HG 705/2026: informațiile AEP trec la nivel strict secret

Pe scurt

De la 7 septembrie 2026, Autoritatea Electorală Permanentă poate elabora și deține documente clasificate „strict secret”, al doilea nivel de sus al secretului de stat. Până acum lista ei se oprea la nivelul „secret”.
Noua listă are 7 poziții, față de 4 câte avea lista din 2021: patru la nivel „strict secret” și trei la nivel „secret”. Trei poziții primesc un termen propriu, de 30 de ani, iar celelalte patru preiau termenul stabilit de instituția care trimite documentul.
Consiliul Legislativ a dat aviz negativ pe 31 august 2026, invocând faptul că Guvernul se află sub restricția de la art. 110 alin. (4) din Constituție după moțiunea de cenzură din 5 mai 2026 și că lipsește avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Guvernul a adoptat hotărârea trei zile mai târziu.

Act: Hotărârea Guvernului nr. 705/2026 pentru aprobarea listei cuprinzând categoriile de informații clasificate secrete de stat, pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de Autoritatea Electorală Permanentă, precum și termenele de clasificare aferente acestora
Publicat: M. Of. nr. 755 din 7 septembrie 2026
Intră în vigoare: 7 septembrie 2026, data publicării

Instituția care organizează alegerile în România primește dreptul de a lucra cu documente „strict secret”, un nivel la care nu avea acces până acum. Hotărârea Guvernului nr. 705/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 755 din 7 septembrie 2026, înlocuiește lista aprobată în 2021 și adaugă un al doilea nivel de secretizare peste cel existent. Măsura se așază într-un șir mai lung de restrângeri ale informației publice din 2026, alături de trecerea declarațiilor de avere ale demnitarilor în regim confidențial.

Lista propriu-zisă stă în anexa hotărârii și are două secțiuni. Secțiunea A, „strict secret”, cuprinde patru poziții. Secțiunea B, „secret”, cuprinde trei. În total, șapte categorii de informații pe care Autoritatea Electorală Permanentă le poate scoate din circuitul public.

La nivelul „strict secret” intră patru lucruri: informațiile primite de la alte autorități în cadrul cooperării dintre instituții; informațiile pe care Autoritatea le elaborează la cererea instituțiilor abilitate, dacă divulgarea lor ar produce daune grave securității naționale în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale; documentarele, buletinele informative, notificările și informările venite de la instituțiile cu atribuții în securitatea națională; și planul de pază și apărare a obiectivelor Autorității.

Secțiunea „secret” repetă primele trei poziții, cu o singură diferență de conținut: acolo pragul este „daune securității naționale”, fără cuvântul „grave”. Diferența nu e cosmetică. Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate definește la art. 15 lit. f) nivelul „strict secret” prin daune grave și nivelul „secret” prin daune simple, așa că formularea din anexă urmează exact criteriul legal.

Termenele sunt scurte ca listă și lungi ca efect. Trei poziții primesc 30 de ani: informațiile elaborate de Autoritate la nivel „strict secret”, aceleași informații la nivel „secret” și planul de pază. Un document produs în 2026 iese din clasificare în 2056. Celelalte patru poziții nu au termen propriu, ci mențiunea „în conformitate cu termenul stabilit de emitent”, adică durata o fixează instituția care trimite hârtia, nu Autoritatea Electorală Permanentă și nici hotărârea de față.

Actul a fost adoptat pe 3 septembrie 2026 și poartă semnătura prim-ministrului Ilie-Gavril Bolojan și contrasemnătura președintelui Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu. Temeiul este art. 108 din Constituție și art. 22 alin. (2) din Legea nr. 182/2002, textul care spune că listele cu informații secrete de stat ale instituțiilor publice se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Efectele pe care le produce

Primul efect este unul de acces. Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public exceptează, la art. 12 alin. (1) lit. a), informațiile clasificate din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice. Fiecare poziție nouă din anexă închide, în practică, o ușă la care un jurnalist sau o organizație civică putea bate cu o cerere de informații. Refuzul devine motivat prin lege, nu prin voința instituției.

Al doilea efect privește circuitul intern. Un document „strict secret” cere alte spații de păstrare, alte certificate de securitate pentru personal și alte reguli de multiplicare decât unul „secret”, potrivit standardelor naționale aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002. Autoritatea trebuie să aibă camere, seifuri și oameni verificați la nivelul superior, altfel nu poate primi materialele pe care hotărârea i le permite acum.

Al treilea efect este de flux între instituții. Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe și Serviciul de Telecomunicații Speciale, partenerii citați în expunerea publică a proiectului, pot trimite Autorității materiale pe care înainte nu i le puteau înainta legal. Cooperarea dinaintea unui scrutin devine mai simplă pentru instituții și mai opacă pentru public, în aceeași mișcare.

Aceeași autoritate publică și rezultatele controalelor la partide: ce a găsit AEP la unsprezece formațiuni verificate în 2026.

Al patrulea efect ține de durată. Cine cere astăzi un document care intră într-una dintre cele trei poziții cu termen fix va primi răspuns că informația e clasificată până în 2056. Pentru celelalte patru poziții nici măcar acest reper nu există în text, fiindcă termenul îl decide emitentul, iar cererea de acces nu se lovește de o dată, ci de o trimitere.

Ce s-a schimbat față de situația anterioară

Până pe 7 septembrie 2026 s-a aplicat Hotărârea Guvernului nr. 924/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 844 din 3 septembrie 2021. Acea listă avea un articol unic, un singur nivel de secretizare, „secret”, și patru poziții. A rezistat cinci ani și patru zile.

Comparația poziție cu poziție arată că textul nu a fost rescris, ci ridicat. Cele patru categorii din 2021 reapar în secțiunea „strict secret” a listei din 2026 cu aceeași formulare, singura modificare fiind nivelul indicat în text, inclusiv la planul de pază și apărare. Peste ele se adaugă o secțiune „secret” cu trei poziții, care reia primele trei categorii. Adevărata schimbare de conținut nu este apariția unor informații noi, ci mutarea celor vechi cu un nivel mai sus.

Planul de pază și apărare a obiectivelor Autorității merită urmărit separat. În 2021 era clasificat „secret”. În 2026 apare doar în secțiunea „strict secret” și nu mai are corespondent în secțiunea „secret”. Categoria a urcat integral, nu s-a dublat.

O a doua schimbare este o îndreptare. Poziția 2 din lista lui 2021 clasifica la nivel „secret” informații descrise prin „daune grave securității naționale”, adică prin criteriul pe care Legea nr. 182/2002 îl rezervă nivelului „strict secret”. Nepotrivirea a stat cinci ani în vigoare. În lista din 2026 cuvântul „grave” apare numai în secțiunea A, la nivelul căruia îi corespunde, iar poziția echivalentă din secțiunea B vorbește despre „daune securității naționale”. Consiliul Legislativ semnalase exact acest punct în avizul nr. 781 din 31 august 2026, iar textul publicat îl are corectat.

A treia schimbare este de formă și are consecință practică: hotărârea din 2026 are două articole, nu unul. Art. 2 abrogă expres Hotărârea Guvernului nr. 924/2021 la data intrării în vigoare a noii hotărâri, fără nicio dispoziție despre documentele deja clasificate sub lista veche.

Avantaje și dezavantaje

Ce aduce bun

Autoritatea Electorală Permanentă poate primi legal materiale pe care instituțiile de securitate nu i le puteau transmite până acum, ceea ce scurtează drumul informației înainte de un scrutin.
Nepotrivirea din lista lui 2021, care folosea criteriul nivelului „strict secret” pentru informații clasificate „secret”, dispare din textul publicat.
Lista rămâne scurtă. Șapte poziții sunt ușor de citit și de comparat, iar patru dintre ele descriu documente venite din afara Autorității, nu documente pe care aceasta le produce singură.
Termenul de 30 de ani este mai mic decât plafonul legal pentru nivelul „strict secret”, care merge până la 50 de ani potrivit art. 12 alin. (2) din standardele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.

Ce rămâne o problemă

Pozițiile 3 din ambele secțiuni acoperă „documentare, buletine informative, notificări și informări specifice domeniului de activitate” al Autorității. Domeniul ei de activitate înseamnă alegeri, registru electoral și finanțarea partidelor, deci criteriul care declanșează clasificarea nu este subiectul, ci expeditorul.
Patru poziții din șapte nu au termen propriu. Titlul hotărârii promite „termenele de clasificare aferente acestora”, dar pentru majoritatea categoriilor actul trimite la o decizie luată în altă parte.
Nu există nicio regulă de tranziție pentru documentele clasificate „secret” sub lista din 2021, mai ales pentru planul de pază, a cărui categorie a urcat la „strict secret”.
Avizul nr. 781 din 31 august 2026 a fost negativ și a semnalat lipsa avizului Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cerut de art. 4 lit. d) pct. 1 din Legea nr. 415/2002. Hotărârea a fost adoptată oricum.

Sfaturi utile

Când cereți date Autorității Electorale Permanente în baza Legii nr. 544/2001, formulați cererea pe informația concretă, nu pe document. Rezultatele scrutinului, cheltuielile de campanie raportate și numărul de alegători din registru nu apar în niciuna dintre cele șapte poziții ale anexei.
Dacă primiți un refuz, cereți în scris temeiul exact: care poziție din anexa Hotărârii Guvernului nr. 705/2026, ce nivel de secretizare și ce termen. Un refuz care spune doar „informație clasificată” nu vă lasă nimic de verificat.
Rețineți art. 24 alin. (5) din Legea nr. 182/2002: este interzisă clasificarea ca secret de stat în scopul ascunderii încălcărilor legii, al erorilor administrative sau al limitării accesului la informațiile de interes public. Este textul pe care se sprijină o contestație serioasă.
Clasificarea și durata ei se pot contesta. Art. 20 din Legea nr. 182/2002 dă acest drept oricărei persoane fizice sau juridice române, iar contestația se soluționează în contencios administrativ. Aceeași posibilitate apare la art. 17 alin. (2) din standardele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002.
Pentru documentele venite de la alte instituții, întrebați cine este emitentul. Termenul îl fixează el, nu Autoritatea, iar cererea trebuie adresată acolo unde a fost luată decizia.
Dacă urmăriți subiectul pe termen lung, notați anul 2056. Este anul în care expiră clasificarea documentelor produse în 2026 sub cele trei poziții cu termen de 30 de ani.

Întrebări frecvente

Rezultatele alegerilor devin secrete?

Nu. Nicio poziție din anexă nu se referă la rezultate, la procesele-verbale ale secțiilor de votare sau la centralizarea voturilor. Cele șapte categorii privesc informații legate de apărare, ordine publică și siguranță națională, plus planul de pază al obiectivelor Autorității.

Ce înseamnă „strict secret” față de „secret”?

Sunt două dintre cele trei niveluri ale secretului de stat, definite la art. 15 lit. f) din Legea nr. 182/2002. „Strict secret” se atribuie informațiilor a căror divulgare ar produce daune grave securității naționale, „secret” celor care ar produce daune. Al treilea nivel, cel mai înalt, este „strict secret de importanță deosebită”, iar Autoritatea Electorală Permanentă nu îl are pe listă.

Câți ani rămân clasificate documentele?

Trei dintre cele șapte poziții au termen de 30 de ani, deci un document din 2026 se declasifică în 2056. Celelalte patru preiau termenul stabilit de instituția care a emis documentul, iar acel termen nu apare în hotărâre.

Termenul de 30 de ani este legal?

Da. Art. 12 alin. (2) din standardele naționale aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 fixează plafoane de până la 100 de ani pentru „strict secret de importanță deosebită”, 50 de ani pentru „strict secret” și 30 de ani pentru „secret”. Cele 30 de ani din anexă se încadrează la ambele niveluri folosite, deși la „secret” ating chiar plafonul maxim.

Mai pot cere informații de la AEP în baza Legii nr. 544/2001?

Da, dreptul rămâne neatins pentru tot ce nu intră în cele șapte poziții. Art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 exceptează de la accesul liber informațiile clasificate din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, deci refuzul se poate întemeia numai pe o poziție concretă din anexă.

Cine decide, în interiorul Autorității, că un document este strict secret?

Hotărârea nu spune. Regula vine din art. 19 din Legea nr. 182/2002, care îi împuternicește pentru nivelul „strict secret” pe demnitarii enumerați la lit. a) și pe funcționarii cu rang de secretar de stat. Autoritatea Electorală Permanentă este condusă de un președinte cu rang de ministru și de doi vicepreședinți cu rang de secretar de stat.

Ce se întâmplă cu documentele clasificate înainte de 7 septembrie 2026?

Hotărârea nu prevede nimic. Art. 2 abrogă lista din 2021 fără o normă de tranziție, așa că marcajele deja aplicate rămân în vigoare până la expirarea termenului lor sau până la o declasificare făcută, potrivit art. 24 alin. (4) din Legea nr. 182/2002, tot prin hotărâre a Guvernului.

Pot contesta faptul că o informație a fost clasificată?

Da. Art. 20 din Legea nr. 182/2002 permite oricărei persoane fizice sau juridice române să conteste la autoritatea emitentă atât clasificarea, cât și durata și nivelul atribuit. Contestația se judecă în condițiile legii contenciosului administrativ.

De ce a dat Consiliul Legislativ aviz negativ?

Avizul nr. 781 din 31 august 2026 invocă trei lucruri: depășirea limitelor de la art. 110 alin. (4) din Constituție, aplicabile Guvernului după moțiunea de cenzură adoptată pe 5 mai 2026; lipsa avizului Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cerut de art. 4 lit. d) pct. 1 din Legea nr. 415/2002; și folosirea, la poziția 2 din secțiunea B a proiectului, a criteriului specific nivelului „strict secret”. Avizul Consiliului Legislativ este consultativ.

Unde citesc lista integrală?

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 755 din 7 septembrie 2026, paginile 14 și 15. Anexa este un tabel cu trei coloane: numărul poziției, descrierea categoriei și termenul de clasificare.

Analiza redacției

Citită singură, lista pare tehnică și inofensivă. Citită alături de cea din 2021, spune altceva. Pozițiile hotărârii vechi nu au fost modificate, ci mutate în bloc la nivelul superior, iar sub ele a fost pusă o copie a primelor trei la nivelul de dinainte. Rezultatul este că singura categorie care a urcat definitiv, fără să rămână și jos, este planul de pază și apărare a obiectivelor. Restul funcționează ca o dublare: aceeași descriere există acum la două niveluri, iar alegerea între ele o face, document cu document, emitentul.

Un calcul simplu arată cât de puțin decide de fapt această hotărâre despre durată. Din șapte poziții, trei au termen scris, toate 30 de ani, iar patru trimit la termenul emitentului. Cu alte cuvinte, actul al cărui titlu promite „termenele de clasificare aferente acestora” fixează un termen pentru mai puțin de jumătate din lista pe care o aprobă. Iar cele 30 de ani nu sunt același lucru la cele două niveluri: la „secret” ating plafonul maxim admis de art. 12 alin. (2) din standardele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, în timp ce la „strict secret”, unde plafonul e 50 de ani, rămân la 60% din el. Consecința e neintuitivă: informația mai sensibilă se declasifică odată cu cea mai puțin sensibilă, în 2056 pentru documentele din 2026.

Punctul care merită cea mai multă atenție nu este nivelul, ci pozițiile 3 din ambele secțiuni. Ele clasifică „documentare, buletine informative, notificări și informări specifice domeniului de activitate al Autorității Electorale Permanente” care vin de la instituțiile cu atribuții în securitatea națională. Domeniul de activitate al acestei autorități este chiar procesul electoral: registrul electoral, logistica secțiilor, controlul finanțării partidelor. Criteriul de clasificare nu este așadar subiectul documentului, ci expeditorul lui. O analiză despre finanțarea unei campanii nu devine secretă pentru că e sensibilă, ci pentru că a sosit pe un anumit drum. Iar termenul, la aceste poziții, nu se citește în hotărâre.

Rămâne felul în care actul a fost adoptat. Avizul negativ al Consiliului Legislativ, nr. 781 din 31 august 2026, este consultativ, deci nu blochează nimic, dar semnalase și absența avizului Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Un merit trebuie totuși recunoscut: observația tehnică a Consiliului, cea despre criteriul „daune grave” folosit la nivelul „secret”, a fost preluată. Textul publicat pe 7 septembrie 2026 nu mai are eroarea care a stat cinci ani în vigoare în lista din 2021.

Ce ar trebui schimbat

Termen maxim propriu pentru pozițiile care trimit la emitent. O formulă de tipul „termenul stabilit de emitent, dar nu mai mult de X ani” ar face ca cele patru poziții fără termen să aibă totuși o dată de expirare verificabilă de cel care cere informația.
O normă de tranziție în art. 2. Abrogarea listei din 2021 lasă neclar regimul documentelor deja marcate „secret”, în special al planului de pază, a cărui categorie a urcat la „strict secret”. Un alineat care spune dacă acestea se remarchează sau își păstrează nivelul ar scuti Autoritatea de o decizie discreționară.
Restrângerea pozițiilor 3 la subiect, nu la expeditor. Adăugarea unei condiții de conținut, de exemplu legătura cu apărarea, ordinea publică sau siguranța națională, așa cum apare deja la pozițiile 2, ar împiedica clasificarea unei informări despre procesul electoral doar fiindcă vine de la o instituție de securitate.
Publicarea unui raport anual cu numărul de documente clasificate pe fiecare poziție. Cifra în sine nu dezvăluie nimic, dar arată dacă lista se folosește pentru câteva documente pe an sau pentru sute, iar astăzi nimeni din afara Autorității nu poate ști asta.
Solicitarea avizului Consiliului Suprem de Apărare a Țării printr-o hotărâre de completare. Lipsa lui, semnalată de Consiliul Legislativ, rămâne un argument disponibil oricui atacă actul în contencios administrativ, iar remedierea ulterioară costă mai puțin decât o anulare.
Un termen scurt pentru reevaluarea listei, de exemplu la fiecare ciclu electoral. Lista precedentă a stat neschimbată cinci ani, cu o eroare de criteriu în ea. O reevaluare periodică ar prinde astfel de nepotriviri înainte să producă efecte.

Textul original al actului normativ

Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial

M. Of. nr. 755 din 7 septembrie 2026 16 pagini PDF, 125 KB actul începe la pagina 14

Deschide PDF-ul oficial Descarcă PDF-ul

Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.

Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului

Hotărâre pentru aprobarea listei cuprinzând categoriile de informații clasificate secrete de stat, pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de Autoritatea Electorală Permanentă, precum și termenele de clasificare aferente acestora

EMITENT: Guvernul României

Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 755 din 7 septembrie 2026

GUVERNUL ROMÂNIEI H O T Ă R Â R E pentru aprobarea listei cuprinzând categoriile de informații clasificate secrete de stat, pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de Autoritatea Electorală Permanentă, precum și termenele de clasificare aferente acestora În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 22 alin. (2) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — Se aprobă lista cuprinzând categoriile de informații clasificate secrete de stat, pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de Autoritatea Electorală Permanentă, precum și termenele de clasificare aferente acestora, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. — La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 924/2021 privind aprobarea listei cuprinzând categoriile de informații clasificate secrete de stat, nivel secret, elaborate sau deținute de Autoritatea Electorală Permanentă, precum și termenele de clasificare aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 3 septembrie 2021, se abrogă.

PRIM-MINISTRU ILIE-GAVRIL BOLOJAN Contrasemnează: Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu București, 3 septembrie 2026. Nr. 705.

ANEXĂ L I S T A cuprinzând categoriile de informații clasificate secrete de stat, pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de Autoritatea Electorală Permanentă, precum și termenele de clasificare aferente acestora A. Informații, date și documente clasificate secrete de stat, nivel strict secret Nr. crt. Informațiile, datele și documentele clasificate secrete de stat, nivel strict secret Termenul de clasificare (ani) 1.

Informațiile provenind de la alte autorități sau instituții publice, în cadrul cooperării interinstituționale, indiferent de suportul, forma, denumirea sau destinația lor, care conțin informații clasificate secret de stat, nivel strict secret În conformitate cu termenul stabilit de emitent 2. Informații elaborate de Autoritatea Electorală Permanentă, la solicitarea instituțiilor abilitate, conform domeniului de competență, a căror divulgare neautorizată sau compromitere este de natură să producă daune grave securității naționale, referitoare la domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale 30 de ani 3.

Informațiile, datele și documentele clasificate secrete de stat, nivel secret Termenul de clasificare (ani) 1. Informațiile provenind de la alte autorități sau instituții publice, în cadrul cooperării interinstituționale, indiferent de suportul, forma, denumirea sau destinația lor, care conțin informații clasificate secret de stat, nivel secret În conformitate cu termenul stabilit de emitent Informații elaborate de Autoritatea Electorală Permanentă, la solicitarea instituțiilor abilitate, conform domeniului de competență, a căror divulgare neautorizată sau compromitere este de natură să producă daune securității naționale, referitoare la domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale 2. 30 de ani 3.

Documentare, buletine informative, notificări și informări specifice domeniului de activitate al Autorității Electorale Permanente provenind de la autoritățile sau instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale, clasificate secrete de stat, nivel secret În conformitate cu termenul stabilit de emitent A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E A L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII O R D I N privind acordarea autorizației de funcționare provizorie unității de învățământ preuniversitar particular Grădinița „Atlas” din municipiul București, sectorul 6 Având în vedere prevederile: — Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare; — Ordinului ministrului educației nr. 6.072/2023 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu modificările ulterioare; — art. 11 lit. a), respectiv ale art. 15 lit. e) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2022 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar; — Hotărârii Guvernului nr. 993/2020 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de educație, cu modificările și completările ulterioare; — Hotărârii Guvernului nr. 994/2020 privind aprobarea standardelor de autorizare de funcționare provizorie și a standardelor de acreditare și de evaluare externă periodică în învățământul preuniversitar, cu modificările ulterioare; — Hotărârii Consiliului Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar nr. 8 din 25.06.2026; — Referatului de aprobare nr. 5.661 din 29.06.2026 pentru proiectul de ordin al ministrului educației și cercetării privind acordarea autorizației de funcționare provizorie unității de învățământ preuniversitar particular Grădinița „Atlas” din municipiul București, sectorul 6, pentru nivelul de învățământ „preșcolar”, limba de predare „română”, forma de învățământ „program prelungit”, în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, cu modificările și completările ulterioare, ministrul educației și cercetării emite prezentul ordin.

Art. 1. — (1) Se acordă autorizația de funcționare provizorie unității de învățământ preuniversitar particular Grădinița „Atlas”, cu sediul în Str. Lujerului nr. 26, municipiul București, sectorul 6, pentru nivelul de învățământ „preșcolar”, limba de predare „română”, forma de învățământ „program prelungit”, începând cu anul școlar 2026-2027.

(2) Prezentul ordin reprezintă actul de înființare al unității de învățământ preuniversitar particular Grădinița „Atlas” din municipiul București, sectorul 6.

Art. 2. — Autorizația de funcționare provizorie conferă unității de învățământ preuniversitar particular Grădinița „Atlas” din municipiul București, sectorul 6, calitatea de furnizor de educație, respectiv dreptul de organizare și desfășurare a procesului de învățământ pentru nivelul de învățământ, limba de predare și forma de învățământ menționate la art. 1 alin. (1).

Art. 3. — (1) Unitatea de învățământ preuniversitar particular Grădinița „Atlas” din municipiul București, sectorul 6, autorizată potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1), este persoană juridică de drept

Sursă: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 755/7.IX.2026

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.