Pe scurt

  • Statul mai ia 134.890 de metri pătrați la Azuga și Bușteni și plătește 23.087.988,44 de lei. Sunt 168 de imobile proprietate privată, trecute pe o listă separată de coridorul aprobat în urmă cu paisprezece luni. Amplasamentul numit „suplimentar” este mai mare decât cel inițial: pe partea privată, 134.890 de metri pătrați față de 104.059.
  • Aproape un sfert din bani se întorc la primării. Douăzeci și două de poziții din listă aparțin domeniului privat al orașelor Azuga și Bușteni, însumează 35.435 de metri pătrați și 5.623.076 de lei, adică 24,4% din totalul despăgubirilor. Alte 44 de poziții sunt trecute cu mențiunea „proprietar neidentificat”.
  • Prețul depinde de oraș, nu de teren. Pentru aceeași categorie, curți și construcții în intravilan, anexa dă 147,20 lei pe metru pătrat la Azuga și 320,60 sau 436,25 lei la Bușteni. Cele două orașe sunt vecine, iar drumul care se construiește le leagă.
Act: Hotărârea Guvernului nr. 748/2026 privind declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată, aprobarea listei imobilelor proprietate publică a statului, precum și a listei imobilelor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale, situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Acces rutier complementar descărcare A3 Azuga-Bușteni”
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 23 septembrie 2026, iar anexele nr. 1-4 în nr. 807 bis din aceeași zi
Intră în vigoare: 23 septembrie 2026, la data publicării, fiindcă hotărârile Guvernului nu au termenul de trei zile prevăzut pentru legi și ordonanțe

Guvernul a adoptat pe 18 septembrie 2026 a doua hotărâre de expropriere pentru același drum din Valea Prahovei, iar textul ei a apărut pe 23 septembrie 2026 în Monitorul Oficial. Procedura este cea obișnuită, aceeași folosită și la lucrările de conservare a Lacului Roșu, adoptate în aceeași ședință de Guvern: statul aprobă un amplasament, trece pe o listă imobilele private de pe el, fixează câte o sumă pentru fiecare și devine proprietar în câteva săptămâni. Noutatea stă în mărimea listei. Coridorul aprobat în iulie 2025 cuprindea 121 de imobile private și 104.059 de metri pătrați. Amplasamentul suplimentar aprobat acum cuprinde 168 de imobile și 134.890 de metri pătrați, cu 29,6% mai mult decât prima dată.

Lucrarea se numește „Acces rutier complementar descărcare A3 Azuga-Bușteni” și este, în fapt, șoseaua de centură a celor două orașe montane din județul Prahova. Are în jur de 9,5 kilometri, urmează să scoată traficul de tranzit de pe DN 1, iar valoarea totală a investiției depășește 843 de milioane de lei cu TVA. Expropriator este statul român, reprezentat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, prescurtată CNAIR. Planurile topografice din anexa nr. 1 poartă însă alt beneficiar, Consiliul Județean Prahova, care a comandat ridicarea și a recepționat-o în mai 2026.

Suma pe care hotărârea o pune deoparte este scrisă la articolul 3 rotunjită, în mii de lei: 23.088. Adunarea celor 181 de valori individuale din anexa nr. 2 dă 23.087.988,44 de lei, exact totalul tipărit la finalul listei, deci rotunjirea din corpul hotărârii este în plus cu 11,56 lei. Banii vin de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, dar nu de pe o linie de cheltuieli proprii: capitolul este 84.01 „Transporturi”, titlul 56 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”, iar articolul bugetar este 56.48, programele finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională pentru cadrul financiar 2021-2027.

Anexele nu au încăput în ediția obișnuită și au fost publicate separat, pe 96 de pagini, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 bis din 23 septembrie 2026. Prima dintre ele are 85 de planșe la scările 1:500 și 1:1000, anexa nr. 2 este lista imobilelor private, anexa nr. 3 cuprinde 11 imobile proprietate publică a statului cu 68.805 metri pătrați, iar anexa nr. 4 cuprinde 13 imobile proprietate publică a orașelor Azuga și Bușteni cu 14.199 de metri pătrați. Terenul adăugat acum însumează, cu tot cu imobilele publice, 217.894 de metri pătrați, adică aproape 22 de hectare.

Efectele pe care le produce

Hotărârea nu transferă ea însăși proprietatea. Ea deschide procedura din Legea nr. 255/2010, iar de la publicare pornește un calendar cu termene fixe, inegal împărțit între proprietar și stat. CNAIR notifică proprietarii și afișează lista la primărie și pe pagina proprie de internet. Din acel moment, proprietarul are 30 de zile lucrătoare ca să se prezinte la sediul expropriatorului cu actele de proprietate, potrivit articolului 8 alineatul (2). La cinci zile lucrătoare după expirarea acelui termen, expropriatorul emite decizia de expropriere, potrivit articolului 9 alineatul (1), iar articolul 9 alineatul (3) spune limpede că decizia se emite chiar dacă proprietarul nu s-a prezentat sau dacă nu s-a ajuns la nicio înțelegere. Transferul dreptului de proprietate operează de drept la data emiterii deciziei, după consemnarea sumelor.

Pe partea de bani, termenele curg altfel. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii virează sumele într-un cont de trezorerie deschis pe numele CNAIR în cel mult 30 de zile, dar nu de la publicarea hotărârii, ci de la aprobarea cererii de deschidere de credite, așa cum prevede articolul 4 alineatul (8) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2011. Cererea aceea nu are ea însăși un termen. Mai departe, proprietarul are 10 zile de la aducerea la cunoștință publică pentru a depune cererea de plată și 15 zile pentru a completa documentația cerută, iar comisia de verificare a dreptului de proprietate se numește în cinci zile de la emiterea deciziei de expropriere. Plata efectivă se face în cel mult 90 de zile de la hotărârea comisiei. Cine nu e mulțumit de sumă se poate adresa instanței în termenul general de prescripție, însă contestația nu suspendă nici transferul proprietății, nici lucrările.

Al treilea efect privește imobilele publice. Anexa nr. 3 scoate din folosință curentă 68.805 metri pătrați aflați în proprietatea publică a statului: o porțiune din DN 1 administrată de CNAIR, albia râului Prahova și a pârâului Jepilor, administrate de Administrația Națională Apele Române, terenuri de cale ferată aflate în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate CFR și 350 de metri pătrați de pădure administrată de Romsilva. Același lucru se întâmplă, prin anexa nr. 4, cu 14.199 de metri pătrați din domeniul public al celor două orașe, în cea mai mare parte drumuri. Pentru niciuna dintre aceste două categorii hotărârea nu prevede despăgubiri, fiindcă transferul se face între entități publice.

În fine, actul are un efect care se vede doar dacă deschizi lista. Patruzeci și patru dintre cele 168 de poziții poartă mențiunea „proprietar neidentificat”, iar nota de subsol a anexei le enumeră pe toate, de la poziția 1 până la poziția 164. Pentru ele, banii se consemnează oricum, iar numele se caută abia după aceea, ca să se poată completa documentațiile. Practic, proprietatea trece la stat înainte ca statul să știe de la cine a luat-o.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Coridorul inițial a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2025 din 14 iulie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 21 iulie 2025. Acolo, anexa nr. 2 avea 121 de poziții, 104.059 de metri pătrați și un total de 23.241.424 de lei. În anexa nr. 3 erau trecuți 89.411 metri pătrați de proprietate publică a statului, iar anexa nr. 4 avea 22.395 de metri pătrați aparținând celor două orașe. Coridorul inițial însuma 215.865 de metri pătrați.

Comparația cu actul din 23 septembrie 2026 dă un rezultat neașteptat. Amplasamentul suplimentar are 217.894 de metri pătrați, deci cu 2.029 mai mult decât cel pe care îl completează. Pe partea privată, care este singura plătită, diferența e și mai clară: 134.890 de metri pătrați acum, față de 104.059 atunci. Suma rămâne aproape neschimbată, 23.087.988,44 de lei față de 23.241.424, fiindcă în lista nouă intră mult teren ieftin: 37.327 de metri pătrați de pădure în extravilan, evaluați la 18,39 lei pe metru pătrat la Azuga și 23,65 lei la Bușteni. Cumulat, cele două hotărâri scot din proprietate privată 289 de imobile, 238.949 de metri pătrați și 46.329.412,44 de lei.

Același tip de hotărâre a fost adoptat și pentru o cale ferată, cu suprafețe și sume mult mai mici: amplasamentul suplimentar dintre Caransebeș și Arad adaugă 362 de poziții private, iar despăgubirea mediană este de 901 lei.

S-a schimbat și temeiul juridic. Hotărârea din 2025 a fost dată numai în baza articolului 5 alineatele (1) și (11) din Legea nr. 255/2010. Cea din 2026 adaugă articolul 11 alineatul (6), textul care permite actualizarea datelor de identificare a imobilelor atunci când amplasamentul lucrării se modifică după revizuirea studiului de fezabilitate. Tot articolul 11 a fost ciuntit între timp: prin Decizia nr. 482/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 4 martie 2025, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale alineatele (61), (63) și (68)-(610), iar acestea și-au încetat efectele juridice la 18 aprilie 2025. Ele reglementau drumul invers, scoaterea imobilelor din coridor și întoarcerea lor la foștii proprietari când proiectul se abandonează.

În sfârșit, s-au schimbat prețurile, iar asta se poate măsura exact, fiindcă unele imobile apar în ambele liste. Societatea Hidro Jepi S.A., fostă Omnimpex Hârtia S.A., figura în 2025 cu 68 de metri pătrați expropriați dintr-o parcelă de 1.241 și cu 20.502 lei, adică 301,50 lei pe metru pătrat. În lista nouă apare la poziția 168 cu restul parcelei, exact 1.173 de metri pătrați, și cu 376.054 de lei, adică 320,59 lei pe metru pătrat, la care se adaugă 89.424 de lei pentru o construcție de 83 de metri pătrați. La fel, o proprietară din Bușteni primise în 2025 pentru 381 de metri pătrați 114.874 de lei, tot 301,51 lei pe metru pătrat, iar acum primește pentru 617 metri pătrați 197.805 lei, tot 320,59. Creșterea, pe aceleași parcele și în aceeași categorie, este de 6,3% în paisprezece luni.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Lucrarea are deja coridorul complet, deci constructorul nu mai lucrează pe un amplasament incomplet, iar termenul asumat pentru centură, decembrie 2027, rămâne teoretic atins.
  • Suma este alocată în același act cu lista, iar totalul tipărit în anexă se verifică la ultimul ban față de cele 181 de valori individuale.
  • Nota de subsol enumeră, poziție cu poziție, toate cele 44 de cazuri fără proprietar identificat, așa că un moștenitor își poate găsi parcela chiar dacă numele lui nu apare nicăieri.
  • Despăgubirile pentru construcții și pentru masa lemnoasă sunt calculate separat de teren, ceea ce dă proprietarului o bază clară de contestație pe fiecare componentă.
  • Anexa nr. 1 are 85 de planșe la scara 1:500 și 1:1000, deci limita coridorului se poate verifica pe teren, nu doar pe hârtie.

Ce rămâne o problemă

  • Proprietarii pierd dreptul de proprietate la o dată pe care o alege expropriatorul, în timp ce banii ajung la capătul unui lanț care începe cu o cerere de deschidere de credite fără termen legal.
  • Același fel de teren este plătit de peste două ori mai mult la Bușteni decât la Azuga, iar hotărârea nu explică diferența nicăieri.
  • Chiar și în interiorul orașului Bușteni, curțile și construcțiile din intravilan primesc două tarife diferite, 320,60 și 436,25 de lei pe metru pătrat, fără vreun criteriu vizibil în act.
  • Un sfert din bani se întoarce la cele două primării, ca despăgubire pentru domeniul lor privat, deși tot ele beneficiază de drum.
  • Amplasamentul „suplimentar” depășește coridorul inițial, ceea ce arată că documentația din 2025 a fost aprobată pe o soluție tehnică nefinalizată.
  • Lucrarea poartă în nume descărcarea de pe autostrada A3 Comarnic-Brașov, care în 2026 se află încă în faza de studiu de fezabilitate.

Sfaturi utile

  1. Caută-ți parcela în anexa nr. 2 din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 bis, nu în hotărârea din nr. 807. Numărul cadastral și numărul de carte funciară sunt tipărite acolo, iar identificarea se face după ele, nu după nume.
  2. Dacă parcela ta apare la una dintre cele 44 de poziții cu „proprietar neidentificat”, prezintă-te oricum la CNAIR cu extrasul de carte funciară. Suma este deja consemnată pe poziția aceea și te așteaptă, dar nu se plătește din oficiu.
  3. Ține minte cele 30 de zile lucrătoare de la notificare. După ele, decizia de expropriere se emite în cinci zile lucrătoare, indiferent dacă te-ai prezentat sau nu, iar proprietatea trece la stat în acel moment.
  4. Verifică separat cele trei componente ale sumei: terenul, construcția și masa lemnoasă. Opt poziții din listă au și despăgubire pentru construcție, iar cinci au și pentru masă lemnoasă, cu valori care merg de la 184 la peste 1.000 de lei pe metru pătrat de construcție.
  5. Compară prețul unitar primit cu cel din grila anexei pentru aceeași categorie și același oraș. Dacă la Bușteni ți se dau 320,60 lei pe metru pătrat, iar vecinul de peste drum are 436,25, ai un punct de plecare concret pentru contestație.
  6. Dacă ai fost expropriat și în 2025 pe aceeași parcelă, cere la dosar ambele rapoarte de evaluare. Diferența măsurabilă între cele două acte este de 6,3% pe metru pătrat, iar ea arată ce grilă s-a folosit de fiecare dată.
  7. Contestă în instanță cuantumul, dacă e cazul, dar nu conta pe suspendarea lucrărilor. Articolul 9 alineatul (2) din Legea nr. 255/2010 spune că decizia de expropriere este titlu executoriu și că plângerea nu oprește transferul.
  8. Dacă exproprierea îți taie parcela în bucăți nefolosibile, spune asta în scris comisiei încă de la prima prezentare. Cazul poziției 168, unde acum se ia tot ce rămăsese după prima expropriere, arată că situația e recunoscută în practică.

Întrebări frecvente

Ce înseamnă „amplasament suplimentar” și de ce a fost nevoie de el?
Înseamnă că, după ce coridorul de expropriere a fost aprobat în iulie 2025 și intabulat pe baza Deciziei de expropriere nr. 930 din 26 septembrie 2025, proiectul tehnic a arătat că mai e nevoie de teren. Articolul 11 alineatul (6) din Legea nr. 255/2010 permite actualizarea listei când amplasamentul se modifică. Suprafața adăugată acum, 217.894 de metri pătrați cu tot cu imobilele publice, este mai mare decât coridorul inițial de 215.865.
Când pierd proprietatea și când primesc banii?
Proprietatea trece la stat la data emiterii deciziei de expropriere, adică la cinci zile lucrătoare după expirarea celor 30 de zile lucrătoare pe care le ai de la notificare. Banii se plătesc mai târziu: comisia de verificare a dreptului de proprietate se numește în cinci zile de la decizie, tu depui cererea de plată în 10 zile de la aducerea ei la cunoștință publică, iar plata se face în cel mult 90 de zile de la hotărârea comisiei.
Cât se plătește pe metru pătrat?
Depinde de oraș și de categoria de folosință. La Azuga, curțile și construcțiile din intravilan sunt evaluate la 147,20 lei pe metru pătrat, fânețele, pășunile și pădurile din intravilan la 105,11 lei, iar terenul din extravilan la 18,39 lei. La Bușteni, curțile și construcțiile din intravilan primesc 320,60 sau 436,25 de lei, fânețele din intravilan 126,13, 231,20 sau 357,44 de lei, iar pădurea din extravilan 23,65 lei. Media pe toată lista este de 171,17 lei pe metru pătrat.
Ce fac dacă la poziția mea scrie „proprietar neidentificat”?
Suma rămâne consemnată pe poziția respectivă, iar nota de subsol a anexei spune că numele vor fi identificate mai târziu, ca să se poată completa documentațiile. Practic, trebuie să te prezinți tu la expropriator cu actele care dovedesc dreptul, altfel banii rămân în cont. Sunt 44 de asemenea poziții, enumerate una câte una în nota de la finalul anexei nr. 2.
Primăriile din Azuga și Bușteni primesc bani?
Da, pentru terenurile din domeniul lor privat. Sunt 22 de poziții în listă, cu 35.435 de metri pătrați și 5.623.076 de lei, adică 24,4% din totalul despăgubirilor. Separat, prin anexa nr. 4, cele două orașe cedează 14.199 de metri pătrați din domeniul public, de data aceasta fără nicio despăgubire.
Drumul acesta este autostradă?
Nu. Este un drum de legătură de aproximativ 9,5 kilometri, cu rol de centură pentru Azuga și Bușteni, care urmează să descarce traficul de pe DN 1 și să se racordeze la viitoarea autostradă A3 Comarnic-Brașov. Autostrada respectivă se afla în 2026 încă în faza de studiu de fezabilitate, în timp ce centura era deja în execuție, cu termen de finalizare în decembrie 2027.
Pot să contest suma și ce se întâmplă cu lucrările între timp?
Poți contesta cuantumul despăgubirii în instanță, în termenul general de prescripție care curge de la comunicarea hotărârii comisiei. Contestația nu suspendă însă nici transferul dreptului de proprietate, nici lucrările: articolul 9 alineatul (2) din Legea nr. 255/2010 face din decizia de expropriere un titlu executoriu.
Unde găsesc planurile cu limita exactă a coridorului?
În anexa nr. 1, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 bis din 23 septembrie 2026, pe 85 de planșe la scările 1:500 și 1:1000. Suplimentar, articolul 5 din hotărâre obligă expropriatorul să afișeze planul la sediile consiliilor locale din Azuga și Bușteni și pe pagina proprie de internet.

Analiza redacției

Cea mai grea observație nu iese din textul hotărârii, ci din alăturarea celor două anexe, cea din iulie 2025 și cea de acum. Coridorul inițial avea 215.865 de metri pătrați. Amplasamentul „suplimentar” are 217.894. Completarea este mai mare decât lucrul completat, iar pe partea privată, singura care costă bani, raportul este 134.890 la 104.059, adică o creștere de 29,6%. Un amplasament nu se dublează din cauza unor ajustări de detaliu. El se dublează atunci când soluția tehnică pe baza căreia s-a aprobat prima listă nu era încă fixată, iar aceasta este exact cronologia recunoscută în documentele proiectului: coridorul a fost aprobat în iulie 2025, decizia de expropriere a fost emisă în septembrie 2025, iar proiectul tehnic a primit avizele abia între decembrie 2025 și martie 2026. Prima expropriere s-a făcut, deci, înaintea proiectului tehnic. Costul acestei ordini se vede și în afara birourilor: 168 de familii și firme intră într-o procedură pe care o credeau încheiată, iar unele dintre ele, ca proprietarul de la poziția 168, au fost expropriate de două ori pe aceeași parcelă, prima dată cu 68 de metri pătrați, a doua oară cu tot ce mai rămăsese.

A doua observație privește prețul și se vede numai dacă sortezi lista după valoarea pe metru pătrat. Rezultatul arată opt tarife fixe, repetate identic de la o poziție la alta. La Azuga, curțile și construcțiile din intravilan iau 147,20 de lei pe metru pătrat, iar fânețele, pășunile și pădurile din intravilan iau 105,11. La Bușteni, aceeași categorie de curți și construcții ia 320,60 sau 436,25 de lei. Între cele două orașe, pentru exact același fel de teren, raportul este de 2,2 la 1, iar față de tariful de sus al Bușteniului ajunge la 3 la 1. Azuga și Bușteni sunt localități vecine pe Valea Prahovei, despărțite de patru kilometri, iar drumul care se construiește le leagă pe amândouă. Explicația diferenței nu apare nicăieri în act, fiindcă rapoartele de evaluare nu se publică. Nici diferența de 36% dintre cele două tarife aplicate în interiorul aceluiași oraș nu are vreun criteriu vizibil în textul publicat.

A treia observație ține de cine plătește pe cine. Din cele 168 de poziții, 22 sunt terenuri aflate în domeniul privat al orașelor Azuga și Bușteni, însumând 35.435 de metri pătrați și 5.623.076 de lei. Aproape un sfert din despăgubiri, 24,4%, merge, așadar, de la bugetul de stat la cele două primării, care sunt în același timp beneficiarele drumului. În paralel, prin anexa nr. 4, aceleași primării cedează gratuit 14.199 de metri pătrați din domeniul public. Nu este ilegal, fiindcă domeniul privat al unei unități administrativ-teritoriale se expropriază ca orice proprietate privată, dar efectul de ansamblu merită spus: o parte din finanțarea nominal destinată despăgubirii oamenilor se transformă în venit bugetar local.

În fine, două detalii care spun ceva despre proporții. Statul plătește 147 de lei pentru un singur metru pătrat la poziția 32, 321 de lei pentru un metru pătrat la poziția 51 și 436 de lei pentru un metru pătrat la poziția 117, adică trei proceduri complete de expropriere, cu notificare, comisie, dosar și decizie, pentru sume mai mici decât costul administrativ al procedurii în sine. La celălalt capăt, poziția 22 scoate 6.930 de metri pătrați dintr-un trup de pădure de circa 780 de hectare, trecut în anexă pe numele Margaretei, Elenei, Sofiei și Mariei a României și al Irinei Walker, plătiți cu 18,39 lei pe metru pătrat, plus 24.960,80 de lei pentru masa lemnoasă. Cea mai mare despăgubire din listă, 1.354.578 de lei, revine orașului Azuga, pentru 12.887 de metri pătrați de fâneață din domeniul lui privat. Actul în sine este corect întocmit: totalurile se închid la ultimul ban, nota de subsol se potrivește exact cu cele 44 de poziții fără proprietar, iar trimiterile la Legea nr. 255/2010 și la Hotărârea Guvernului nr. 53/2011 duc unde trebuie. Problemele stau în decizii, nu în redactare.

Ce ar trebui schimbat

  • Rapoartele de evaluare ar trebui publicate odată cu anexa. Atât timp cât grila de prețuri rămâne nepublicată, un proprietar din Azuga nu poate afla de ce primește de două ori mai puțin decât unul din Bușteni și nu are ce să conteste în afară de propria sumă.
  • Hotărârea de expropriere nu ar trebui adoptată înaintea avizării proiectului tehnic. Dacă documentația ar fi fost completă în iulie 2025, cele 168 de poziții de acum ar fi intrat în aceeași listă cu cele 121 de atunci, iar proprietarii ar fi trecut o singură dată prin procedură.
  • Cererea de deschidere de credite ar trebui să aibă și ea un termen. Astăzi proprietarul pierde proprietatea la o dată calculabilă din lege, iar statul începe să numere cele 30 de zile de virare de la un act pe care îl emite când vrea.
  • Pentru pozițiile de sub 5 metri pătrați ar trebui prevăzută o procedură simplificată. Trei dintre pozițiile listei valorează între 147 și 436 de lei, iar aparatul administrativ pus în mișcare pentru fiecare dintre ele costă mai mult decât despăgubirea.
  • Anexa ar trebui să arate, pentru fiecare poziție, dacă imobilul a mai fost expropriat o dată. O coloană cu trimiterea la hotărârea anterioară ar face vizibile cazurile ca poziția 168, unde a doua expropriere ia tot ce rămăsese după prima.
  • Mențiunea „proprietar neidentificat” ar trebui însoțită de un termen de căutare și de un mecanism de anunțare publică. În forma de acum, 44 de poziții trec la stat cu banii blocați în cont și fără ca cineva să fie obligat să caute proprietarul într-un interval anume.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 23 septembrie 2026 8 pagini PDF, 82 KB actul începe la pagina 5

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Celelalte ediții citate: nr. 807 bis/2026

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

HOTĂRÂRE privind declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată, aprobarea listei imobilelor proprietate publică a statului, precum și a listei imobilelor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale, situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Acces rutier complementar descărcare A3 Azuga-Bușteni”

EMITENT: Guvernul României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 23 septembrie 2026

Având în vedere dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 399/2026 pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Acces rutier complementar descărcare A3 Azuga-Bușteni”, județul Prahova,

în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 5 alin. (1) și (11) și al art. 11 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificările și completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — Se aprobă amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate publică de interes național „Acces rutier complementar descărcare A3 Azuga-Bușteni”, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. — (1) Se aprobă declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, prevăzut la art. 1, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Acces rutier complementar descărcare A3 Azuga-Bușteni”, aflate pe raza localităților Azuga și Bușteni din județul Prahova, expropriator fiind statul român, reprezentat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A.

(2) Se aprobă lista cuprinzând imobilele proprietate privată supuse exproprierii potrivit alin. (1), aflate pe raza localităților Azuga și Bușteni din județul Prahova, proprietarii sau deținătorii acestora, așa cum rezultă din evidențele unităților administrativ-teritoriale, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor, prevăzută în anexa nr. 2.

(3) Se aprobă lista imobilelor proprietate publică a statului care fac parte din coridorul de expropriere, situate pe amplasamentul suplimentar prevăzut la art. 1, conform anexei nr. 3.

(4) Se aprobă lista imobilelor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale, care fac parte din coridorul de expropriere, situate pe amplasamentul suplimentar prevăzut la art. 1, conform anexei nr. 4.

Art. 3. — (1) Sumele individuale estimate de către expropriator, aferente justelor despăgubiri pentru imobilele proprietate privată, situate pe amplasamentul suplimentar prevăzut la art. 1, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Acces rutier complementar descărcare A3 Azuga-Bușteni”, aflate pe raza localităților Azuga și Bușteni din județul Prahova, sunt în cuantum total de 23.088 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2026 nr. 43/2026, la capitolul 84.01 „Transporturi”, titlul 56 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”, articolul 56.48 „Programe finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), aferente cadrului financiar 2021-2027”.

(2) Sumele individuale prevăzute la alin. (1) se virează de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii într-un cont de trezorerie deschis pe numele Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A., în termen de cel mult 30 de zile de la data aprobării cererii de deschidere de credite, conform prevederilor art. 4 alin. (8) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2011, cu completările ulterioare, la dispoziția proprietarilor/deținătorilor de imobile proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, prevăzut la art. 1, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național, în vederea efectuării plății despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în condițiile legii.

Art. 4. — Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A., răspunde de realitatea datelor înscrise în lista cuprinzând imobilele proprietate privată, în lista cuprinzând imobilele proprietate publică a statului, precum și în lista cuprinzând imobilele proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale, situate pe amplasamentul suplimentar prevăzut la art. 1, de corectitudinea datelor înscrise în documentele care au stat la baza stabilirii acestora, precum și de modul de utilizare, în conformitate cu dispozițiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 5. — Planul de amplasament suplimentar al lucrării de utilitate publică de interes național prevăzut la art. 1 se aduce la cunoștința publică și prin afișarea la sediile consiliilor locale implicate și, respectiv, prin afișare pe pagina proprie de internet a expropriatorului, în condițiile legi.

Art. 6. — Anexele nr. 1-4*) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
ILIE-GAVRIL BOLOJAN

Contrasemnează:
p. Viceprim-ministru, interimar,
Ileana-Andreea Curmei-Semenescu,
consilier de stat
p. Ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar,
Mariana Ioniță,
secretar general
p. Ministrul finanțelor,
Mihai Diaconu,
secretar de stat

București, 18 septembrie 2026.
Nr. 748.

*) Anexele nr. 1-4 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul din șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, București.

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 23 septembrie 2026, pagina 5. Anexele nr. 1-4 sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 bis din 23 septembrie 2026, paginile 3-98.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.