Pe scurt
- Statul mai ia 127.863 de metri pătrați pentru calea ferată Caransebeș-Timișoara-Arad și plătește 4.699.105,39 de lei. Sunt 362 de poziții de proprietate privată, în douăsprezece localități din județele Caraș-Severin, Timiș și Arad. Adăugând terenurile publice preluate prin anexele nr. 3 și nr. 4, amplasamentul numit „suplimentar” înseamnă 175.608 metri pătrați, adică 17,6 hectare.
- Jumătate dintre proprietari primesc sub 1.000 de lei. Despăgubirea mediană este de 901,34 lei, 55 de poziții iau sub 100 de lei, iar cea mai mică sumă din listă este de 2,29 lei. La capătul celălalt, primele zece poziții adună 2.439.790,02 lei, adică 51,9% din toți banii.
- O cincime din despăgubiri se întoarce la stat și la primării. Opt poziții aparțin companiilor feroviare de stat și valorează 661.278,79 de lei, iar 42 sunt trecute pe numele unor comune sau al municipiului Arad, ca domeniu privat, și valorează 311.801,51 de lei. Mențiunea „proprietar neidentificat” apare la 47 de poziții, care însumează 694.791,13 lei.
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 810 din 24 septembrie 2026, paginile 2-23
Intră în vigoare: 24 septembrie 2026, la data publicării, fiindcă hotărârile Guvernului nu au termenul de trei zile prevăzut pentru legi și ordonanțe
Guvernul a adoptat pe 18 septembrie 2026 o hotărâre care extinde coridorul de expropriere al modernizării căii ferate Caransebeș-Timișoara-Arad, iar textul a apărut pe 24 septembrie 2026 în Monitorul Oficial. Mecanismul este cel aplicat cu o zi mai devreme și la amplasamentul suplimentar de la Azuga și Bușteni: Guvernul aprobă un amplasament nou, trece pe o listă imobilele private aflate pe el, fixează câte o sumă pentru fiecare și devine proprietar în câteva săptămâni. Temeiul este art. 11 alin. (6) din Legea nr. 255/2010, textul care permite reluarea procedurii atunci când amplasamentul lucrării se modifică după revizuirea studiului de fezabilitate sau după definitivarea proiectului tehnic. Articolul 1 al hotărârii spune explicit de unde vine schimbarea: amplasamentul suplimentar este cel rezultat „conform variantei finale a studiului de fezabilitate”.
Linia Caransebeș-Timișoara-Arad are 162 de kilometri și face parte din ramura sudică a coridorului paneuropean IV. Indicatorii tehnico-economici ai lucrării au fost aprobați prin Hotărârea Guvernului nr. 412/2021, iar expropriator este statul român, reprezentat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională de Căi Ferate CFR. Cele douăsprezece localități atinse acum sunt Caransebeș, Păltiniș, Constantin Daicoviciu și Sacu în județul Caraș-Severin, Găvojdia, Dudeștii Noi, Sânandrei și Orțișoara în județul Timiș, Vinga, Șagu, Arad și Vladimirescu în județul Arad.
Suma este scrisă la articolul 3 rotunjită în mii de lei: 4.700. Adunarea celor 362 de valori individuale din anexa nr. 2 dă 4.699.105,39 de lei, exact totalul tipărit la finalul listei, deci rotunjirea din corpul hotărârii lasă un excedent de 894,61 lei. Banii vin de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, dar nu de pe o linie de cheltuieli proprii: capitolul este 84.01 „Transporturi”, titlul 56 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”, iar articolul bugetar 56.48, programele finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională pentru cadrul financiar 2021-2027.
Din cei 4.699.105,39 de lei, 3.534.286,57 merg pe teren, iar 1.164.818,82 pe construcții, adică aproape un sfert din bani pentru 586 de metri pătrați de suprafață desfășurată și 510 metri de construcții măsurate în lungime, în general împrejmuiri. Pe județe, cele mai multe poziții sunt în Arad, 149, cu 55.616 metri pătrați și 2.068.123,38 de lei; urmează Timiș, cu 144 de poziții, 33.393 de metri pătrați și 1.472.017,06 lei, apoi Caraș-Severin, cu 69 de poziții, 38.854 de metri pătrați și 1.158.964,95 lei.
Planul topografic al amplasamentului, adică anexa nr. 1, nu a fost publicat. O notă de subsol spune că harta se comunică la cerere de către Compania Națională de Căi Ferate CFR, „imposibilitatea publicării” fiind pusă pe seama unor „impedimente de natură tehnico-redacțională”. Articolul 5 obligă totuși expropriatorul să afișeze planurile la sediile consiliilor locale și pe pagina proprie de internet.
Efectele pe care le produce
De la 24 septembrie 2026, cele 362 de imobile din anexa nr. 2 sunt în procedură de expropriere. Compania Națională de Căi Ferate CFR emite deciziile de expropriere, consemnează sumele pe numele proprietarilor și înscrie coridorul în cartea funciară. Proprietarul care acceptă suma o încasează; cel care nu o acceptă o poate contesta în instanță, fără ca acest lucru să oprească lucrarea, pentru că transferul dreptului de proprietate nu depinde de acordul lui.
Banii nu pleacă imediat. Articolul 3 alineatul (2) spune că Ministerul Transporturilor și Infrastructurii virează sumele într-un cont de trezorerie deschis pe numele companiei feroviare „în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării acestora”. Termenul curge, așadar, de la cererea expropriatorului, iar hotărârea nu fixează niciun termen pentru depunerea acelei cereri și niciun termen pentru plata efectivă către proprietar.
Anexele nr. 3 și nr. 4 produc alt tip de efect. Prin ele trec în coridor 13.051 de metri pătrați de proprietate publică a statului, în 20 de poziții, și 34.694 de metri pătrați de proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale, în 86 de poziții. Aici nu se plătește nimic: sunt transferuri în interiorul proprietății publice. Partea cea mai mare din terenurile statului este administrată de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare și de administrațiile bazinale de apă, adică vechile canale și diguri care traversează linia, iar din terenurile primăriilor 65 de poziții cu 24.385 de metri pătrați sunt drumuri comunale.
Pentru 47 de poziții, statul nu știe cui plătește. Subsolul anexei nr. 2 spune că numele proprietarilor „vor fi identificate ulterior”, fără să fixeze un termen și fără să prevadă vreo formă de căutare publică. Cele 47 de poziții înseamnă 19.823 de metri pătrați și 694.791,13 lei, adică 14,8% din despăgubiri, sume care rămân blocate în cont până când apare cineva să le ceară.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Hotărârea nu este prima extindere a coridorului acestei linii. Pe 30 decembrie 2025, Guvernul adoptase Hotărârea nr. 1.168/2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1221 din 31 decembrie 2025, tot pentru un „amplasament suplimentar” al modernizării Caransebeș-Timișoara-Arad, tot în temeiul art. 5 alin. (1) și (11) și al art. 11 alin. (6) din Legea nr. 255/2010. Acea hotărâre acoperea alte șapte localități din județul Timiș, Lugoj, Coșteiu, Belinț, Topolovățu Mare, Recaș, Remetea Mare și Ghiroda, cu despăgubiri de 3.860 de mii de lei. Puse cap la cap, cele două hotărâri adaugă 8,56 milioane de lei de despăgubiri suplimentare pe aceeași linie în nouă luni.
Preambulul hotărârii de acum nu o menționează pe cea din decembrie 2025 și nu trimite la niciun act care ar fi aprobat coridorul inițial. Cititorul care vrea să afle cu cât a crescut amplasamentul față de forma aprobată prima dată nu are de unde porni: singurul act citat este cel cu indicatorii tehnico-economici, Hotărârea Guvernului nr. 412/2021.
Comparația cu celălalt amplasament suplimentar al săptămânii arată cât de diferit costă pământul. La Azuga și Bușteni, 134.890 de metri pătrați au fost evaluați la 23.087.988,44 de lei, adică 171,17 lei pe metru pătrat. Aici, o suprafață aproape identică, 127.863 de metri pătrați, costă 4.699.105,39 de lei, adică 36,75 lei pe metru pătrat, de 4,7 ori mai puțin. Diferența este dată de ce anume se traversează: acolo, curți și construcții în intravilanul a două stațiuni montane, aici, teren arabil din câmpia Banatului.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Toate cele trei categorii de teren, privat, public al statului și public al primăriilor, sunt rezolvate printr-un singur act, deci coridorul se poate intabula dintr-o dată, fără să aștepte alte hotărâri.
- Totalurile se închid la ultimul ban: suma celor 362 de despăgubiri individuale dă exact valoarea tipărită la finalul anexei nr. 2, iar suprafețele din anexele nr. 3 și nr. 4 se potrivesc și ele cu totalurile lor.
- Banii sunt deja alocați bugetar, pe o linie identificată până la nivel de articol, nu promiși dintr-o rectificare viitoare.
- Actul atestă, în subsolul anexei nr. 2, că pe amplasament nu au fost identificate lăcașuri de cult, monumente sau situri istorice, adică situațiile în care exproprierea ar fi cerut o lege, nu o hotărâre de Guvern.
- Pentru cele 47 de poziții fără proprietar cunoscut banii sunt totuși prevăzuți, deci cine își dovedește dreptul mai târziu are de unde fi plătit.
Ce rămâne o problemă
- Jumătate din listă primește sume simbolice. Mediana listei este de 901,34 lei, iar 55 de poziții iau sub 100 de lei, cu tot aparatul de notificare, evaluare, decizie și intabulare pus în mișcare pentru fiecare.
- Prețul pe metru pătrat variază de 240 de ori în același act, de la 1,38 lei pentru albiile de la Sacu la 331,38 lei pentru arabilul din intravilanul Sânandreiului, fără ca vreun criteriu să apară în textul publicat.
- Rapoartele de evaluare care stau la baza sumelor nu se publică, deci proprietarul nu poate compara propria despăgubire cu regula după care a fost calculată.
- Planul amplasamentului, anexa nr. 1, lipsește din Monitorul Oficial, iar cine vrea să vadă pe unde trece coridorul trebuie să ceară harta companiei feroviare sau să meargă la primărie.
- Este a doua extindere a aceluiași coridor în nouă luni, iar o parte dintre proprietari intră a doua oară într-o procedură pe care o credeau încheiată.
Sfaturi utile
- Verificați dacă imobilul dumneavoastră este pe listă. Anexa nr. 2 se citește în ediția oficială în PDF, atașată la finalul articolului, la paginile 4-18. Căutați după numele localității, apoi după numărul cadastral sau după tarla și parcelă, nu după nume, fiindcă 47 de poziții sunt trecute fără proprietar.
- Dacă găsiți terenul, dar la rubrica proprietarului scrie „proprietar neidentificat”, mergeți cu actele de proprietate la primărie și la biroul de cadastru. Suma este deja prevăzută în anexă și vă revine, dar nimeni nu vă caută.
- Cereți planul amplasamentului. Planul nu s-a publicat, însă articolul 5 obligă expropriatorul să o afișeze la sediul consiliului local și pe pagina proprie de internet, iar nota de subsol spune că se comunică la cerere de către Compania Națională de Căi Ferate CFR.
- Comparați suprafața expropriată cu suprafața totală din acte, ambele sunt în tabel. Dacă din parcelă rămâne o fâșie neutilizabilă, cereți exproprierea totală în procedura administrativă, înainte de a semna acceptarea sumei.
- Nu semnați acceptarea despăgubirii dacă nu sunteți de acord cu ea. Contestarea sumei în instanță nu oprește lucrarea și nu vă face să pierdeți dreptul la banii deja consemnați, dar acceptarea scrisă închide discuția.
- Dacă pe teren aveți o construcție sau o împrejmuire, verificați coloanele de construcții din tabel. Împrejmuirile apar în metri liniari și sunt plătite cu 230, 280 sau 400 de lei pe metru, în funcție de poziție, iar clădirile apar în metri pătrați de suprafață desfășurată.
- Păstrați o copie a paginii din Monitorul Oficial în care apare poziția dumneavoastră. Este singurul document public care atestă suma estimată de expropriator și vă folosește ca punct de pornire într-o contestație.
Întrebări frecvente
Când îmi pierd dreptul de proprietate?
Cât primesc pentru un metru pătrat?
Ce înseamnă „proprietar neidentificat”?
Primăria mea pierde drumuri comunale. Sunt despăgubită?
De ce nu găsesc harta amplasamentului în Monitorul Oficial?
Ce se întâmplă dacă nu sunt de acord cu suma?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Anexa nr. 2, pozițiile 249 și 278: același număr cadastral pentru două imobile diferite, în aceeași comună. Poziția 249 trece numărul cadastral 311063 pe numele lui Filip Viorica, tarlaua 44, parcela 255/38, dintr-un imobil de 39.627 de metri pătrați, cu 43 de metri pătrați expropriați și 186,34 lei. Poziția 278 trece același număr cadastral 311063 pe numele S.C. Fox Impex S.R.L., tarlaua 360, parcela 2756/36, dintr-un imobil de 36.000 de metri pătrați, cu 6 metri pătrați expropriați și 45,88 lei. Ambele sunt în comuna Șagu, județul Arad, iar în interiorul aceleiași unități administrativ-teritoriale un număr cadastral identifică un singur imobil. Numărul cadastral este datul după care se emite decizia de expropriere și se face înscrierea în cartea funciară, deci una dintre cele două poziții nu se poate executa așa cum este scrisă.
- Aceeași descriere a proprietarului duce, în două anexe, la două regimuri opuse. În anexa nr. 2, pozițiile 93-96 din comuna Găvojdia poartă în coloana proprietarului, în același rând, și numele comunei ca deținător al domeniului privat, și mențiunea de proprietar neidentificat; ele primesc despăgubiri, în total 1.277,38 lei pentru 447 de metri pătrați. În anexa nr. 4, pozițiile 4 și 6 de la Constantin Daicoviciu, poziția 20 de la Sacu și poziția 23 de la Găvojdia sunt descrise la fel, comuna plus mențiunea de proprietar neidentificat, dar sunt trecute în domeniul public și nu primesc nimic, deși însumează 513 metri pătrați. Cele două calificări se exclud, fiindcă un bun aflat în domeniul public al comunei are un proprietar identificat, iar actul nu arată nici după ce criteriu au fost repartizate pozițiile între cele două anexe, nici ce se întâmplă cu cele din anexa nr. 4 dacă proprietarul apare. Nota de subsol care promite identificarea ulterioară este scrisă numai sub anexa nr. 2 și nu se repetă sub anexa nr. 4.
- Nota de subsol a anexei nr. 2: enumerarea preluată din art. 7 alin. (4) din Legea nr. 33/1994 omite cimitirele. Nota atestă că „nu au fost identificate terenuri care fac parte din categoria prevăzută la art. 7 alin. (4) din Legea nr. 33/1994 […], respectiv: lăcașuri de cult, monumente, ansambluri și situri istorice, alte așezăminte de valoare națională deosebită ori localități urbane sau rurale în întregime”. Textul legii enumeră „lăcașuri de cult, monumente, ansambluri și situri istorice, cimitire, alte așezăminte de valoare națională deosebită ori localități urbane sau rurale în întregime”. Categoria este definită prin trimitere și restrânsă imediat după, iar din atestare nu se poate stabili dacă cimitirele au fost verificate. Miza nu este formală: pentru bunurile din acea categorie, declararea utilității publice se face prin lege, nu prin hotărâre a Guvernului.
Analiza redacției
Observația care nu se vede citind actul de la cap la coadă apare abia când îl pui lângă Monitorul Oficial din 31 decembrie 2025. Acolo, Hotărârea Guvernului nr. 1.168/2025 aproba un alt „amplasament suplimentar” al aceleiași linii Caransebeș-Timișoara-Arad, pentru Lugoj, Coșteiu, Belinț, Topolovățu Mare, Recaș, Remetea Mare și Ghiroda, cu 3.860 de mii de lei, în temeiul acelorași trei texte din Legea nr. 255/2010. În nouă luni, aceeași lucrare a produs două hotărâri de completare a coridorului și 8,56 milioane de lei de despăgubiri suplimentare. Niciuna dintre ele nu o pomenește pe cealaltă și niciuna nu trimite la hotărârea care a aprobat coridorul inițial. Cine vrea astăzi să știe cât teren a strâns proiectul în total, și cu ce bani, trebuie să adune singur trei acte pe care nimic nu le leagă între ele.
A doua observație iese din sortarea listei după preț. Grila are aproape cincizeci de combinații de localitate, poziție față de sat și categorie de folosință, iar în interiorul fiecăreia tariful se repetă identic de la o poziție la alta, ceea ce arată o evaluare făcută pe clase, nu pe imobil. Două rezultate ies în evidență. La Șagu, pentru teren arabil în extravilan, șaisprezece poziții primesc 4,33 lei pe metru pătrat, iar șase poziții primesc 7,65 lei, cu 77% mai mult; ruptura cade exact la trecerea de la tarlalele dinspre sat la tarlaua 360, cea lipită de hotarul municipiului Arad, unde tariful este tot 7,65. La Sânandrei, terenul arabil din intravilan ia 331,38 lei pe metru pătrat, iar curțile și construcțiile din același intravilan iau 152,94, deci pământul de arat este plătit de 2,17 ori mai scump decât terenul de sub o clădire, în aceeași comună. Explicația poate exista în rapoartele de evaluare, dar rapoartele nu se publică, iar din act nu se poate deduce.
A treia observație ține de raportul dintre efortul administrativ și sumele mișcate. Din cele 362 de poziții, 167 au sub 100 de metri pătrați și 118 au sub 50. Suma mediană este de 901,34 lei, 190 de poziții iau sub 1.000 de lei și adună împreună 60.154,12 lei, adică 1,3% din total, iar 55 de poziții iau sub 100 de lei și adună 2.157,15 lei, cu o medie de 39 de lei fiecare. Cea mai mică despăgubire din listă este de 2,29 lei. Pentru fiecare dintre aceste dosare se face o evaluare, se emite o decizie, se notifică proprietarul, se întocmește documentația cadastrală și se operează în cartea funciară, iar costul acestor pași depășește cu mult suma plătită. La capătul opus, zece poziții concentrează 51,9% din bani, iar treizeci și șase de poziții, adică 10% din listă, concentrează 82%.
În fine, structura beneficiarilor merită spusă, pentru că nu se vede din niciun total. Opt poziții din lista de proprietate privată aparțin companiilor feroviare de stat, Compania Națională de Căi Ferate CFR și S.N.T.F.M. CFR Marfă, și valorează 661.278,79 de lei, adică 14,1% din alocare; sunt terenuri din domeniul lor privat, deci statul, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, plătește 661 de mii de lei unor societăți pe care tot el le controlează, pentru o lucrare a lor. Alte 42 de poziții sunt trecute pe numele unor comune sau al municipiului Arad, ca domeniu privat, și valorează 311.801,51 de lei. Împreună, 973.080,30 de lei, adică 20,7% din despăgubiri, rămân în sfera publică, în timp ce prin anexele nr. 3 și nr. 4 aceleași instituții cedează gratuit 47.745 de metri pătrați. Persoanelor fizice le revin 212 poziții și 2.326.852,92 de lei, adică 49,5%, sub jumătate din suma pe care actul o numește despăgubire. Ce iese bine în acest act este aritmetica: toate cele șase coloane cu totaluri din anexa nr. 2 se închid la bani, la fel și suprafețele din anexele nr. 3 și nr. 4, iar trimiterile la Legea nr. 255/2010 și la Hotărârea Guvernului nr. 53/2011 duc unde trebuie.
Ce ar trebui schimbat
- Fiecare hotărâre de amplasament suplimentar ar trebui să le citeze pe cele anterioare, pentru aceeași lucrare. Un rând în preambul care să trimită la Hotărârea Guvernului nr. 1.168/2025 și la hotărârea coridorului inițial ar arăta dintr-o privire cât a crescut proiectul și ar face verificabilă suma totală cheltuită pe expropriere.
- Grila de evaluare ar trebui publicată odată cu anexa. Cât timp rămâne nepublicată, un proprietar din Șagu nu poate afla de ce vecinul lui de peste drum ia 7,65 lei pe metru pătrat, iar el 4,33, și nu are ce contesta în afară de propria sumă.
- Pentru pozițiile sub un prag de valoare ar trebui prevăzută o procedură simplificată. Cincizeci și cinci de poziții din acest act valorează împreună 2.157 de lei, mai puțin decât costă întocmirea dosarelor lor; o plată forfetară cu un singur act ar scuti și administrația, și oamenii.
- Termenul de 30 de zile ar trebui legat de publicarea hotărârii, nu de cererea expropriatorului. Astăzi proprietarul își pierde imobilul la o dată calculabilă din lege, iar statul începe să numere cele 30 de zile de la un act pe care îl emite când vrea.
- Mențiunea „proprietar neidentificat” ar trebui însoțită de un termen de căutare și de o publicare nominală a pozițiilor. Sunt 47 de poziții și 694.791,13 lei; în forma de acum, banii stau blocați fără ca cineva să fie obligat să caute proprietarul într-un interval anume.
- Planul amplasamentului ar trebui publicat, măcar ca fișier atașat ediției electronice. Un plan care nu încape în pagina tipărită încape într-un PDF, iar „impedimentele de natură tehnico-redacțională” nu mai explică nimic atunci când Monitorul Oficial se citește oricum pe ecran.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 810 din 24 septembrie 2026 32 de pagini PDF, 208 KB actul începe la pagina 2
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
HOTĂRÂRE privind aprobarea declanșării procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată, aprobarea listei imobilelor proprietate publică a statului și a listei imobilelor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale, situate pe amplasamentul suplimentar care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Modernizarea liniei feroviare Caransebeș-Timișoara-Arad”, aflate pe raza unităților administrativ-teritoriale Caransebeș, Păltiniș, Constantin Daicoviciu și Sacu — județul Caraș-Severin, Găvojdia, Dudeștii Noi, Sânandrei și Orțișoara — județul Timiș, Vinga, Șagu, Arad și Vladimirescu — județul Arad
EMITENT: Guvernul României
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 810 din 24 septembrie 2026
Mai jos sunt redate dispozițiile hotărârii, titlurile anexelor nr. 2-4, totalurile tipărite la finalul fiecărei liste și notele de subsol. Cele 362 de poziții din anexa nr. 2, cele 20 din anexa nr. 3 și cele 86 din anexa nr. 4 ocupă douăzeci de pagini de tabel și se citesc în ediția oficială în PDF, atașată mai sus.
Având în vedere Hotărârea Guvernului nr. 412/2021 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Modernizarea liniei feroviare Caransebeș-Timișoara-Arad”, lucrare de utilitate publică de interes național, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 5 alin. (1) și (11) și al art. 11 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. — Se aprobă amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate publică de interes național „Modernizarea liniei feroviare Caransebeș-Timișoara-Arad”, prevăzut în anexa nr. 1*), conform variantei finale a studiului de fezabilitate.
Art. 2. — (1) Se aprobă declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar prevăzut la art. 1, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Modernizarea liniei feroviare Caransebeș-Timișoara-Arad”, aflate pe raza unităților administrativ-teritoriale Caransebeș, Păltiniș, Constantin Daicoviciu și Sacu — județul Caraș-Severin, Găvojdia, Dudeștii Noi, Sânandrei și Orțișoara — județul Timiș, Vinga, Șagu, Arad și Vladimirescu — județul Arad, expropriator fiind statul român, reprezentat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A.
(2) Se aprobă lista cuprinzând imobilele proprietate privată supuse exproprierii, potrivit alin. (1), aflate pe raza unităților administrativ-teritoriale Caransebeș, Păltiniș, Constantin Daicoviciu și Sacu — județul Caraș-Severin, Găvojdia, Dudeștii Noi, Sânandrei și Orțișoara — județul Timiș, Vinga, Șagu, Arad și Vladimirescu — județul Arad, proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor, prevăzută în anexa nr. 2.
(3) Se aprobă lista imobilelor proprietate publică a statului care fac parte din coridorul de expropriere, situate pe amplasamentul suplimentar aprobat conform art. 1, prevăzută în anexa nr. 3.
(4) Se aprobă lista imobilelor proprietate publică a unităților administrativteritoriale, care fac parte din coridorul de expropriere, situate pe amplasamentul suplimentar aprobat conform art. 1, prevăzută în anexa nr. 4.
Art. 3. — (1) Sumele individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar prevăzut la art. 1, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Modernizarea liniei feroviare Caransebeș-Timișoara-Arad”, aflate pe raza unităților administrativ-teritoriale Caransebeș, Păltiniș, Constantin Daicoviciu și Sacu — județul Caraș-Severin, Găvojdia, Dudeștii Noi, Sânandrei și Orțișoara — județul Timiș, Vinga, Șagu, Arad și Vladimirescu — județul Arad, sunt în cuantum de 4.700 mii lei și se alocă de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2026 nr. 43/2026, la capitolul 84.01 „Transporturi”, titlul 56 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”, articolul 56.48 „Programe finanțate din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), aferente cadrului financiar 2021-2027”.
(2) Sumele individuale prevăzute la alin. (1) se virează de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii într-un cont de trezorerie deschis pe numele Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A., în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării acestora, conform prevederilor art. 4 alin. (8) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2011, cu completările ulterioare, urmând ca acestea să fie puse la dispoziția proprietarilor/deținătorilor de imobile proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate publică prevăzut la art. 1, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național, în vederea efectuării plății despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în condițiile legii.
Art. 4. — Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A., răspunde de realitatea datelor înscrise în lista cuprinzând imobilele proprietate privată, în lista cuprinzând imobilele proprietate publică a statului, precum și în lista imobilelor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale, situate pe amplasamentul suplimentar prevăzut la art. 1, de corectitudinea datelor înscrise în documentele care au stat la baza stabilirii acestora, precum și de modul de utilizare, în conformitate cu dispozițiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor prezentei hotărâri.
Art. 5. — Planurile cu amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate publică de interes național prevăzut la art. 1 se aduc la cunoștința publică prin afișare la sediul consiliilor locale implicate și, respectiv, prin afișare pe pagina proprie de internet a expropriatorului, în condițiile legii.
Art. 6. — Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU ILIE-GAVRIL BOLOJAN Contrasemnează: p. Viceprim-ministru, interimar, Ileana-Andreea Curmei-Semenescu, consilier de stat p. Ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar, Mariana Ioniță, secretar general p. Ministrul finanțelor, Mihai Diaconu, secretar de stat București, 18 septembrie 2026. Nr. 744.
*) Anexa nr. 1 se comunică persoanelor fizice și juridice interesate, la solicitarea acestora, de către Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A., care este depozitarul acesteia, imposibilitatea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hărții topografice fiind determinată de impedimente de natură tehnico-redacțională.
ANEXA Nr. 2
L I S T A cuprinzând imobile — terenuri și construcții proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere, situate pe amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate publică de interes național „Modernizarea liniei feroviare Caransebeș-Timișoara-Arad”, aflate pe raza unităților administrativ-teritoriale Caransebeș, Păltiniș, Constantin Daicoviciu și Sacu — județul Caraș-Severin, Găvojdia, Dudeștii Noi, Sânandrei și Orțișoara — județul Timiș, Vinga, Șagu, Arad și Vladimirescu — județul Arad, proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor
[Urmează tabelul cu 362 de poziții: nr. crt., nr. parcelă pe planul de situație, județul, UAT, numele proprietarului sau deținătorului, tarlaua/parcela, suprafața totală din acte, poziția față de localitate, categoria de folosință, nr. cadastral/nr. CF, suprafața terenului expropriat, valoarea despăgubirii terenului, construcțiile de expropriat și valoarea despăgubirii totale.]
T O T A L: suprafața terenului expropriat 127.863 mp; valoarea despăgubirii terenului, conform Legii nr. 255/2010, 3.534.286,57 lei; construcții de expropriat 586 mp suprafață desfășurată și 510 m lungime; valoarea despăgubirii construcției 1.164.818,82 lei; valoarea despăgubirii totale 4.699.105,39 lei.
*) Pentru toate pozițiile în care se regăsește mențiunea Proprietar neidentificat*, astfel cum reiese din evidențele unităților administrativ-teritoriale, numele proprietarilor/deținătorilor vor fi identificate ulterior, în vederea completării documentațiilor necesare, conform reglementărilor în condițiile legii. **) Deținător până la soluționarea cererilor, conform legislației în vigoare. În urma întocmirii documentației cadastrale, reprezentând amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes național, nu au fost identificate terenuri care fac parte din categoria prevăzută la art. 7 alin. (4) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, respectiv: lăcașuri de cult, monumente, ansambluri și situri istorice, alte așezăminte de valoare națională deosebită ori localități urbane sau rurale în întregime.
N O T Ă: Alte date de identificare ale proprietarilor/deținătorilor, precum și orice informații necesare în vederea punerii în aplicare a măsurilor de expropriere în condițiile legii vor fi identificate ulterior, în vederea completării documentațiilor necesare, conform reglementărilor în vigoare. LEGENDĂ categorii de folosință terenuri: A — arabil; F — fâneață; CF— căi ferate; CC — curți și construcții; N — neproductiv; HR — ape curgătoare; DR — drum; P, Ps — pășuni; PD — păduri; ALT — altele.
ANEXA Nr. 3
L I S T A cuprinzând imobilele proprietate publică a statului, care fac parte din coridorul de expropriere, situate pe amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate publică de interes național „Modernizarea liniei feroviare Caransebeș-Timișoara-Arad”
[Urmează tabelul cu 20 de poziții.]
T O T A L: suprafața terenului transferat 13.051 mp.
ANEXA Nr. 4
L I S T A cuprinzând imobile proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale, care fac parte din coridorul de expropriere, situate pe amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate publică de interes național „Modernizarea liniei feroviare Caransebeș-Timișoara-Arad”
[Urmează tabelul cu 86 de poziții.]
T O T A L: suprafața terenului transferat 34.694 mp.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.


