzi, nici măcar nu se poate ști dacă indexarea a dat o valoare peste 45 de lei sau sub ea.
- Perioada de aplicare să fie scrisă în luni calendaristice. Formularea octombrie 2026 – martie 2027 inclusiv ar elimina dintr-o dată întrebarea despre ianuarie și ar face inutilă trimiterea la modul în care normele numără semestrele.
- Temeiul să conțină numai actele din care se ia ceva. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2005 privește rotunjirea sumelor datorate bugetului general consolidat. Dacă din ea se preia o regulă de rotunjire pentru tichete, ordinul ar trebui să spună care; dacă nu se preia nimic, trimiterea ar trebui scoasă.
- Distanța dintre referat și publicare să se scurteze. Cifrele erau gata pe 13 august 2026, iar angajatorii le-au aflat pe 30 septembrie, cu o zi înainte de luna în care se aplică. O publicare în prima jumătate a lunii septembrie ar fi dat timp pentru bugete și pentru alimentarea cardurilor.
- Rezultatul indexării să fie declarat explicit. Dacă valoarea rămâne nemodificată pentru că s-a aplicat articolul 32 alineatul (2) din Legea nr. 165/2018, ordinul ar trebui să o spună expres. Altfel, aceeași sumă poate însemna fie că prețurile la alimente nu au crescut, fie că au scăzut, iar cele două lucruri nu sunt deloc același lucru pentru cititorul care își face bugetul.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 30 septembrie 2026, pagina 12 16 pagini PDF, 113 KB actul începe la pagina 12
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Ordin pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul II al anului 2026
EMITENT: Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 30 septembrie 2026, pagina 12
MINISTERUL FINANȚELOR Nr. 1.254 din 18 septembrie 2026 MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, TINERETULUI ȘI SOLIDARITĂȚII SOCIALE Nr. 1.188 din 27 august 2026 O R D I N pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul II al anului 2026 Având în vedere prevederile: — Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare; — Hotărârii Guvernului nr. 1.045/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările ulterioare; — Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2005 privind unele măsuri de natură fiscală și financiară pentru punerea în aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei naționale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2006, cu completările ulterioare; — Referatului de aprobare al Direcției generale politici salariale, pensii și alte asigurări sociale nr. 2.014 din 13.08.2026, în temeiul dispozițiilor: — art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, cu modificările și completările ulterioare; — art. 14 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 29/2025 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, ministrul finanțelor și ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, interimar, emit următorul ordin:
Art. 1. — Pentru semestrul II al anului 2026, începând cu luna octombrie 2026, valoarea nominală a unui tichet de masă, stabilită potrivit prevederilor art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.045/2018, cu modificările ulterioare, nu poate depăși cuantumul de 45 lei. p. Ministrul finanțelor, Mihai Diaconu, secretar de stat
Art. 2. — Valoarea nominală stabilită la art. 1 se aplică și pentru primele două luni ale semestrului I al anului 2027, respectiv februarie 2027 și martie 2027.
Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, interimar, Dragoș-Nicolae Pîslaru
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.