Pe scurt
- Programele de examen pentru clasa a VIII-a au fost reaprobate printr-un ordin nou. Prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.757/2026 sunt aprobate programele pentru evaluarea națională la 11 discipline, în anexele nr. 1-11, și a intrat în vigoare la 14 octombrie 2026, data publicării.
- Substanța nu e în ordin, ci în anexe, publicate separat. Ordinul are patru articole pe o singură pagină, iar programele ocupă 58 de pagini în ediția nr. 860 bis a Monitorului Oficial, o broșură de 64 de pagini vândută la 96 de lei.
- Baza curriculară rămâne aceeași. Pentru 10 din cele 11 discipline, programa de examen se sprijină pe programele școlare aprobate prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.393 din 28 februarie 2017, deci lista de conținuturi urmează materia de gimnaziu deja predată.
- Actul nu spune de la care sesiune se aplică. Nu există nicio dispoziție despre anul școlar vizat și niciuna de abrogare a Ordinului ministrului educației nr. 4.730/2022, programele folosite până acum, inclusiv în anul școlar 2025-2026.
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 14 octombrie 2026, pagina 9, iar anexele nr. 1-11 în nr. 860 bis din 14 octombrie 2026, paginile 3-60
Intră în vigoare: 14 octombrie 2026, data publicării, pentru că ordinul nu fixează o dată ulterioară, iar un ordin de ministru produce efecte de la publicarea în Monitorul Oficial dacă nu prevede altfel
Elevii care termină clasa a VIII-a au, de la 14 octombrie 2026, un set nou de programe de examen. Ordinul nr. 5.757/2026 al ministrului educației și cercetării, semnat la 29 septembrie 2026 și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 14 octombrie 2026, aprobă programele pentru susținerea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la 11 discipline. Nota de la această evaluare a redevenit, din septembrie 2026, singurul criteriu de repartizare la liceu, după ce concursul de admitere a fost desființat prin Legea nr. 189/2026, deci programele de examen sunt documentul care spune, până la ultimul capitol de gramatică și până la ultima formulă de volum, pe ce se decide liceul fiecărui copil.
Ordinul în sine e scurt și nu conține nicio informație despre materie. Are patru articole, pe o singură pagină: articolul 1 aprobă programele „prevăzute în anexele nr. 1-11”, articolul 2 spune că anexele fac parte integrantă din ordin, articolul 3 dă sarcina punerii în aplicare, iar articolul 4 dispune publicarea. Materia propriu-zisă stă în cele 11 anexe, publicate în ediția nr. 860 bis a Monitorului Oficial din aceeași zi, pe paginile 3-60. Ordinul precizează că ediția bis „se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul din șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, București”. Broșura are 64 de pagini și costă 96 de lei, aproximativ 1,50 lei pagina.
Cele 11 discipline sunt, în ordinea din articolul 1 și din anexe: limba și literatura română; limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară; limba și literatura maghiară maternă; limba și literatura germană maternă; limba și literatura sârbă maternă; limba și literatura slovacă maternă; limba și literatura croată maternă; limba și literatura italiană maternă; limba și literatura rromani maternă; limba și literatura ucraineană maternă; matematică. Două sunt programe de limba română, opt sunt programe de limbă maternă pentru minoritățile naționale, iar una e de matematică. Spațiul se împarte neuniform: matematica primește cele mai multe pagini, nouă, programele de limba și literatura maghiară maternă și de limba și literatura slovacă maternă câte șase, iar limba și literatura română și limba și literatura germană maternă câte patru.
Efectele pe care le produce
Primul efect e unul de conținut: de la 14 octombrie 2026 există, pentru fiecare disciplină de examen, un document oficial care enumeră competențele evaluate și conținuturile asociate. La limba și literatura română, programa grupează materia în patru competențe generale, receptarea textului scris, redactarea textului scris, utilizarea corectă și eficientă a limbii în comunicare și exprimarea identității lingvistice și culturale proprii, detaliate în 24 de competențe specifice. Lista de conținuturi acoperă cele patru teme generale din gimnaziu, de la „Eu și universul meu familiar” la „Reflecții asupra lumii”, tiparele textuale narativ, descriptiv, dialogat, explicativ și argumentativ, versificația, nouă figuri de stil, de la epitet și comparație până la aliterație, hiperbolă și antiteză, apoi redactarea, gramatica, ortografia, vocabularul, variația stilistică și elementele de interculturalitate. Pentru normă, programa trimite explicit la Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a treia din 2021, cunoscută ca DOOM 3, și la Dicționarul explicativ al limbii române.
La matematică, programa e construită pe șase competențe generale, de la identificarea datelor și a relațiilor matematice până la modelarea matematică a unei situații date, iar sub ele stau 126 de competențe specifice, fiecare marcată cu clasa în care se formează, de la a V-a la a VIII-a. Conținuturile sunt împărțite pe patru domenii: mulțimi și numere, algebră, geometrie, apoi organizarea datelor, probabilități și elemente de statistică matematică. Materia merge de la operațiile cu numere naturale și criteriile de divizibilitate până la radicali și raționalizarea numitorului, de la formulele de calcul prescurtat și sistemele de două ecuații liniare până la funcțiile de forma f(x) = ax + b, iar la geometrie de la unghiuri și triunghiuri congruente până la teorema celor trei perpendiculare, trunchiul de piramidă, trunchiul de con, aria și volumul sferei. Trigonometria apare doar în triunghiul dreptunghic, cu sinus, cosinus, tangentă și cotangentă, iar statistica se oprește la frecvență, medie, mediană, mod și amplitudine.
Al doilea efect e unul de limită: ce nu e în programă nu poate intra în subiect. Programa de limba și literatura română spune că variantele de subiecte evaluează competențele și conținuturile din programă, iar baremele „prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor”. Atât la limba română, cât și la matematică, o notă finală precizează că „Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor generale și specifice”, deci nu se cere reproducerea unei liste, ci folosirea ei. Programa de matematică adaugă și două convenții de notație, utile la corectură: scrierea AB înseamnă, după context, dreapta, segmentul sau lungimea segmentului, iar notația unui unghi acoperă atât unghiul, cât și măsura lui.
Al treilea efect e administrativ. Articolul 3 pune în sarcina a cinci categorii de structuri ducerea la îndeplinire: Direcția generală echitate și performanță în învățământul preuniversitar, Direcția generală minorități și desegregare, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, instituția care elaborează subiectele și baremele, inspectoratele școlare județene și al municipiului București, precum și unitățile de învățământ. Pentru profesori și pentru directori, asta înseamnă că programele trebuie puse la dispoziția elevilor și folosite ca referință la simulare și la lucrările de pregătire, nu ținute în dosarul inspectoratului.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Până la acest ordin, programele de examen pentru clasa a VIII-a erau cele aprobate prin Ordinul ministrului educației nr. 4.730/2022, un act care, chiar din titlu, le aproba „în anul școlar 2022-2023”. Programele acelea au fost ținute în viață de la un an la altul prin ordinul anual de organizare a examenului: pentru anul școlar 2025-2026, articolul 3 din ordinul de organizare nr. 6.058/2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 4 septembrie 2025, prevede că programele valabile sunt cele aprobate prin ordinul din 2022. Patru sesiuni de evaluare națională s-au dat, așadar, pe un document gândit pentru sesiunea din 2023.
Noutatea de fond a ordinului nr. 5.757/2026 e tocmai ruperea acestui lanț: programele nu mai sunt legate de un an școlar anume. Titlul nu mai conține nicio referire la o sesiune, iar în text nu există nici articolul care spune de când se aplică. Pentru 10 din cele 11 discipline, baza curriculară rămâne însă neschimbată: fiecare programă declară că e realizată în conformitate cu programele școlare aprobate prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.393 din 28 februarie 2017, adică exact programele școlare de gimnaziu după care învață elevii de nouă ani încoace. Cine se pregătea după programa veche nu descoperă capitole necunoscute.
Singura excepție e anexa nr. 2, programa de limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară. Acolo, programa de examen se sprijină pe două programe școlare în același timp: cea din 2017 și cea nouă, aprobată printr-un ordin al ministrului educației și cercetării din 27 august 2026, nr. 5.111 și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 bis din 28 august 2026. Textul vorbește, de altfel, la plural, despre competențele și conținuturile „din prezentele programe” și despre detalierile din „programele școlare în vigoare”. E singura disciplină la care materia de examen se raportează la un curriculum actualizat în 2026, iar lista de competențe specifice e și cea mai lungă dintre programele de limbă: zece competențe doar la receptarea textului scris, față de opt la limba și literatura română.
Ce nu s-a schimbat deloc e modul de publicare. Ca în 2022, programele ocolesc ediția obișnuită a Monitorului Oficial și ajung într-o ediție bis, pe care cititorul o cumpără separat. Ordinul publicat pe o pagină trimite, printr-o notă de subsol, la 58 de pagini pe care părintele sau elevul le găsește altundeva.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Programele de examen nu mai sunt legate de anul școlar 2022-2023, deci nu mai trebuie prelungite anual printr-o trimitere din ordinul de organizare, iar textul aplicabil se găsește direct, nu după un lanț de trei acte.
- Pentru fiecare dintre cele 11 discipline există un document distinct, cu competențele și conținuturile pe aceeași pagină, așa că un elev poate verifica dacă un capitol intră sau nu la examen fără să ceară lămuriri profesorului.
- Baza curriculară rămâne programa școlară din 2017 pentru 10 din 11 discipline, deci reaprobarea nu produce un salt de materie în mijlocul anului școlar.
- Minoritățile naționale primesc, în aceeași zi și în același act, programe pentru toate cele opt limbi materne cu probă la evaluarea națională, nu ordine separate la date diferite.
- Convențiile de notație pentru segmente și unghiuri sunt scrise negru pe alb în programa de matematică, ceea ce închide o sursă clasică de dispute la corectare și la contestații.
- Limba și literatura română pentru școlile cu predare în limba maghiară e aliniată la programa școlară nouă, din august 2026, nu doar la una veche de nouă ani.
Ce rămâne o problemă
- Ordinul nu spune de la care sesiune se aplică programele, deci un elev de clasa a VIII-a nu poate stabili, citind actul, dacă examenul lui se dă pe programele acestea sau pe cele din 2022.
- Programele din 2022, aprobate prin Ordinul ministrului educației nr. 4.730/2022, nu sunt abrogate, așa că două acte aprobă în paralel programe pentru același examen.
- Substanța, 58 de pagini, apare numai în ediția bis, o broșură de 64 de pagini care costă 96 de lei, iar ordinul nu trimite la nicio variantă publică și gratuită a programelor.
- Actul nu cuprinde nicio mențiune despre ce diferă față de programele anterioare, deci profesorii trebuie să compare singuri, capitol cu capitol, două documente de câteva zeci de pagini.
- Programele nu conțin modele de subiect și nici repartizarea punctajului pe tipuri de cerință, informații care în practică se află abia din modelele publicate separat de minister.
- Anexa nr. 2 se raportează la două programe școlare în același timp, fără să precizeze ce intră în subiect din fiecare, iar la o diferență între ele elevul nu are cum să știe care variantă contează.
Sfaturi utile
- Dacă aveți un copil în clasa a VIII-a, cereți la școală programa de examen pe disciplina lui și comparați-o cu caietul: programa de limba și literatura română enumeră explicit figurile de stil, tiparele textuale și capitolele de gramatică evaluate, deci spune ce se poate și ce nu se poate cere în subiect.
- La matematică, folosiți marcajul clasei din fața fiecărei competențe specifice. Cele 126 de competențe sunt etichetate pe clasele a V-a până a VIII-a, așa că se vede imediat ce parte din examen vine din materia anilor anteriori, nu din cea din clasa a VIII-a.
- Verificați normele pe DOOM 3, ediția a treia din 2021, pe care programa de limba și literatura română o indică drept referință. O regulă de despărțire în silabe sau un accent învățat după o ediție mai veche poate costa punctaj la proba scrisă.
- Nu cumpărați ediția bis dacă nu vă trebuie pe hârtie. Programele se publică, de regulă, și pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării, la secțiunea de evaluare națională, iar textul e același cu cel din Monitorul Oficial.
- Pentru sesiunea din 2027, urmăriți ordinul anual de organizare a evaluării naționale. Până acum, el a fost actul care a arătat ce programe sunt valabile, iar calendarul probelor se aprobă prin aceeași procedură.
- Profesorii de limbi materne să citească nota introductivă a propriei anexe, nu doar lista de conținuturi: la limba și literatura română pentru școlile cu predare în limba maghiară, programa de examen trimite la două programe școlare, una din 2017 și una din august 2026.
Întrebări frecvente
Se schimbă materia la evaluarea națională?
De unde pot citi programele, dacă nu sunt în ediția obișnuită a Monitorului Oficial?
Câte discipline au programă și care sunt?
Ce intră la matematică?
Ordinul nou înlocuiește programele din 2022?
De la ce dată se aplică ordinul?
Programele conțin și modele de subiecte sau bareme?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Art. 1 și art. 2, coroborate cu lipsa unei dispoziții de aplicare în timp și a unei abrogări. Ordinul aprobă programele pentru evaluarea națională a absolvenților clasei a VIII-a fără să arate pentru care sesiune sau an școlar se aplică și fără să abroge Ordinul ministrului educației nr. 4.730/2022, actul care aproba programele pentru același examen și care era indicat ca aplicabil încă pentru anul școlar 2025-2026, prin articolul 3 din Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 6.058/2025. Din textul publicat rezultă două concluzii la fel de susținute: programele noi guvernează prima sesiune care urmează publicării, pentru că ordinul e în vigoare de la 14 octombrie 2026 și nu are domeniu temporal limitat, sau programele din 2022 rămân aplicabile până când un ordin de organizare a examenului indică altele, cum s-a întâmplat în fiecare an din 2023 încoace. Întrebarea nu e teoretică: de răspunsul la ea depinde materia pe care se pregătește o generație întreagă de elevi.
Analiza redacției
Ordinul e, în fond, o operațiune de igienizare normativă pe care sistemul o amâna de patru ani. Programele de examen pentru clasa a VIII-a erau încă cele aprobate pentru anul școlar 2022-2023 și ajungeau la fiecare generație nouă printr-o trimitere din ordinul anual de organizare, un mecanism care funcționează până în ziua în care cineva uită trimiterea. Reaprobarea lor printr-un act fără referire la un an școlar e soluția corectă. Din păcate, actul rezolvă problema vechimii și o înlocuiește cu una de dată: ordinul care scoate anul școlar din titlu uită să pună în loc o dispoziție despre sesiunea de la care se aplică, iar ordinul din 2022 rămâne în vigoare lângă el.
Al doilea lucru care se vede abia după ce compari actul cu anexele e dezechilibrul dintre greutatea juridică și greutatea de conținut. Ordinul are o pagină în ediția nr. 860, anexele au 58 de pagini în ediția nr. 860 bis, iar raportul dintre ele, unu la 58, spune cine poartă efectiv informația. Cititorul care deschide ediția obișnuită a Monitorului Oficial află doar că niște programe au fost aprobate, nu ce conțin. Pentru a vedea conținutul trebuie să cumpere o broșură de 64 de pagini la 96 de lei, adică mai mult decât costă un manual. Faptul că textul se găsește și pe site-ul ministerului nu scuză forma: publicarea oficială e cea care produce efecte, iar aici ea e cea mai greu accesibilă.
Al treilea element merită citit ca semnal despre starea curriculumului. Zece din cele 11 programe se sprijină pe programele școlare din 28 februarie 2017, deci pe un curriculum de gimnaziu care împlinește, la sesiunea următoare, un deceniu. Singura disciplină raportată la o programă școlară nouă, aprobată în august 2026, e limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară, iar acolo programa de examen trimite simultan la vechea și la noua programă școlară, fără să spună ce se întâmplă dacă ele nu cer același lucru. La o disciplină cu probă scrisă obligatorie, trimiterea simultană la două programe școlare lasă pe seama autorului de subiect o decizie de politică educațională. Comparația e instructivă și în cifre: programa de limba și literatura română descrie 24 de competențe specifice, iar cea de matematică 126, marcate pe clase, două culturi diferite de redactare a aceluiași tip de document, una sintetică, alta inventarială.
Un ultim detaliu, despre ritm. Referatul de aprobare e datat 28 septembrie 2026, ordinul e semnat în ziua următoare, iar publicarea vine 15 zile mai târziu, la 14 octombrie 2026. Pentru un act care nu schimbă materia, întârzierea e nesemnificativă. Dacă același mecanism va fi folosit într-un an viitor pentru o programă cu modificări reale de conținut, intervalul dintre semnare și publicare, plus absența oricărei dispoziții despre sesiunea aplicabilă, vor deveni exact genul de ambiguitate care se rezolvă în instanță, nu în clasă.
Ce ar trebui schimbat
- Un articol care fixează sesiunea de la care se aplică programele, de tipul „începând cu evaluarea națională din anul școlar 2026-2027”. Efect practic: elevul și profesorul află din act, nu din presă sau din circulare, pe ce se dă examenul.
- Abrogarea expresă a Ordinului ministrului educației nr. 4.730/2022. Rezultatul practic: dispare situația în care două ordine aprobă programe pentru același examen, iar ordinul anual de organizare nu mai trebuie să arbitreze între ele.
- O secțiune de corespondență, la începutul fiecărei anexe, între programa nouă și cea pe care o înlocuiește, cu lista capitolelor adăugate și a celor scoase. Consecința: un profesor își poate reface planificarea în câteva minute, nu după lectura comparată a două documente de zeci de pagini.
- Publicarea anexelor în ediția obișnuită, sau cel puțin o mențiune în ordin despre locul unde programele se pot citi gratuit. În practică, accesul la materia de examen nu mai depinde de cumpărarea unei broșuri de 96 de lei.
- La anexa nr. 2, o regulă de prioritate între programa școlară din 2017 și cea din august 2026, aplicabilă atunci când cele două diferă. Efect practic: autorul de subiect și elevul lucrează pe același text, iar o contestație nu se poate sprijini pe alegerea dintre două programe.
- Un calendar de revizuire a programelor de examen corelat cu revizuirea programelor școlare, de pildă o reaprobare obligatorie la fiecare modificare a curriculumului de gimnaziu. În felul acesta nu se mai ajunge la patru sesiuni date pe o programă gândită pentru alt an școlar.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 14 octombrie 2026, pagina 9, cu anexele nr. 1-11 în nr. 860 bis din 14 octombrie 2026, paginile 3-60 16 pagini PDF, 100 KB actul începe la pagina 9
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Celelalte ediții citate: nr. 860 bis/2026
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.757/2026 privind aprobarea programelor pentru susținerea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a
EMITENT: Ministerul Educației și Cercetării
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 14 octombrie 2026, pagina 9, cu anexele nr. 1-11 în nr. 860 bis din 14 octombrie 2026, paginile 3-60
În conformitate cu prevederile: — art. 101 alin. (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare; — art. 5 lit. j) din Hotărârea Guvernului nr. 251/2025 privind organizarea și funcționarea Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare; — Referatului de aprobare nr. 2.843 din 28.09.2026; — art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, cu modificările și completările ulterioare, ministrul educației și cercetării emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă programele pentru susținerea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, pentru disciplinele limba și literatura română, limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară, limba și literatura maghiară maternă, limba și literatura germană maternă, limba și literatura sârbă maternă, limba și literatura slovacă maternă, limba și literatura croată maternă, limba și literatura italiană maternă, limba și literatura rromani maternă, limba și literatura ucraineană maternă și matematică, prevăzute în anexele nr. 1-11.
Art. 2. — Anexele nr. 1-11*) fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 3. — Direcția generală echitate și performanță în învățământul preuniversitar, Direcția generală minorități și desegregare, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, inspectoratele școlare județene/al municipiului București și unitățile de învățământ duc la îndeplinire prezentul ordin.
Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educației și cercetării, Mihai Dimian București, 29 septembrie 2026. Nr. 5.757.
*) Anexele nr. 1-11 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul din șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, București.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.
