Pe scurt

  • Anexa nr. 14 la Ordinul nr. 846/2023 se înlocuiește integral. În locul Liniilor directoare din 2022 pentru elaborarea Planului de management al eficienței energetice a navei intră Liniile directoare din 2024, adoptate prin Rezoluția MEPC.395(82), împreună cu amendamentele din 2025 la ele, adoptate prin Rezoluția MEPC.401(83).
  • Se schimbă ce înseamnă „în marș” pentru o navă. Noul paragraf 7.6 fixează perioada dintre momentul în care nava trece la viteză de marș și sfârșitul traversadei maritime, iar tranzitarea unui canal devine „nu în marș”. Până acum criteriul era folosirea propulsiei proprii, deci manevrele intrau la socoteală.
  • La anexa nr. 16 se adaugă o rezoluție cu un singur amendament. Rezoluția MEPC.389(81) înlocuiește paragraful 4.1.5 din Liniile directoare din 2022 pentru verificare și deschide lista documentelor pe care Autoritatea Navală Română le poate cere, de la trei date precise la „alte date corespunzătoare perioadei de raportare”.
  • Ordinul nu abrogă nimic, deși titlul pare să anunțe abrogări. Formula „precum și pentru abrogarea și modificarea unor acte normative” face parte din titlul Ordinului nr. 846/2023, reprodus integral, nu din dispozitivul ordinului nou. Acesta are trei articole și modifică un singur act.
Act: Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii, interimar, nr. 936/2026 privind modificarea și completarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul transporturilor și infrastructurii, nr. 846/2023 pentru publicarea unor linii directoare necesare punerii în aplicare a anexei VI la MARPOL, adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin rezoluții ale Comitetului pentru protecția mediului marin, precum și pentru abrogarea și modificarea unor acte normative
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 13 octombrie 2026, paginile 2-24
Intră în vigoare: 13 octombrie 2026, data publicării, fiindcă art. III nu prevede o dată ulterioară, iar art. 12 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă leagă intrarea în vigoare a ordinelor conducătorilor organelor administrației publice centrale de specialitate de data publicării în Monitorul Oficial

De la 13 octombrie 2026, o navă nu mai este „în marș” pur și simplu pentru că merge cu motoarele proprii: contează numai intervalul dintre trecerea la viteză de marș și sfârșitul traversadei maritime, iar orele și milele din afara acestui interval ies din raportarea anuală de combustibil. Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii, interimar, nr. 936/2026, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 13 octombrie 2026, aduce în dreptul românesc trei rezoluții ale Comitetului pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale și le pune în locul, respectiv alături de, cele publicate în 2023.

Ordinul propriu-zis are trei articole și 2.296 de caractere. Anexele lui au în jur de 121.000, adică de peste cincizeci de ori mai mult, și ocupă 22 din cele 23 de pagini pe care actul le acoperă în Monitorul Oficial. Dispozitivul face trei lucruri. La articolul I al Ordinului nr. 846/2023 modifică literele n) și p), adică exact cele două rânduri din enumerarea de șaisprezece linii directoare care trimit la anexele atinse acum. Înlocuiește apoi integral anexa nr. 14 cu anexa nr. 1 la ordinul nou. Iar la anexa nr. 16, după textul Rezoluției MEPC.348(78), introduce o rezoluție nouă, al cărei cuprins este anexa nr. 2.

Anexa nr. 1 conține două rezoluții, nu una. Prima este Rezoluția MEPC.395(82), adoptată la 4 octombrie 2024, care aprobă Liniile directoare din 2024 pentru elaborarea Planului de management al eficienței energetice a navei, cunoscut după acronimul englez SEEMP, și anulează expres Liniile directoare din 2022, adoptate prin Rezoluția MEPC.346(78). A doua este Rezoluția MEPC.401(83), adoptată la 11 aprilie 2025, care modifică liniile directoare din 2024 în opt puncte. Planul acesta este documentul care trebuie să existe la bordul fiecărei nave și are trei părți: partea I, de management al eficienței energetice, obligatorie pe orice navă cu tonaj brut de la 400 în sus; partea a II-a, planul de colectare a datelor privind consumul de combustibil, de la 5.000 de tone tonaj brut; și partea a III-a, planul privind intensitatea carbonului operațional, tot de la 5.000 de tone tonaj brut, dar numai pentru navele din douăsprezece categorii enumerate în regulile 2.2.5, 2.2.7, 2.2.9, 2.2.11, 2.2.14 până la 2.2.16, 2.2.22 și 2.2.26 până la 2.2.29 din anexa VI la MARPOL. Documentul are cincisprezece secțiuni și cinci apendice, printre care modelele de plan pentru fiecare dintre cele trei părți și formatul standardizat de raportare a datelor către administrația de pavilion.

Cealaltă anexă este mult mai scurtă: o pagină. Ea cuprinde Rezoluția MEPC.389(81), adoptată la 22 martie 2024, care amendează Liniile directoare din 2022 pentru verificarea de către Administrație a datelor privind consumul de combustibil lichid al navelor și a intensității carbonului operațional. Amendamentul este unul singur, numerotat „1”, și înlocuiește paragraful 4.1.5, adică rândul din lista documentelor pe care administrația le poate cere navei odată cu raportul anual de date.

Un lucru pe care ordinul nu îl face merită spus limpede, fiindcă titlul lui sugerează altceva. „Precum și pentru abrogarea și modificarea unor acte normative” este coada titlului Ordinului nr. 846/2023, pe care actul nou îl reproduce integral, atât în titlu, cât și în preambul și în articolul I. Abrogările la care se referă formula s-au consumat în 2023: Ordinul nr. 846/2023 a abrogat, prin articolul IV, Ordinul ministrului transporturilor nr. 181/2015 și a abrogat, prin articolul III, litera d) a articolului 1 și anexa nr. 4 din Ordinul ministrului transporturilor nr. 139/2014. Ordinul nr. 936/2026 nu abrogă nimic și nu modifică niciun alt act în afară de Ordinul nr. 846/2023.

Efectele pe care le produce

Primul efect este asupra definiției, și de acolo asupra cifrelor. Noua secțiune „În marș și nu în marș”, introdusă în partea a II-a a liniilor directoare, spune că „în marș” este perioada cuprinsă între traversada cu toată viteza înainte, prescurtată FAOP în terminologia maritimă, și sfârșitul traversadei maritime, prescurtat EOSP, așa cum le definesc Liniile directoare privind instituirea unei interfețe maritime unice, FAL.5/Circ.42/Rev.3, și Compendiul Organizației Maritime Internaționale privind simplificarea formalităților și comerțul electronic, la rubrica IMO 0597. Prin diferență, „nu în marș” este tot restul, de la sfârșitul traversadei maritime până la următoarea plecare în marș. Iar textul adaugă explicit că tranzitarea unui canal, între începerea și sfârșitul tranzitului, se consideră „nu în marș”, pentru că acolo se manevrează, se accelerează și se frânează des.

Consecința se vede dacă se pun cap la cap trei paragrafe. Consumul de combustibil care se raportează rămâne, potrivit paragrafului 7.1, tot combustibilul ars la bord, indiferent de regim. Distanța care se raportează devine, în noul paragraf 7.7.2, „distanța parcursă în timp ce nava este în marș”, fără precizarea de până acum, „cu ajutorul propulsiei proprii”. Iar orele de marș devin, în noul paragraf 7.9, durata totală a perioadelor „în care nava este în marș”, din nou fără mențiunea propulsiei proprii. Cu alte cuvinte, numărătorul rămâne întreg, iar numitorul se scurtează: milele făcute la manevră și în tranzit de canal nu se mai adună, deși combustibilul ars acolo se adună. Pentru indicatorul de intensitate a carbonului, care împarte emisiile la capacitatea navei înmulțită cu distanța, asta înseamnă o valoare mai mare, adică o notă mai slabă, fără ca nava să fi fost operată altfel.

Al doilea efect ține de vocabularul tehnic și are urmări practice. În paragrafele 7.1 și 7.3, și apoi în modelul de plan din apendicele 2, termenul „căldări” se înlocuiește cu „căldări cu ardere”. Diferența nu este de stil: pe o navă există și căldări recuperatoare, care produc abur din căldura gazelor de evacuare și nu ard combustibil. Lista consumatorilor pentru care trebuie măsurat consumul se limitează astfel la cei care ard efectiv combustibil, iar recuperatoarele ies din tabel.

Al treilea efect este o rubrică nouă în modelul de plan. Secțiunea 6 din apendicele 2, cea cu metoda de măsurare a consumului, se înlocuiește și capătă un tabel în plus, pentru metoda aplicată la măsurarea consumului total de combustibil al navei. Până acum modelul cerea descrierea metodei numai pentru fiecare tip de consumator în parte. De acum cere și metoda pentru total, separat, cu procedura de măsurare, modul de calcul al valorilor anuale și echipamentele folosite.

Al patrulea efect privește ce poate cere statul. În forma publicată în 2023, paragraful 4.1.5 din liniile directoare de verificare enumera copii ale documentelor cu informații privind cantitatea de combustibil consumat, distanța parcursă și orele de marș pentru voiajurile din perioada de raportare. Forma nouă adaugă, după orele de marș, „și alte date corespunzătoare perioadei de raportare”. Lista exemplelor se păstrează aproape identică, cu jurnalul de bord oficial, jurnalul de înregistrare a hidrocarburilor, notele de livrare a buncărului, rapoartele de la sosire, amiază și plecare, plus fișierele jurnalelor automate. Schimbarea de fond este că baza documentară a verificării urmează de acum tot ce se raportează, în locul celor trei date enumerate până aici.

Pentru România, destinatarul administrativ nu s-a schimbat: potrivit articolului II din Ordinul nr. 846/2023, Autoritatea Navală Română îndeplinește atribuțiile care revin statului sub titulatura „Administrația”, inclusiv verificarea datelor și a planurilor. Destinatarii direcți sunt companiile care dețin sau operează nave sub pavilion român, pe cele trei praguri de tonaj, și comandanții acestora, care țin evidențele la bord.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Până la 13 octombrie 2026, litera n) a articolului I din Ordinul nr. 846/2023 trimitea, în forma publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 26 aprilie 2023, la Rezoluția MEPC.346(78) din 10 iunie 2022, adică la Liniile directoare din 2022 pentru elaborarea planului de management al randamentului energetic al navei, prevăzute în anexa nr. 14. Litera p) trimitea la Rezoluția MEPC.348(78) din aceeași zi, fără niciun amendament, prevăzută în anexa nr. 16. Cele șaisprezece anexe ale ordinului din 2023 fuseseră publicate separat, în nr. 350 bis din aceeași dată.

Acum litera n) trimite la Rezoluția MEPC.395(82) din 4 octombrie 2024, astfel cum a fost modificată prin Rezoluția MEPC.401(83) din 11 aprilie 2025, iar litera p) la Rezoluția MEPC.348(78), astfel cum a fost modificată prin Rezoluția MEPC.389(81) din 22 martie 2024. Vechile linii directoare, cele din 2022 pentru SEEMP, nu mai există nici ca document internațional: Rezoluția MEPC.395(82) le anulează la punctul 3 din dispozitivul ei.

În interiorul liniilor directoare, modificările sunt punctuale și toate în partea a II-a, cea despre colectarea datelor. Secțiunea 7 avea până acum douăsprezece paragrafe, de la 7.1 la 7.12. După amendamentele din 2025 are treisprezece, 7.1 până la 7.13, fiindcă s-a adăugat un paragraf de definiție și restul s-au mutat cu o poziție. Dintre cele opt amendamente, patru sunt renumerotări sau reformulări de termen, două înlocuiesc secțiuni întregi din modelul de plan ca să poarte același termen schimbat, iar fondul stă în trei locuri: definiția „în marș” din noul 7.6, subparagraful 7.7.2 despre distanță și paragraful 7.9 despre ore. La asta se adaugă tabelul nou din secțiunea 6 a apendicelui 2.

A rămas neschimbat tot restul arhitecturii. Pragurile de tonaj sunt aceleași, 400 pentru partea I și 5.000 pentru părțile a II-a și a III-a. Cele douăsprezece categorii de nave cărora se aplică partea a III-a sunt aceleași. Clasificarea de la A la E și regula care obligă la un plan de acțiuni corective pentru nava clasificată D trei ani la rând sau E un an sunt tot acolo, cu termenul de o lună de la raportarea indicatorului pentru depunerea planului revizuit. Factorii de conversie dintre combustibil și dioxid de carbon din apendicele 2 nu se ating: 3,206 tone de dioxid de carbon pe tonă de motorină, 3,151 pentru combustibil lichid ușor, 3,114 pentru cel greu, 3,000 și 3,030 pentru propan și butan, 2,750 pentru gazul natural lichefiat, 1,375 pentru metanol și 1,913 pentru etanol.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

  • Un termen care decidea cifre raportate la stat, „în marș”, primește în sfârșit o definiție scrisă, cu reper obiectiv și verificabil, în locul criteriului subiectiv al folosirii propulsiei proprii.
  • Definiția se sprijină pe coduri deja folosite la bord, EV08, EV09 și EV10 din Compendiul Organizației Maritime Internaționale, deci se poate extrage automat din sistemele de monitorizare, fără o evidență paralelă.
  • Distincția dintre căldările cu ardere și cele recuperatoare scoate din tabelul consumatorilor echipamentele care nu ard combustibil, deci dispare o sursă de dublă numărare.
  • Modelul de plan cere acum și metoda de măsurare a consumului total, nu doar pe fiecare consumator, ceea ce dă verificatorului o cale de control a sumei.
  • Textul din anexa nr. 14 este înlocuit, nu cârpit: cititorul are liniile directoare din 2024 întregi, nu o listă de modificări peste ediția din 2022.

Ce rămâne o problemă

  • Anexa nr. 14 nu este publicată în formă consolidată. Cine o citește găsește liniile directoare din 2024 cu douăsprezece paragrafe în secțiunea 7, urmate de rezoluția care le renumerotează la treisprezece, și trebuie să facă singur operația pe hârtie.
  • Noua definiție schimbă valoarea indicatorului de intensitate a carbonului fără ca nava să fie operată altfel, iar ordinul nu spune de când se aplică, deci nu se știe dacă datele anului 2026 se calculează pe vechea definiție sau pe cea nouă.
  • Amendamentele publicate acum sunt legate de o versiune a apendicelui IX la anexa VI la MARPOL pe care ordinul nu o reproduce și pe care o identifică doar într-o frază din interiorul Rezoluției MEPC.401(83), fără nicio mențiune în dispozitiv.
  • Întârzierea este considerabilă: Rezoluția MEPC.389(81) ajunge în Monitorul Oficial după 935 de zile de la adoptare, Rezoluția MEPC.395(82) după 739, iar Rezoluția MEPC.401(83) după 550.
  • O pagină întreagă de Monitor, cât ocupă anexa nr. 2, servește un singur amendament de o frază. Niciun mecanism nu grupează amendamentele mici, deci fiecare rezoluție cere un ordin propriu.
  • În interiorul aceleiași anexe, numele planului apare și ca „plan de management al eficienței energetice”, și ca „plan de management al randamentului energetic”, iar liniile directoare privind indicele navelor noi, Rezoluția MEPC.364(79), sunt citate sub două denumiri românești diferite.

Sfaturi utile

  1. Dacă operezi o navă de peste 5.000 de tone tonaj brut, reia partea a II-a a planului cu paragrafele renumerotate. Secțiunea 7 are acum treisprezece paragrafe: 7.1 până la 7.5 neschimbate, 7.6 definiția nouă, 7.7 și 7.8 fostele 7.6 și 7.7, 7.9 fostul 7.8, iar 7.10 până la 7.13 fostele 7.9 până la 7.12.
  2. Verifică de unde iau sistemele de la bord momentele FAOP și EOSP. Dacă monitorizarea performanței marchează doar începutul traversadei maritime, acela este chiar momentul cerut, sub alt nume, potrivit explicației din noul paragraf 7.6.
  3. Separă din evidențe tranzitele de canal. Ele intră la „nu în marș”, deci milele și orele de acolo nu se mai adună la datele agregate, în timp ce combustibilul ars rămâne în consumul anual total.
  4. Scoate căldările recuperatoare din tabelul consumatorilor și lasă numai căldările cu ardere, în secțiunile 4 și 6 ale modelului de plan din apendicele 2.
  5. Completează în planul de colectare a datelor și metoda de măsurare a consumului total, nu doar metoda pe fiecare consumator. Este un tabel nou, cerut de secțiunea 6 în forma înlocuită.
  6. Pregătește, pentru verificarea de către Autoritatea Navală Română, documentele cu combustibil, distanță și ore de marș, plus evidențele celorlalte date raportate. În forma nouă, paragraful 4.1.5 acoperă și „alte date corespunzătoare perioadei de raportare”.

Întrebări frecvente

Ce schimbă ordinul, în trei rânduri?
Înlocuiește anexa nr. 14 la Ordinul nr. 846/2023 cu Liniile directoare din 2024 pentru elaborarea planului de management al eficienței energetice a navei, adoptate prin Rezoluția MEPC.395(82), și cu amendamentele la ele, Rezoluția MEPC.401(83). Adaugă la anexa nr. 16 Rezoluția MEPC.389(81), care înlocuiește paragraful 4.1.5 din liniile directoare de verificare. Și actualizează, la articolul I al ordinului din 2023, literele n) și p), ca să trimită la aceste rezoluții.
Ordinul abrogă vreun act normativ?
Nu. Formula „precum și pentru abrogarea și modificarea unor acte normative” din titlu face parte din titlul Ordinului nr. 846/2023, reprodus integral. Abrogările au fost făcute de acel ordin în 2023: Ordinul ministrului transporturilor nr. 181/2015 în întregime, plus litera d) a articolului 1 și anexa nr. 4 din Ordinul ministrului transporturilor nr. 139/2014.
Ce înseamnă acum „în marș”?
Perioada cuprinsă între traversada cu toată viteza înainte, FAOP, și sfârșitul traversadei maritime, EOSP, așa cum sunt definite în Liniile directoare privind instituirea unei interfețe maritime unice, FAL.5/Circ.42/Rev.3, și în Compendiul Organizației Maritime Internaționale, la rubrica IMO 0597. Restul timpului este „nu în marș”, iar tranzitarea unui canal intră expres aici, din cauza manevrelor și a schimbărilor frecvente de viteză.
Cum afectează asta nota de carbon a navei?
Indicatorul de intensitate a carbonului se obține împărțind emisiile la capacitatea navei înmulțită cu distanța parcursă. Combustibilul ars la manevră și în tranzit de canal rămâne în consumul anual, dar milele de acolo nu se mai adună la distanța raportată. Rezultatul aritmetic este un indicator mai mare, deci o clasificare mai slabă, la aceeași operare a navei.
Cărui tip de navă se aplică?
Partea I a planului, oricărei nave cu tonaj brut de la 400 în sus. Partea a II-a, planul de colectare a datelor, de la 5.000 de tone tonaj brut. Partea a III-a, planul privind intensitatea carbonului, tot de la 5.000 de tone, dar numai navelor din cele douăsprezece categorii enumerate în regulile 2.2.5, 2.2.7, 2.2.9, 2.2.11, 2.2.14 până la 2.2.16, 2.2.22 și 2.2.26 până la 2.2.29 din anexa VI la MARPOL.
Cine verifică datele în România?
Autoritatea Navală Română. Potrivit articolului II din Ordinul nr. 846/2023, neatins de ordinul nou, ea îndeplinește atribuțiile care revin statului sub titulatura „Administrația” din documentele publicate, inclusiv verificarea datelor privind consumul de combustibil și a planului de management.
Se schimbă factorii de emisie ai combustibililor?
Nu. Tabelul din apendicele 2 rămâne cu 3,206 tone de dioxid de carbon pe tonă de motorină, 3,151 pentru combustibil lichid ușor, 3,114 pentru cel greu, 3,000 pentru propan, 3,030 pentru butan, 2,750 pentru gazul natural lichefiat, 1,375 pentru metanol și 1,913 pentru etanol. Sunt valorile stabilite prin Rezoluția MEPC.364(79) și nu fac obiectul acestui ordin.
Când intră în vigoare ordinul?
La 13 octombrie 2026, data publicării în Monitorul Oficial. Articolul III prevede doar publicarea, fără o dată ulterioară, iar art. 12 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă leagă intrarea în vigoare a ordinelor conducătorilor organelor administrației publice centrale de specialitate de data publicării, în lipsa unei date ulterioare în text.

Analiza redacției

Cea mai utilă cifră din acest ordin se obține abia prin comparația cu ediția din 2023. Paragraful 4.1.5 pentru care s-a publicat o pagină întreagă de Monitor Oficial se deosebește de cel pe care îl înlocuiește prin șapte cuvinte. În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 bis din 26 aprilie 2023, la pagina 252, rândul enumera documentele cu informații „privind cantitatea de combustibil lichid consumat, distanța parcursă și orele în care nava a fost în marș pentru voiajurile navei efectuate în perioada de raportare”. Forma de acum spune „cantitatea de combustibil lichid consumat, distanța parcursă, orele în care nava a fost în marș în timpul voiajurilor navei și alte date corespunzătoare perioadei de raportare”. Restul, inclusiv lista de exemple, este în esență același text, cu „rapoartele zilnice de sosire, prânz și plecare” devenite „rapoartele de la sosire, amiază și plecare”. Greutatea stă în ultimele cuvinte: baza documentară a verificării se întinde de acum peste tot ce se raportează, în locul listei închise de trei date. Diferența contează pentru armator, fiindcă schimbă ce poate cere Autoritatea Navală Română la o verificare, și nu se poate observa citind ordinul, oricât de atent, fără ediția din 2023 deschisă alături.

A doua observație iese din combinarea a trei paragrafe care, separat, par inofensive. Definiția nouă din 7.6 nu atinge consumul de combustibil: paragraful 7.1 cere, ca până acum, tot combustibilul ars la bord. Dar atinge distanța, prin 7.7.2, și timpul, prin 7.9, din amândouă dispărând mențiunea „cu ajutorul propulsiei proprii”. Pe un indicator care împarte emisiile la distanță, efectul este aritmetic și într-o singură direcție: numărătorul rămâne, numitorul se scurtează, deci intensitatea calculată crește. O navă care tranzitează des canale, sau care face voiaje scurte cu multe manevre, poate să coboare o clasă fără să schimbe nimic în felul în care navighează. Despre comparabilitate nu se spune nimic: liniile de referință și factorii de reducere față de care se măsoară nota au fost calibrați pe date colectate după vechea definiție, iar ordinul nu fixează momentul de la care se trece la cea nouă.

A treia observație ține de raportul dintre efort și conținut. Ordinul are un dispozitiv de 2.296 de caractere și anexe de aproximativ 121.000, adică un raport de peste unu la cincizeci. Din cele opt amendamente ale Rezoluției MEPC.401(83), punctele 1, 2, 6, 7 și 8 nu schimbă nicio regulă: două înlocuiesc cuvântul „căldări” cu „căldări cu ardere”, unul renumerotează patru paragrafe, iar celelalte două reproduc secțiuni întregi din modelul de plan ca să poarte același cuvânt schimbat. Singura adăugire reală din apendicele 2 este un tabel pentru metoda de măsurare a consumului total, care în modelul din 2024 lipsea, deși consumul total era deja datul de bază al întregii raportări. Verificarea renumerotării se închide corect, de altfel: douăsprezece paragrafe plus unul nou dau treisprezece, iar fiecare poziție are exact o sursă.

A patra observație privește calendarul, iar aici întârzierea are o consecință. Rezoluția MEPC.389(81) a fost adoptată la 22 martie 2024 și ajunge în Monitorul Oficial după 935 de zile, adică doi ani, șase luni și 21 de zile. Rezoluția MEPC.395(82) face 739 de zile, Rezoluția MEPC.401(83) face 550. Problema nu este lungimea în sine, ci ce s-a întâmplat între timp: amendamentele la apendicele IX la anexa VI la MARPOL, adoptate prin Rezoluția MEPC.385(81) și invocate chiar de Rezoluția MEPC.401(83) ca motiv al propriilor amendamente, au intrat în vigoare la 1 august 2025, iar colectarea datelor la noul nivel de detaliu a început la 1 ianuarie 2026 pentru navele administrațiilor care le aplică de la acea dată. Textul care arată cum se numără orele de marș și ce intră în distanța agregată apare în România la 285 de zile de la începutul primului an de colectare în noul format. Pe traseul intern, referatul Direcției transport naval este datat 28 iulie 2026, ordinul a fost semnat la 5 octombrie, deci 69 de zile mai târziu, și publicat după alte 8 zile. Ultimele două etape nu explică întârzierea; ea s-a acumulat înainte de referat.

Un singur lucru care nu este reproș: factorii de conversie din apendicele 2 nu sunt o convenție administrativă și nu aveau de ce să fie modificate. Sunt rapoarte de masă moleculară. Pentru metanol, 44,009 împărțit la 32,042 dă 1,3735, iar tabelul scrie 1,375. Pentru etanol, de două ori 44,009 împărțit la 46,069 dă 1,9106, iar tabelul scrie 1,913. Pentru metan, baza gazului natural lichefiat, 44,009 împărțit la 16,043 dă 2,7432, iar tabelul scrie 2,750. Diferențele vin din puritatea presupusă a combustibilului comercial, nu din vreo marjă de politică publică, iar cine reface calculul vede că aici nu există nimic negociabil.

Ce ar trebui schimbat

  • Publicarea anexei nr. 14 în formă consolidată. Anexa ar trebui tipărită cu liniile directoare din 2024 și cu amendamentele din 2025 deja încorporate, cu secțiunea 7 numerotată 7.1 până la 7.13 și cu modelul din apendicele 2 în forma finală. Efectul practic: comandantul și inspectorul citesc același text, în loc să aplice fiecare, de mână, o renumerotare de patru paragrafe și două înlocuiri de secțiune.
  • Fixarea momentului de la care se aplică noua definiție a „în marș”. Ordinul ar trebui să spună pentru care an de raportare se folosește definiția FAOP și EOSP și pentru care rămâne criteriul propulsiei proprii. Rezultatul: nicio companie nu riscă să depună date calculate pe o definiție, verificate pe alta.
  • O trimitere expresă la versiunea apendicelui IX pe care o servește apendicele 4. Dispozitivul ordinului ar trebui să identifice amendamentele adoptate prin Rezoluția MEPC.385(81), nu să le lase menționate doar în preambulul unei rezoluții din anexă. În practică: cine completează formatul standardizat știe care listă de date raportate este în vigoare.
  • Un termen maxim între adoptarea unei rezoluții a Comitetului pentru protecția mediului marin și publicarea ei în România. La 935 de zile, documentul ajunge la flotă după ce anul pe care îl guvernează s-a încheiat. Efectul: liniile directoare s-ar aplica anului pentru care au fost scrise, nu celui următor.
  • Gruparea amendamentelor mici într-un singur ordin anual. O rezoluție cu un amendament de o frază, ca MEPC.389(81), nu justifică un act normativ propriu. Rezultatul: mai puține acte de urmărit pentru aceeași cantitate de normă, și o singură dată de intrare în vigoare pentru un pachet coerent.
  • Terminologie unificată în textul tradus. Același plan ar trebui să poarte un singur nume românesc în toată anexa, iar liniile directoare citate, o singură denumire. Efectul practic: o căutare după numele documentului le găsește pe toate aparițiile, iar trimiterile dintre anexele Ordinului nr. 846/2023 rămân urmăribile fără numărul rezoluției.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 13 octombrie 2026, paginile 2-24 32 de pagini PDF, 185 KB actul începe la pagina 2

Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Se încarcă textul actului…

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 13 octombrie 2026, paginile 2-24

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.