Pe scurt
- Autostrada Brașov-Făgăraș are acum un preț aprobat: 9.351.780.000 de lei cu TVA inclus, adică 9,35 miliarde de lei pentru 49,75 km. La cursul scris în anexă, 1 euro = 5,0953 lei, suma face 1,84 miliarde de euro. Împărțită pe lungime, iese 188,0 milioane de lei, adică 36,9 milioane de euro pe kilometru, un calcul care nu apare în act.
- Scumpetea are o explicație fizică, scrisă tot în anexă: 46 de poduri, pasaje și viaducte, plus 6 tuneluri și structuri de tip cut and cover. Cincizeci și două de structuri pe 49,75 km înseamnă una la fiecare 957 de metri. Construcțiile și montajul iau 7,94 miliarde de lei, adică 84,92% din valoare, o pondere mult peste cea a căii ferate aprobate în aceeași zi.
- Execuția e prevăzută pe 36 de luni, în trei tranșe perfect egale, iar hotărârea nu spune de când curge termenul. Banii vin din Programul Transport 2021-2027 și de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, fără să se arate cât dă fiecare sursă. Răspunde Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. Vizați sunt șoferii de pe ruta Brașov-Sibiu și proprietarii de terenuri din județul Brașov, singurul pe care traseul îl traversează.
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 25 septembrie 2026, pagina 8
Intră în vigoare: de la publicare, 25 septembrie 2026, fiindcă articolul 12 alineatul (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă prevede că actele normative, cu excepția legilor și a ordonanțelor, intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, dacă nu cuprind ele însele o dată ulterioară, iar această hotărâre nu cuprinde o asemenea dată
Guvernul a aprobat cifrele cu care se poate construi Autostrada Brașov-Făgăraș: 9.351.780.000 de lei cu TVA inclus pentru 49,75 km, în 36 de luni. Este prima hotărâre de indicatori pentru acest obiectiv, iar traseul rămâne în întregime în județul Brașov. Capătul dinspre apus al aceluiași coridor are deja istoric în Monitorul Oficial: pentru Autostrada Sibiu-Făgăraș, Guvernul declanșase în iulie 2026 exproprieri la Avrig, pentru mutarea rețelelor de utilități de pe coridor. Cele două segmente se întâlnesc la Făgăraș.
Anexa dă valoarea totală, partea de construcții și montaj, eșalonarea pe trei ani, durata și opt categorii de capacități. Nu dă echivalentul în euro, deși scrie cursul: 1 euro = 5,0953 lei, în prețuri la data de 27 februarie 2026. Făcând împărțirea, valoarea totală este de 1,84 miliarde de euro, iar construcțiile și montajul, 7.941.902.000 de lei, înseamnă 1,56 miliarde de euro. Raportat la cei 49,75 km, costul iese 188,0 milioane de lei sau 36,9 milioane de euro pe kilometru.
Lista de capacități explică o parte din preț. Pe cei 49,75 km sunt prevăzute 46 de poduri, pasaje și viaducte și 6 structuri de tip tunel sau cut and cover, în total 52, adică una la fiecare 957 de metri. Platforma are 26,00 m lățime. Se mai adaugă un set de spații de servicii pe ambele sensuri, un set de parcări, un centru de întreținere și coordonare și un singur nod rutier pe toată lungimea.
Eșalonarea este o împărțire la trei, nu un program de lucru: 3.117.260.000 de lei în fiecare dintre cei trei ani, sumă care dă exact totalul. Partea de construcții și montaj se împarte la fel, 2.647.301.000 de lei în primii doi ani și 2.647.300.000 în al treilea, ultimul rând absorbind rotunjirea. Din cele 36 de luni rezultă un ritm mediu de 259,8 milioane de lei pe lună și de 1,38 km de autostradă construiți lunar. Ce nu scrie nicăieri este momentul de la care se numără termenul: nici publicarea, nici semnarea contractului, niciun ordin de începere, iar anii I, II și III din anexă nu sunt ani calendaristici.
În aceeași ediție a Monitorului Oficial, cu o pagină mai devreme, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici ai modernizării liniei de cale ferată Apahida-Suceava, subsecțiunea Ilva Mică-Pojorâta: 10,49 miliarde de lei pentru 106,82 km. Ambele acte poartă data de 24 septembrie 2026, aceeași durată de 36 de luni și aceeași sursă de bani. Diferența de preț unitar este de 1,91 ori în favoarea căii ferate, 98,2 milioane de lei pe kilometru față de 188,0. Împreună, cele două hotărâri angajează 19,84 miliarde de lei, aproape 3,9 miliarde de euro, pe 156,57 km de infrastructură.
Efectele pe care le produce
Primul efect este un plafon de cheltuială. Indicatorii aprobați prin hotărâre de Guvern, în temeiul articolului 42 alineatul (1) litera a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, sunt limita în care ordonatorul poate contracta și plăti. Suma de 9.351.780.000 de lei este un prag, nu o estimare: peste ea nu se poate trece fără o hotărâre nouă, la fel cum cei 49,75 km și cele 52 de structuri devin cantitatea la care se raportează orice contract de execuție.
Al doilea efect e procedural. Fără indicatori aprobați, obiectivul nu poate primi sume anuale în programul de investiții publice și nu poate fi scos la licitație de execuție. Hotărârea deschide, așadar, etapa în care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. poate contracta lucrarea, nu etapa în care utilajele intră pe teren.
Al treilea efect privește răspunderea, iar formularea e îngustă. Articolul 3 îl face pe Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin compania rutieră, răspunzător de modul de utilizare a sumelor din anexă. Nu de respectarea celor 36 de luni și nu de realizarea celor 52 de structuri, ci de banii cheltuiți.
Al patrulea efect se vede în teritoriu. Amplasamentul este numai județul Brașov, deci exproprierile și avizele care vor urma privesc un singur consiliu județean și un singur inspectorat în construcții, spre deosebire de proiectele care traversează mai multe județe. În schimb, un singur nod rutier pe 49,75 km înseamnă că accesul localităților de pe traseu la autostradă se rezolvă altundeva decât în acest act.
Al cincilea efect este bugetar și temperează tot restul. Banii se dau în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, deci fiecare dintre cele trei tranșe de 3.117.260.000 de lei depinde de legea bugetului din anul respectiv. Aprobarea indicatorilor nu creează un angajament multianual ferm și nu garantează nicio plată.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Pentru acest obiectiv nu există o formă anterioară. Căutarea în baza de date a legislației nu întoarce nicio hotărâre care să fi aprobat înainte indicatorii Autostrăzii Brașov-Făgăraș, deci nu avem o valoare veche față de care să măsurăm o actualizare. Ce s-a schimbat este starea coridorului Sibiu-Brașov: segmentul dinspre Sibiu era deja în faza de exproprieri în iulie 2026, iar segmentul dinspre Brașov capătă acum valoare aprobată.
Comparația utilă se face cu ultimele obiective rutiere cărora Guvernul le-a aprobat indicatorii. La 21 septembrie 2026, cu patru zile mai devreme, drumul orbital al Buzăului spre A7, tronsoanele 2, 3 și 4, a primit 1,095 miliarde de lei pentru 13,079 km, adică 83,7 milioane de lei pe kilometru, cu 24 de luni de execuție și trei structuri. Autostrada Brașov-Făgăraș costă 188,0 milioane de lei pe kilometru, de 2,25 ori mai mult, iar explicația se citește direct în anexă: 52 de structuri față de 3 și o platformă de autostradă în locul unui drum.
Un lucru nu s-a schimbat deloc între cele două acte: ponderea construcțiilor și montajului. La drumul orbital al Buzăului era 84,96%, aici este 84,92%. Pe partea rutieră, raportul dintre lucrarea propriu-zisă și restul cheltuielilor pare stabil, indiferent de dimensiunea obiectivului.
Față de calea ferată aprobată în aceeași ediție, diferența este de altă natură. Acolo construcțiile și montajul înseamnă 54,05% din valoare, aici 84,92%. Raportat la kilometru, lucrarea propriu-zisă costă 159,6 milioane de lei la autostradă și 53,1 milioane la calea ferată, deci de 3,01 ori mai mult, chiar dacă valoarea totală pe kilometru diferă numai de 1,91 ori. Diferența arată unde se duc banii: la autostradă, în beton și terasamente; la calea ferată, în proiectare, instalații și echipamente.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Anexa descrie obiectul, nu doar prețul. Opt categorii de capacități, de la lungime și lățime de platformă până la numărul de poduri, tuneluri, parcări și noduri rutiere, dau un reper verificabil la recepție.
- Cifrele se închid la unitate. Trei tranșe de 3.117.260.000 de lei dau exact totalul, iar partea de construcții și montaj se închide și ea, cu rotunjirea preluată în ultimul an.
- Numește programul european. Articolul 2 spune Programul Transport 2021-2027, nu doar fonduri externe nerambursabile, ceea ce ajută la urmărirea absorbției.
- Prețurile sunt relativ recente pentru un act de acest fel: 27 februarie 2026, adică 210 zile înainte de publicare, față de 324 de zile la calea ferată din aceeași ediție.
- Completează un coridor început. Segmentul Sibiu-Făgăraș era deja în procedură de expropriere, iar Brașov-Făgăraș primește acum valoarea aprobată, deci coridorul Sibiu-Brașov avansează pe ambele capete.
Ce rămâne o problemă
- Cele 36 de luni nu au punct de plecare. Nicio trimitere la publicare, la contract sau la un ordin de începere, iar anii din eșalonare nu sunt ani calendaristici. Un termen care nu poate fi calculat nu poate fi nici depășit.
- Eșalonarea este o împărțire aritmetică, nu un grafic de lucrări. Sume identice în toți cei trei ani, pe o lucrare cu 6 tuneluri și 46 de poduri, nu descriu niciun ritm real de șantier: la astfel de obiective, cheltuiala urcă la mijloc, nu stă pe loc.
- Nu se știe cât vine din fonduri europene și cât de la bugetul de stat. Sursele sunt enumerate în aceeași frază, fără procent și fără sumă.
- Un singur nod rutier pe 49,75 km. Din act nu rezultă cum ajung pe autostradă localitățile dintre Brașov și Făgăraș, iar accesul e tocmai ceea ce transformă o autostradă în infrastructură folosită local, nu doar de tranzit.
- Anexa nu dă valoarea în euro, deși scrie cursul, așa că orice comparație cu alte proiecte cere cititorului să facă singur împărțirea.
- Prețurile sunt fixate la 27 februarie 2026 și nu există niciun mecanism de actualizare. Peste cele 210 zile scurse până la publicare se adaugă 36 de luni de execuție, iar pe un obiectiv cu atâtea structuri costul materialelor nu stă pe loc.
Sfaturi utile
- Citiți suma ca plafon, nu ca preț final. Indicatorii tehnico-economici sunt limita în care se pot semna contracte, iar depășirea lor cere o hotărâre nouă, publicată tot în Monitorul Oficial.
- Rețineți că valoarea este cu TVA inclus. Actul nu arată cota și nu separă taxa, deci din cele 9,35 miliarde de lei o parte se întoarce la buget.
- Nu confundați aprobarea indicatorilor cu începerea lucrărilor. Urmează licitația, contractul, exproprierile rămase și ordinul de începere, fiecare cu propriul calendar.
- Dacă aveți teren pe traseu, urmăriți hotărârile de expropriere, nu pe aceasta. Indicatorii nu declanșează nicio procedură și nu produc despăgubiri; exproprierea vine prin acte separate, cu liste de imobile în anexă.
- Când comparați cu alte autostrăzi, uitați-vă întâi la numărul de structuri. 52 de poduri și tuneluri pe 49,75 km explică diferența față de un drum de câmpie mai bine decât orice comentariu despre scumpete.
- Verificați și ponderea construcțiilor și montajului, nu doar totalul. Aici este 84,92%, iar la calea ferată aprobată în aceeași zi, 54,05%. Diferența spune cât din bani ajunge efectiv în lucrarea de pe teren.
Întrebări frecvente
Înseamnă că începe construcția autostrăzii Brașov-Făgăraș?
Cât costă un kilometru?
De ce e atât de scumpă față de alte drumuri?
De când se numără cele 36 de luni?
Cine plătește?
Ce legătură are cu Autostrada Sibiu-Făgăraș?
Există o hotărâre anterioară cu alte cifre pentru același obiectiv?
De când produce efecte hotărârea?
Analiza redacției
Actul este bine făcut pentru ce își propune. Sumele se adună exact, capacitățile sunt descrise pe opt rânduri, temeiul e cel corect, iar anexa nu se contrazice nicăieri. Interesul jurnalistic stă în ceea ce iese la iveală abia când pui hotărârea lângă vecina ei de ediție. La 24 septembrie 2026, în aceeași ședință, Guvernul a aprobat 9,35 miliarde de lei pentru 49,75 km de autostradă nouă și 10,49 miliarde pentru 106,82 km de cale ferată modernizată. Raportul pe kilometru, 188,0 față de 98,2 milioane de lei, pare să spună că șina e ieftină. Pe lucrarea propriu-zisă, raportul se schimbă: construcțiile și montajul costă 159,6 milioane de lei pe kilometru la autostradă și 53,1 milioane la calea ferată, deci de 3,01 ori mai mult. Ce apropie cele două cifre totale nu e prețul betonului, ci cei 4,82 miliarde de lei care, la calea ferată, se duc în afara construcției, față de 1,41 miliarde la autostradă.
A doua observație privește eșalonarea. Nouă miliarde trei sute cincizeci și unu de milioane șapte sute optzeci de mii de lei împărțit la trei dă exact 3.117.260.000, iar cele trei rânduri ale anexei sunt identice. La calea ferată din aceeași ediție, împărțirea e 20, 40 și 40 la sută, tot cifre rotunde. Niciunul dintre cele două grafice nu descrie un șantier: pe o lucrare cu 6 tuneluri și 46 de poduri, cheltuiala urcă în anii de mijloc, după organizarea de șantier și exproprieri, și scade la final. O eșalonare obținută prin împărțire este un document contabil, nu o previziune, iar consecința practică e că discuția despre întârzieri va porni de la un reper care nu a fost niciodată realist.
A treia observație privește accesul. Anexa prevede un singur nod rutier pe 49,75 km, alături de 52 de structuri, un centru de întreținere, un set de spații de servicii și un set de parcări. Raportul dintre ele spune ceva despre felul în care e gândit segmentul: multă inginerie de traversare și puțină legătură cu teritoriul. Pe o autostradă de tranzit între Sibiu și Brașov asta poate fi corect, dar actul nu explică nicăieri unde se face accesul localităților dintre Brașov și Făgăraș, iar indicatorii aprobați prin hotărâre sunt exact locul în care ar trebui să apară numărul de noduri.
A patra observație ține de timp și de preț. Valoarea este exprimată în prețuri de la 27 februarie 2026, iar hotărârea s-a publicat 210 zile mai târziu. Peste asta se adaugă 36 de luni de execuție fără punct de plecare scris. Pe un obiectiv cu 84,92% construcții și montaj, adică aproape în întregime expus la prețul materialelor și al manoperei, absența oricărui mecanism de actualizare face ca plafonul să fie, previzibil, provizoriu. Comparația cu drumul orbital al Buzăului, aprobat cu patru zile mai devreme la o pondere de construcții și montaj practic identică, 84,96%, arată că tiparul se repetă de la un act la altul.
Ce ar trebui schimbat
- Durata de execuție ar trebui legată de un eveniment scris în act. O propoziție de tipul „durata de 36 de luni curge de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor” transformă termenul într-o obligație verificabilă și dă un reper pentru rapoartele de execuție.
- Eșalonarea ar trebui să urmeze graficul de lucrări, nu împărțirea la numărul de ani. Trei sume identice pe o lucrare cu tuneluri și viaducte nu ajută nici bugetarea, nici urmărirea execuției, iar abaterile de la ea nu vor spune nimic despre proiect.
- Anexa ar trebui să arate cât vine din fonduri europene și cât din bugetul de stat. Două rânduri cu sume, în locul unei enumerări de surse, ar face din fiecare hotărâre de indicatori o informație folosibilă pentru urmărirea Programului Transport 2021-2027 și pentru estimarea efortului bugetar național.
- Valoarea ar trebui scrisă și în euro, nu doar cursul. Un rând în plus elimină conversiile greșite din presă și din dezbaterea publică și face comparabile între ele hotărârile cu baze de preț diferite.
- Numărul de noduri rutiere ar trebui însoțit de amplasamentul lor. Un singur nod pe 49,75 km este o decizie de politică de transport, nu un detaliu tehnic, și merită scrisă acolo unde se aprobă banii.
- Hotărârile de indicatori ar trebui să conțină un mecanism de actualizare a prețurilor. Data de referință există, 27 februarie 2026, dar mecanismul lipsește. Fără el, fiecare creștere de costuri se rezolvă printr-o altă hotărâre, deci printr-o altă întârziere.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 25 septembrie 2026, pagina 8 16 pagini PDF, 156 KB actul începe la pagina 8
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Hotărârea Guvernului nr. 770/2026 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Autostrada Brașov-Făgăraș”
EMITENT: Guvernul României
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 25 septembrie 2026
GUVERNUL ROMÂNIEI H O T Ă R Â R E pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Autostrada Brașov-Făgăraș” În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. — Se aprobă indicatorii tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Autostrada Brașov-Făgăraș”, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. — Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se realizează din fonduri externe nerambursabile — Programul Transport (P.T.) 2021-2027 și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.
Art. 3. — Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A., răspunde de modul de utilizare a sumelor prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. PRIM-MINISTRU ILIE-GAVRIL BOLOJAN Contrasemnează: Viceprim-ministru, interimar, Oana-Clara Gheorghiu p. Ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar, Horațiu-Lucian Cosma, secretar de stat Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila-Zoltán p. Ministrul finanțelor, Mihai Diaconu, secretar de stat București, 24 septembrie 2026.
Nr. 770.
ANEXĂ C A R A C T E R I S T I C I L E P R I N C I P A L E Ș I I N D I C A T O R I I T E H N I C O – E C O N O M I C I ai obiectivului de investiții „Autostrada Brașov-Făgăraș” Ordonator principal de credite: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Beneficiar: Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A. Amplasament: județul Brașov Valoarea totală, inclusiv TVA: 9.351.780 mii lei (în prețuri la data de 27.02.2026/1 euro = 5,0953 lei) din care C + M (inclusiv TVA): 7.941.902 mii lei Durata de execuție a lucrărilor: 36 luni Anul I:
I N V 3.117.260 mii lei Anul II: I N V 3.117.260 mii lei C + M 2.647.301 mii lei C + M 2.647.301 mii lei Anul III: I N V 3.117.260 mii lei C + M 2.647.300 mii lei Capacități: — lungime traseu 49,75 km — lățime platformă 26,00 m — structuri (poduri/pasaje/viaducte) 46 buc. — structuri (tuneluri, cut&cover/polate) 6 buc. — spații de servicii 1 set (stg. + dr.) — parcări 1 set (stg. + dr.) — centru de întreținere și coordonare (CIC) 1 buc. — noduri rutiere 1 buc.
Factori de risc Obiectivul se va proteja antiseismic conform prevederilor „Normativului P 100-1/2013”, cu completările și modificările ulterioare. Finanțarea investiției Finanțarea investiției se realizează din fonduri externe nerambursabile — Programul Transport (P.T.) 2021-2027 și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.