Pe scurt

  • Cele două decizii nu spun nimic despre cât se impozitează pensiile de serviciu, fiindcă răspunsul fusese deja dat. Curtea Constituțională a respins excepțiile ridicate împotriva articolului 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în redactarea dată de articolul XVIII din Legea nr. 282/2023, pentru un motiv de procedură: același text fusese declarat neconstituțional prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 31 ianuarie 2025. Articolul 29 alineatul (3) din Legea nr. 47/1992, citat în ambele decizii, oprește o nouă excepție pe un text deja găsit neconstituțional.
  • Diferența dintre „devenită inadmisibilă” și „inadmisibilă” ține de o singură dată: ziua în care instanța a trimis dosarul la Curte. Decizia nr. 63 închide 106 dosare în care sesizarea a plecat înainte de publicarea Deciziei nr. 724/2024, iar paragraful 146 adaugă expres că decizia de constatare a neconstituționalității produce efecte și în aceste cauze. Decizia nr. 64 închide un singur dosar, venit de la Tribunalul Alba prin încheiere din 26 februarie 2025, adică la 26 de zile după publicare, și nu conține niciun paragraf despre efecte.
  • Pe fond, niciun reclamant nu rămâne fără apărare, dar cei din al doilea grup trebuie să o construiască singuri. Articolul 101 a fost suspendat de drept de la 31 ianuarie 2025, iar Guvernul l-a rescris prin Ordonanța de urgență nr. 11/2025, publicată la 13 martie 2025, în ziua 41 din termenul de 45 de zile prevăzut de articolul 147 alineatul (1) din Constituție. Decizia nr. 724/2024 este general obligatorie de la publicare, deci se invocă direct în fața instanței de fond, fără nicio excepție de neconstituționalitate.
Act: Decizia Curții Constituționale nr. 63 din 22 ianuarie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2025 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, și Decizia Curții Constituționale nr. 64 din 22 ianuarie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2025 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
Publicat: Decizia nr. 63 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 20 octombrie 2026, paginile 2-16; Decizia nr. 64 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 20 octombrie 2026, paginile 3-7
Pronunțate: 22 ianuarie 2026, în aceeași ședință, amândouă cu unanimitate de voturi, într-un complet de opt judecători
Definitive și general obligatorii: 20 octombrie 2026, data publicării

Un magistrat sau un militar pensionat care are proces pe impozitul reținut din pensia de serviciu nu găsește în aceste două decizii nicio cotă, niciun calcul și niciun răspuns despre discriminare. Găsește, în schimb, lămurirea unei chestiuni de care atârnă ce mai poate cere instanței de fond. Curtea Constituțională a respins excepțiile prin Decizia nr. 63 și prin Decizia nr. 64, amândouă din 22 ianuarie 2026, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878, paginile 2-16, și nr. 875, paginile 3-7, din 20 octombrie 2026. Prima soluție este respingerea „ca devenită inadmisibilă”, a doua respingerea „ca inadmisibilă”, iar cele două formule nu înseamnă același lucru.

Textul atacat este articolul 101 din Codul fiscal în redactarea de până la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2025, adică mecanismul care a împărțit pensia în parte contributivă și parte necontributivă și a pus pe cea de-a doua trei cote progresive. Potrivit textului reprodus în decizii, partea contributivă rămânea la 10%, cu un plafon neimpozabil lunar de 3.000 de lei, iar partea necontributivă urca la 15% între câștigul salarial mediu net și cel brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și la 20% peste acest nivel, cu un plafon neimpozabil de 2.000 de lei. Autorii excepțiilor au susținut, în esență, că împărțirea unui venit unic în componente și impozitarea lor separată încalcă egalitatea în fața legii, dreptul de proprietate și cerințele de claritate a legii, invocând articolele 1, 15, 16, 44, 56, 124, 125, 139 și 147 din Constituție.

Dimensiunea Deciziei nr. 63 explică de ce a ajuns la 15 pagini de Monitor. Dosarul pilot, nr. 3.312D/2024, a fost deschis pe sesizarea Tribunalului Dolj, iar la el s-au conexat alte 105 dosare, deci 106 în total. Au venit de la 24 de secții ale 23 de instanțe: 21 de tribunale, de la Satu Mare la Constanța și de la Caraș-Severin la Botoșani, plus Curtea de Apel Ploiești și Curtea de Apel Craiova. Tribunalul Constanța apare cu două secții, cea civilă și cea de contencios administrativ și fiscal. În 29 dintre dosare, dispozitivul numește un autor și adaugă „și alții”, deci numărul reclamanților depășește cu mult numărul dosarelor. La capătul celălalt stă Decizia nr. 64, cu un singur dosar, nr. 4.470D/2025, și cu un singur autor, din Dosarul nr. 1.353/107/2024 al Tribunalului Alba.

Raționamentul este scurt în amândouă și identic până la ultimul pas. Prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024, Curtea admisese deja excepția și constatase că articolul 101 este neconstituțional. Articolul 29 alineatul (3) din Legea nr. 47/1992 prevede că „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale”. De aici încolo, drumul se desparte după momentul sesizării. În cele 106 dosare din Decizia nr. 63, Curtea fusese sesizată fie înainte de pronunțarea Deciziei nr. 724/2024, fie înainte de publicarea ei, deci excepția a devenit inadmisibilă pe parcurs, iar paragraful 146 reține că decizia de constatare a neconstituționalității produce efecte și în acele cauze, cu trimitere la Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014 și la Decizia nr. 698 din 17 decembrie 2024. În dosarul din Decizia nr. 64, sesizarea a venit după publicare, deci excepția era inadmisibilă de la început, iar paragraful despre efecte lipsește.

Un amănunt din recital arată cât de aproape a fost și al doilea dosar de prima categorie. În Decizia nr. 64, reprezentantul Ministerului Public a cerut respingerea „ca devenită inadmisibilă”, exact formula din celălalt dosar. Curtea nu a urmat concluziile și a respins „ca inadmisibilă”, fără să explice în considerente de ce se îndepărtează de ele. Diferența stă în încheierea civilă nr. 513 din 26 februarie 2025 a Tribunalului Alba, pronunțată la 26 de zile după ce Decizia nr. 724/2024 apăruse în Monitorul Oficial al României.

Efectele pe care le produce

De la 20 octombrie 2026, data publicării, amândouă deciziile sunt definitive și general obligatorii. Cele 106 dosare din Decizia nr. 63 și dosarul din Decizia nr. 64 se întorc la instanțele de fond, care judecă mai departe pretențiile privind dreptul la pensie, singurul obiect al proceselor de bază.

Pentru reclamanții din Decizia nr. 63, efectul practic este cel mai bun pe care îl putea da o respingere. Excepția lor nu mai are obiect, dar paragraful 146 le confirmă în scris că beneficiază de Decizia nr. 724/2024, deci instanța de fond trebuie să lucreze cu premisa că redactarea criticată a articolului 101 este neconstituțională. Nu mai au nevoie de un răspuns propriu al Curții, fiindcă îl au pe cel dat în decembrie 2024.

Pe calea de atac, aceeași materie a primit un răspuns separat în decizia despre lipsa recursului în litigiile de pensii.

Pentru autorul excepției din Decizia nr. 64, rezultatul formal este mai sărac, însă nu îl lasă fără mijloace. Potrivit articolului 147 alineatul (4) din Constituție, Decizia nr. 724/2024 este general obligatorie de la data publicării, adică de la 31 ianuarie 2025. Tribunalul Alba era deja ținut de ea la data la care a trimis dosarul la Curte, iar tocmai de aceea excepția nu mai avea rost: se cerea instanței constituționale un lucru pe care îl spusese cu 26 de zile mai devreme. Apărarea se face invocând direct decizia publicată, nu printr-o excepție nouă.

Pe textul legii, nimic nu se mișcă. Articolul 101 fusese suspendat de drept de la 31 ianuarie 2025, conform articolului 147 alineatul (1) din Constituție, și a fost pus de acord cu Legea fundamentală prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 13 martie 2025. Redactarea analizată de Curte nu mai este în vigoare, iar deciziile din 22 ianuarie 2026 o privesc numai pentru trecut, adică pentru impozitul reținut cât timp ea s-a aplicat.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

În dreptul pozitiv, nimic. O respingere pe motiv de inadmisibilitate nu atinge nici litera legii, nici soluția dată anterior pe fond. Articolul 101 se citește în forma dată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2025, așa cum se citea și înainte de 20 octombrie 2026.

S-a schimbat starea procesuală a unui litigiu de masă. Până la publicare, 107 dosare din 24 de secții ale instanțelor din țară aveau pe rol o întrebare trimisă la Curtea Constituțională, fără răspuns. Acum au răspunsul, iar el este procedural în amândouă cazurile, dar cu o consecință diferită de la un grup la altul.

S-a schimbat și claritatea unei distincții pe care practica o confundă des. Până acum, un avocat care citea doar dispozitivele putea crede că „inadmisibilă” și „devenită inadmisibilă” sunt variante de redactare ale aceleiași soluții. Cele două decizii, pronunțate în aceeași ședință, pe același text, cu același complet și cu aceeași unanimitate, arată că etichetele se despart după o singură împrejurare de fapt și că numai prima dintre ele vine însoțită de paragraful despre efecte.

Nu s-a schimbat nimic în privința sumelor. Impozitul reținut este impozit final, potrivit articolului 101 alineatul (1), deci restituirea nu se obține din deciziile acestea, ci din hotărârea pe care o va da instanța de fond în cauza privind dreptul la pensie.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Paragraful 146 al Deciziei nr. 63 scutește 106 dosare de o discuție inutilă: beneficiul Deciziei nr. 724/2024 este confirmat în scris, nu lăsat la aprecierea fiecărei instanțe.
  • Conexarea a 105 dosare la unul singur a dat o soluție uniformă pentru reclamanți din 21 de județe și din municipiul București, care altfel ar fi primit răspunsuri la date diferite.
  • Amândouă deciziile au trecut cu unanimitate de voturi, deci nu rămâne nicio opinie separată care să poată fi folosită mai târziu împotriva soluției.
  • Cele două formule puse una lângă alta oferă practicii un reper limpede: ziua trimiterii dosarului la Curte, raportată la ziua publicării deciziei anterioare, decide eticheta.
  • Decizia nr. 63 reproduce integral redactarea criticată a articolului 101, cu toate cele nouă alineate, deci textul abrogat rămâne accesibil în Monitorul Oficial al României celor care îl invocă pentru perioade trecute.

Ce rămâne o problemă

  • Decizia nr. 64 nu spune nimic despre efecte. Autorul excepției află că cererea lui era inadmisibilă, dar nu și ce se întâmplă cu impozitul reținut până la 31 ianuarie 2025.
  • De la pronunțare la publicare au trecut 271 de zile, deși decizia pe care se sprijină amândouă, nr. 724/2024, a fost publicată în 43 de zile de la pronunțarea ei.
  • Cel mai vechi dosar din Decizia nr. 63 pornește de la o încheiere din 20 mai 2024, deci a așteptat 883 de zile un răspuns care nu atinge fondul.
  • În 12 dintre cele 106 dosare, instanța care a sesizat Curtea nu și-a exprimat opinia asupra excepției, contrar articolului 29 alineatul (4) din Legea nr. 47/1992, iar decizia constată asta fără nicio consecință.
  • Plafonul neimpozabil a rămas asimetric în textul reprodus: 3.000 de lei la pensia pur contributivă, 2.000 de lei la cea cu componentă necontributivă, adică exact la pensiile de serviciu aflate în litigiu.

Sfaturi utile

  1. Caută în dosarul tău data încheierii prin care instanța a sesizat Curtea Constituțională și compară-o cu 31 ianuarie 2025. Înainte de această dată, te afli în situația din Decizia nr. 63. După, în cea din Decizia nr. 64.
  2. Dacă dosarul tău este printre cele 106 conexate, sprijină-te în fața instanței de fond pe paragraful 146 al Deciziei nr. 63. Dispozitivul respinge, considerentele confirmă beneficiul Deciziei nr. 724/2024.
  3. Dacă sesizarea a plecat după 31 ianuarie 2025, nu mai ridica o excepție nouă pe același text. Invocă direct Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024 și articolul 147 alineatul (4) din Constituție.
  4. Nu confunda textul aplicabil. Pentru impozitul reținut până la suspendarea de drept din 31 ianuarie 2025 se discută redactarea dată de Legea nr. 282/2023, iar de la 13 martie 2025 se aplică forma dată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2025.
  5. Verifică în ce categorie a articolului 101 alineatul (2) a fost încadrată pensia ta, fiindcă de aici vine și plafonul neimpozabil. Litera a) lucrează cu 3.000 de lei, literele b) și c) cu 2.000 de lei.
  6. Cere restituirea în cauza privind dreptul la pensie, nu într-o acțiune separată împotriva deciziilor Curții. Impozitul reținut este impozit final, iar deciziile de inadmisibilitate nu creează ele însele un titlu de restituire.

Întrebări frecvente

Care e diferența reală dintre „inadmisibilă” și „devenită inadmisibilă”?
Amândouă sunt respingeri fără examinarea fondului, dar descriu momente diferite. „Devenită inadmisibilă” înseamnă că excepția era valabil ridicată atunci când a plecat la Curte, însă între timp același text a fost declarat neconstituțional, deci obiectul ei a dispărut. „Inadmisibilă” înseamnă că excepția nu putea fi ridicată nici de la început, fiindcă decizia de neconstituționalitate era deja publicată. Articolul 29 alineatul (3) din Legea nr. 47/1992 este același în ambele cazuri; ce diferă este ziua sesizării.
Am pierdut procesul dacă excepția mea a fost respinsă?
Nu. Procesul tău are alt obiect, pretenții privind dreptul la pensie, și continuă la instanța de fond. Excepția de neconstituționalitate era un mijloc, nu cauza. Mijlocul a rămas fără rost pentru că rezultatul pe care îl urmărea fusese deja obținut prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024.
De ce două decizii separate, dacă au același obiect și aceeași zi de pronunțare?
Pentru că soluția nu putea fi aceeași. Cele 106 dosare din Decizia nr. 63 ajunseseră la Curte înainte de publicarea Deciziei nr. 724/2024, iar dosarul din Decizia nr. 64 după. Conexarea e posibilă numai între cauze care primesc același dispozitiv, așa că dosarul de la Tribunalul Alba a fost judecat separat.
Îmi pot recupera impozitul reținut în plus?
Nu din aceste decizii. Ele nu creează niciun drept de restituire, pentru că nu se pronunță pe fond. Restituirea se cere în cauza de la instanța de fond, iar acolo se invocă Decizia nr. 724/2024, care a constatat neconstituționalitatea articolului 101 în redactarea dată de Legea nr. 282/2023.
Textul criticat mai este în vigoare?
Nu. A fost suspendat de drept de la 31 ianuarie 2025, conform articolului 147 alineatul (1) din Constituție, iar Guvernul l-a înlocuit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2025, publicată la 13 martie 2025. Redactarea discutată de Curte contează numai pentru impozitul reținut cât timp ea s-a aplicat.
De ce au apărut în Monitorul Oficial al României abia în octombrie 2026, dacă au fost pronunțate în ianuarie?
Pronunțarea a avut loc la 22 ianuarie 2026, publicarea la 20 octombrie 2026, adică 271 de zile mai târziu. Deciziile devin general obligatorii de la data publicării, deci până la 20 octombrie 2026 nu produceau efecte în afara dosarelor în care au fost date. Pentru comparație, Decizia nr. 724/2024, pe care se sprijină amândouă, a fost publicată în 43 de zile de la pronunțare.

Analiza redacției

Cele două decizii sunt corect construite și, luate împreună, fac un lucru pe care niciuna nu îl face singură: arată unde trece granița dintre cele două forme de inadmisibilitate. Slăbiciunea stă în geometria publicării. Cea cu 106 dosare și 147 de paragrafe a ajuns în Monitorul Oficial al României nr. 878, paginile 2-16, iar cea cu un singur dosar și 42 de paragrafe în nr. 875, paginile 3-7, amândouă din 20 octombrie 2026. Numerotările merg în direcții opuse, decizia cu numărul mai mic ajungând în ediția cu numărul mai mare, deci cine caută după numărul deciziei nu dă peste cealaltă. Or, cealaltă conține exact nuanța care decide ce poate invoca reclamantul, iar nicio trimitere nu leagă cele două texte între ele.

A doua observație nu se vede citind actele de la cap la coadă, fiindcă cere numărat. În Decizia nr. 63 sunt descrise 88 de încheieri de sesizare, iar 87 dintre ele sunt anterioare pronunțării Deciziei nr. 724/2024, din 19 decembrie 2024. Una singură, Încheierea din 22 ianuarie 2025 a Tribunalului Mehedinți, în Dosarul Curții nr. 631D/2025, cade între pronunțare și publicare. Pentru acel unic dosar există formula cu două ramuri din paragraful 145, „fie înainte de pronunțarea Deciziei, fie înainte de publicarea acesteia”. Un cititor grăbit ar citi ramura a doua ca pe o precauție de redactare; ea acoperă în realitate un caz concret, dintr-o sută șase.

Al treilea element este timpul, și aici comparația se face în interiorul aceleiași jurisprudențe, nu cu un reper din afară. Decizia nr. 724/2024 a fost pronunțată la 19 decembrie 2024 și publicată la 31 ianuarie 2025, adică în 43 de zile, fiindcă de publicarea ei depindea termenul de 45 de zile din articolul 147 alineatul (1) din Constituție. Guvernul a folosit 41 din cele 45 și a publicat Ordonanța de urgență nr. 11/2025 la 13 martie 2025, cu patru zile de marjă. Deciziile nr. 63 și nr. 64, care nu mai aveau nimic de pus în mișcare, au stat 271 de zile între pronunțare și publicare, de peste șase ori mai mult decât decizia de care atârnau termenele. Cel mai vechi dosar din Decizia nr. 63 pornește de la Încheierea din 20 mai 2024 a Tribunalului București, în Dosarul nr. 4.597/3/2024, deci a așteptat 883 de zile. Dosarul de la Tribunalul Alba, 601. Iar Legea nr. 282/2023, cea care a introdus mecanismul atacat, a fost publicată la 20 octombrie 2023, exact trei ani înaintea zilei în care au apărut cele două decizii.

Ultimul element e o consecință care iese din combinarea a două dispoziții reproduse chiar în decizii, și care explică de ce litigiul a atins asemenea dimensiuni. Legea nr. 244/2024, publicată la 5 septembrie 2024, a urcat plafonul de venit neimpozabil lunar de la 2.000 la 3.000 de lei, însă numai la articolul 101 alineatul (2) litera a), adică la pensiile determinate integral prin principiul contributivității. Literele b) și c), singurele care privesc pensiile cu componentă necontributivă, au rămas la 2.000 de lei. Diferența este de 1.000 de lei pe lună de bază impozabilă, 12.000 de lei pe an, și se adaugă cotelor de 15% și 20% pe care tocmai acele litere le instituiau. Creșterea de plafon a ocolit exact categoria care se judeca la Curte.

Ce ar trebui schimbat

  • Deciziile pronunțate în aceeași ședință, pe același text, să apară în aceeași ediție a Monitorului Oficial al României. Efectul practic: cine caută soluția pe articolul 101 găsește amândouă variantele de inadmisibilitate într-un singur loc, în locul unei căutări care depinde de norocul numărului de ediție.
  • Dispozitivul să poarte, pe lângă eticheta soluției, motivul care a determinat-o. O formulă de tipul „ca devenită inadmisibilă, Curtea fiind sesizată anterior publicării Deciziei nr. 724/2024” ar scuti practicianul de citirea paragrafului 145 pentru a afla de ce două decizii gemene au dispozitive diferite.
  • Decizia care respinge ca inadmisibilă să spună, la fel ca cea care respinge ca devenită inadmisibilă, ce se întâmplă cu efectele deciziei anterioare. Paragraful 146 din Decizia nr. 63 există; omologul lui lipsește din Decizia nr. 64. Autorul excepției rămâne să deducă singur că poate invoca Decizia nr. 724/2024 în fața instanței de fond, deși concluzia e aceeași.
  • Nerespectarea articolului 29 alineatul (4) din Legea nr. 47/1992 să primească o consecință, nu doar o constatare. În 12 dosare din 106, instanța care a sesizat Curtea nu și-a exprimat opinia asupra excepției. Un termen legal pentru completarea încheierii ar aduce judecătorului-raportor tocmai materialul pentru care obligația a fost scrisă.
  • Un termen legal pentru publicarea deciziilor Curții Constituționale, calculat de la pronunțare. Cele 271 de zile scurse între 22 ianuarie și 20 octombrie 2026 au fost zile în care 107 dosare nu aveau răspuns, deși el exista, iar singurul reper de ritm din sistem, termenul de 45 de zile, se declanșează numai la deciziile de admitere.
  • Plafonul de venit neimpozabil să fie unic pentru toate cele trei litere ale articolului 101 alineatul (2). Diferența de 1.000 de lei pe lună între litera a) și literele b) și c) nu are nicio justificare în nota de fundamentare a Legii nr. 244/2024 și a lăsat tocmai pensiile aflate în litigiu în afara majorării.
Publicitate
edupress.ro: școala ta n-are site? Îl primește gratuit. Solicită site-ul școlii.
edupress.ro: site gratuit pentru școala ta, pentru grădinițe, școli și universități. Solicită site-ul școlii.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 20 octombrie 2026, paginile 2-16 16 pagini PDF, 112 KB actul începe la pagina 2

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Celelalte ediții citate: nr. 875/2026

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Se încarcă textul actului…

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 20 octombrie 2026, paginile 2-16

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.