Pe scurt
- Guvernul a pus un preț pe 106,82 km de cale ferată între Ilva Mică și Pojorâta: 10.491.323.000 de lei cu TVA inclus, adică 10,49 miliarde de lei. La cursul scris în anexă, 1 euro = 5,0851 lei, suma face 2,06 miliarde de euro. Împărțită pe lungimea liniei, iese 98,2 milioane de lei, adică 19,3 milioane de euro pe kilometru, un calcul care nu apare în act.
- Lucrările sunt prevăzute pe 36 de luni, însă hotărârea nu spune de când se numără. Banii sunt împărțiți 20% în primul an și 40% în fiecare dintre următorii doi, ceea ce înseamnă un ritm mediu de 291 de milioane de lei pe lună de execuție. Construcțiile și montajul iau 5,67 miliarde de lei, adică 54,05% din total, deci aproape jumătate din sumă se duce în altceva decât în lucrarea de pe teren.
- Plătesc fondurile europene și bugetul de stat, dar actul nu spune cât dă fiecare. Sursele sunt Programul Transport 2021-2027 și bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, iar de modul în care banii se folosesc răspunde Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” S.A. Vizați sunt călătorii și transportatorii de pe ruta Cluj-Suceava, precum și proprietarii de terenuri din județele Bistrița-Năsăud și Suceava, prin care trece traseul.
Publicat: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 25 septembrie 2026, pagina 7
Intră în vigoare: de la publicare, 25 septembrie 2026, fiindcă articolul 12 alineatul (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă spune că actele normative, cu excepția legilor și a ordonanțelor, produc efecte de la data publicării în Monitorul Oficial, dacă nu prevăd ele însele o dată ulterioară, iar această hotărâre nu prevede
Hotărârea publicată la 25 septembrie 2026 nu decide să se construiască ceva. Ea fixează cifrele cu care se poate construi: cât are voie să coste modernizarea a 106,82 km de cale ferată între Ilva Mică, în județul Bistrița-Năsăud, și Pojorâta, în județul Suceava, cât timp poate dura și ce iese la capăt. Suma aprobată este de 10.491.323.000 de lei cu TVA inclus, adică 10,49 miliarde de lei, iar segmentul e al doilea din trei pe linia Apahida-Suceava. Este aceeași linie pe care Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026-2030 o trece pe lista de rezervă a Programului Transport, într-un document care numără 1.688 km de cale ferată cu restricție de viteză și cere 26,34 miliarde de euro în cinci ani.
Anexa hotărârii dă suma totală, partea de construcții și montaj, eșalonarea pe trei ani, durata de execuție și un singur indicator de capacitate. Nu dă echivalentul în euro, deși scrie cursul: 1 euro = 5,0851 lei, preț valabil la data de 5 noiembrie 2025. Făcând împărțirea, valoarea totală este de 2,06 miliarde de euro, iar partea de construcții și montaj, 5.670.216 mii de lei, este de 1,12 miliarde de euro. Raportat la cei 106,82 km, costul iese 98,2 milioane de lei sau 19,3 milioane de euro pe kilometru de linie.
Eșalonarea se închide exact: 2.098.265.000 de lei în primul an, 4.196.529.000 în al doilea și tot atât în al treilea, adică 20%, 40% și 40%, cu totalul pe virgulă. La fel se închide și partea de construcții și montaj, 1.134.044 plus 2.268.086 plus 2.268.086. Durata este de 36 de luni, ceea ce dă un ritm mediu de 291 de milioane de lei pe lună, aproape 9,6 milioane de lei pe zi de execuție. Ce lipsește este momentul de la care se numără: hotărârea nu leagă cele 36 de luni de nicio dată, nici de publicare, nici de semnarea unui contract, iar anii I, II și III din anexă nu sunt ani calendaristici.
În aceeași ediție a Monitorului Oficial, la pagina următoare, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici ai Autostrăzii Brașov-Făgăraș: 9.351.780.000 de lei pentru 49,75 km. Ambele acte poartă aceeași dată, 24 septembrie 2026, aceeași durată de execuție, 36 de luni, și aceeași sursă de bani, Programul Transport 2021-2027 plus bugetul de stat. Puse una lângă alta, cifrele spun ceva ce niciunul dintre acte nu spune: kilometrul de autostradă nouă costă 188,0 milioane de lei, iar kilometrul de cale ferată modernizată 98,2 milioane, adică de 1,91 ori mai puțin. Împreună, cele două hotărâri angajează 19,84 miliarde de lei, aproape 3,9 miliarde de euro, pe 156,57 km de infrastructură.
Efectele pe care le produce
Primul efect este un plafon. Indicatorii tehnico-economici aprobați prin hotărâre de Guvern, în temeiul articolului 42 alineatul (1) litera a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, sunt limita în care ordonatorul poate contracta și plăti. Cifra de 10.491.323.000 de lei nu este o estimare orientativă, ci pragul peste care nu se poate trece fără o hotărâre nouă. Tot de aici vine și importanța practică a celor 36 de luni și a celor 106,82 km: sunt termenul și cantitatea la care se raportează orice contract semnat pe acest obiectiv.
Al doilea efect este deblocarea etapei următoare. Fără indicatori aprobați, obiectivul nu poate intra în programul de investiții publice cu sume anuale și nu poate fi scos la licitație de executare. Documentul de strategie aprobat în august 2026 arată în ce fază se afla tronsonul Apahida-Suceava: elaborare de studiu de fezabilitate și proiect tehnic, pe toate cele trei loturi. Hotărârea de acum mută subsecțiunea 2 din faza de pregătire în cea de investiție cu valoare aprobată.
Al treilea efect privește răspunderea. Articolul 3 o pune pe Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” S.A., pentru modul de utilizare a sumelor din anexă. Nu pentru respectarea termenului și nu pentru atingerea capacității, ci pentru utilizarea banilor. Distincția contează, fiindcă depășirea celor 36 de luni nu atrage, prin acest act, nicio consecință.
Al patrulea efect se vede pe teren, nu în buget. Anexa cere 106,82 km de cale ferată electrificată, într-un singur indicator de capacitate, fără viteză de proiectare, fără numărul de linii, fără stații, poduri sau tuneluri. Pentru o linie de munte care traversează două județe, tot ce se poate verifica din act, la recepție, este lungimea.
Al cincilea efect este unul de calendar bugetar. Banii se dau în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, deci fiecare dintre cele trei tranșe depinde de legea bugetului din anul respectiv. Aprobarea indicatorilor nu creează un angajament multianual ferm, iar asta explică de ce un obiectiv poate avea indicatori aprobați și, în același timp, zero lei alocați pentru lucrări în planul pe cinci ani al ministerului.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Nu există o formă anterioară a acestei hotărâri: indicatorii subsecțiunii 2 se aprobă acum pentru prima dată. Comparația care spune ceva este cu vecinul de traseu. La 22 decembrie 2025 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 1.110/2025, care a aprobat indicatorii subsecțiunii 3, Pojorâta-Suceava, adică exact continuarea liniei spre nord. Acolo valoarea este de 11.433.478.000 de lei cu TVA, pentru 82,20 km, la cursul din luna aprilie 2024, 1 euro = 4,9702 lei.
Diferența pe kilometru este mare și merge în sens invers față de ce ar sugera relieful. Subsecțiunea 3, dinspre Suceava, costă 139,1 milioane de lei sau 28,0 milioane de euro pe kilometru. Subsecțiunea 2, care urcă în munte dinspre Ilva Mică, costă 98,2 milioane de lei sau 19,3 milioane de euro pe kilometru, adică 69% din prețul unitar în euro al vecinului aprobat cu nouă luni mai devreme; în lei raportul este de 70,6%, fiindcă cele două hotărâri folosesc cursuri diferite. Cele două hotărâri au aceeași structură de anexă și același beneficiar, deci comparația nu forțează nimic.
A doua diferență este durata. Pentru 82,20 km, hotărârea din decembrie 2025 a prevăzut 60 de luni și cinci tranșe anuale. Pentru 106,82 km, cea de acum prevede 36 de luni și trei tranșe. Tradus în ritm, se trece de la 1,37 km pe lună la 2,97 km pe lună, adică de 2,17 ori mai repede, pe segmentul cu relieful mai greu. Niciuna dintre cele două hotărâri nu explică de unde vine diferența.
A treia diferență este la partea de construcții. La subsecțiunea 3, construcțiile și montajul reprezentau 61,70% din valoare. La subsecțiunea 2 sunt 54,05%. Cu alte cuvinte, din cele 10,49 miliarde de lei aprobate acum, 4,82 miliarde merg în altceva decât în construcție și montaj: proiectare, utilaje și instalații, consultanță, taxe, cheltuieli diverse și neprevăzute.
A patra diferență este la izvorul banilor. Hotărârea din 2025 vorbea de fonduri externe nerambursabile fără să numească programul și includea veniturile proprii ale Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” S.A. Hotărârea de acum numește expres Programul Transport 2021-2027 și scoate veniturile proprii ale companiei din listă. Rămân fondurile europene, bugetul de stat și formula generică a altor surse legal constituite.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Cifrele se închid. Eșalonarea pe trei ani dă exact totalul, 10.491.323.000 de lei, iar partea de construcții și montaj dă exact 5.670.216. La acte de acest fel, unde sumele se scriu în mii de lei și se rotunjesc, potrivirea la unitate nu e de la sine înțeleasă.
- Numește programul european din care vin banii. Articolul 2 spune Programul Transport 2021-2027, nu doar fonduri externe nerambursabile, cum făcea hotărârea pentru segmentul vecin în decembrie 2025. Diferența e utilă cui urmărește absorbția pe program.
- Prețul unitar este mai mic decât la segmentul vecin: 19,3 milioane de euro pe kilometru, față de 28,0 la subsecțiunea Pojorâta-Suceava, pe o porțiune cu relief cel puțin la fel de dificil.
- Indicatorul de capacitate vorbește despre electrificare, nu doar despre modernizare. Pentru o rută nemodernizată, asta anunță o schimbare de tracțiune, nu o simplă reparație a căii.
- Deschide etapa de contractare pentru al doilea din cele trei loturi ale liniei Apahida-Suceava, după ce al treilea își primise indicatorii în decembrie 2025.
Ce rămâne o problemă
- Cele 36 de luni nu au punct de plecare. Hotărârea nu le leagă de publicare, de un ordin de începere sau de semnarea contractului, iar anii I, II și III din anexă nu sunt ani calendaristici. Practic, termenul nu poate fi depășit, fiindcă nu poate fi calculat.
- Prețurile sunt din 5 noiembrie 2025, iar actul nu prevede nimic pentru actualizare. La data publicării trecuseră 324 de zile de la acea dată de referință, iar execuția mai adaugă 36 de luni peste fixarea aceea.
- Nu se știe cât vine din fonduri europene și cât de la bugetul de stat. Sursele sunt enumerate în aceeași frază, fără procent și fără sumă, deci expunerea bugetului național rămâne necunoscută.
- Un singur indicator de capacitate pentru 10,49 miliarde de lei. Lipsesc viteza de proiectare, numărul de linii, stațiile, podurile și tunelurile, adică tocmai elementele care explică de ce o linie de munte costă cât costă. Hotărârea vecină, pentru Autostrada Brașov-Făgăraș, are opt.
- Anexa nu dă valoarea în euro, deși scrie cursul. Hotărârea pentru subsecțiunea 3 avea coloană în euro atât pentru total, cât și pentru construcții și montaj. Renunțarea la ea îl obligă pe cititor să facă împărțirea singur.
- Strategia feroviară a Guvernului, aprobată o lună mai devreme, alocă pentru toată linia Apahida-Suceava numai 24.647.000 de lei în perioada 2026-2030, și doar pentru studiu de fezabilitate și proiect tehnic, restul anilor apărând cu zero.
Sfaturi utile
- Citiți valoarea ca plafon, nu ca preț final. Indicatorii tehnico-economici aprobați prin hotărâre de Guvern sunt limita în care se pot semna contracte. Depășirea lor cere o hotărâre nouă, iar aceea se publică tot în Monitorul Oficial.
- Rețineți că suma este cu TVA inclus. Anexa nu separă taxa, deci din cele 10,49 miliarde de lei o parte se întoarce la buget prin TVA. Dacă vă interesează efortul net al statului, cifra din anexă nu vă ajunge.
- Nu confundați aprobarea indicatorilor cu începerea lucrărilor. Urmează licitația, contractul și ordinul de începere. În august 2026, strategia feroviară arăta tronsonul încă la studiu de fezabilitate și proiect tehnic.
- Dacă aveți teren pe traseu, urmăriți hotărârile de expropriere, nu pe aceasta. Indicatorii nu declanșează nicio procedură de expropriere și nu produc despăgubiri. Exproprierea vine prin acte separate, cu liste de imobile în anexă.
- Când comparați cu alte proiecte, împărțiți întotdeauna la lungime și folosiți același curs. Valoarea brută nu spune nimic despre scumpete: 10,49 miliarde de lei pe 106,82 km și 9,35 miliarde pe 49,75 km sunt două lucruri foarte diferite.
- Verificați partea de construcții și montaj, nu doar totalul. Aici este 54,05%, la Autostrada Brașov-Făgăraș 84,92%. Cu cât ponderea e mai mică, cu atât mai mult din bani merge în proiectare, instalații, consultanță și cheltuieli neprevăzute.
Întrebări frecvente
Înseamnă că încep lucrările la calea ferată dintre Ilva Mică și Pojorâta?
Cât costă un kilometru?
De când se numără cele 36 de luni?
Cine plătește și cât dă fiecare?
Ce legătură are cu segmentul Pojorâta-Suceava?
De ce apare și Autostrada Brașov-Făgăraș în discuție?
Suma include TVA?
De când produce efecte hotărârea?
Analiza redacției
Hotărârea este curată din punct de vedere tehnic: cifrele se adună, eșalonarea închide totalul la unitate, temeiul e cel corect, iar anexa nu se contrazice în nicio parte. Problema apare abia la confruntarea cu un alt act al aceluiași Guvern, publicat cu o lună mai devreme. Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026-2030, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 bis din 20 august 2026, cuprinde un tabel de finanțare pe cinci ani în care linia Apahida-Suceava apare o singură dată, la poziția 30, cu 24.647.000 de lei în 2026, pentru studiu de fezabilitate și proiect tehnic, și cu zero în 2027, 2028, 2029 și 2030. La 24 septembrie 2026, pentru un singur lot al aceleiași linii, se aprobă 10.491.323.000 de lei, din care 2.098.265.000 în primul an. Raportul dintre cele două cifre este de 425,7 la unu. Nu e o eroare de calcul a nimănui, sunt două documente cu scopuri diferite, unul de planificare a banilor, celălalt de aprobare a unui plafon. Numai că, punându-le împreună, nu afli din niciunul de unde vin cele 2,1 miliarde ale primului an.
A doua observație iese din aceeași strategie, din lista ei de priorități. Acolo, cele douăzeci de proiecte feroviare de pe rețeaua primară sunt punctate după cinci criterii. Ilva Mică-Apahida, adică lotul care nu a primit încă indicatori, stă pe locul 5, cu 71,03 puncte. Suceava-Ilva Mică, gruparea din care fac parte cele două loturi cu indicatori aprobați, stă pe locul 18 din 20, cu 44,78 puncte, iar aceeași strategie pune ambele segmente pe lista de rezervă a Programului Transport. Ordinea în care se aprobă banii este, așadar, inversă față de ordinea de prioritate stabilită de Guvern cu o lună mai devreme. Explicația plauzibilă e maturitatea documentației, unul dintre cele cinci criterii de punctare, dar ea nu se vede în niciun act publicat.
A treia observație privește ce cumpără banii. Ponderea construcțiilor și montajului, 54,05%, este cea mai mică dintre obiectivele comparabile: 61,70% la subsecțiunea Pojorâta-Suceava, 84,92% la Autostrada Brașov-Făgăraș din aceeași ediție, 84,96% la drumul orbital al Buzăului, aprobat la 21 septembrie 2026. Restul, 4,82 miliarde de lei, acoperă proiectarea, utilajele și instalațiile, consultanța, taxele și cheltuielile diverse și neprevăzute, pe care anexa nu le desface. Pe o cale ferată cu semnalizare, electrificare și instalații de centralizare, o pondere mai mică este firească. Ce nu este firesc e că anexa cere un singur indicator de capacitate, lungimea, pentru o investiție în care aproape jumătate din bani se duc în ceva ce nu se măsoară în kilometri.
A patra observație privește timpul. Valoarea este exprimată în prețuri de la 5 noiembrie 2025, iar hotărârea s-a publicat 324 de zile mai târziu. Peste asta se adaugă 36 de luni de execuție care nu au punct de plecare scris. Rezultatul este un plafon în lei stabilit la un curs și la un nivel de prețuri care, la momentul primei facturi, vor fi vechi de aproape doi ani. Comparația cu segmentul vecin arată și cealaltă față a problemei: aceeași linie, aceeași companie, două hotărâri, două baze de preț și două ritmuri de execuție care diferă de 2,17 ori, fără ca vreuna dintre ele să spună de ce.
Ce ar trebui schimbat
- Durata de execuție ar trebui legată de un eveniment scris în act. O singură propoziție, de tipul „durata de 36 de luni curge de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor”, ar transforma termenul din cifră decorativă în obligație verificabilă și ar da un reper pentru rapoartele de execuție.
- Anexa ar trebui să arate cât vine din fonduri europene și cât din bugetul de stat. Două rânduri cu sume, în locul unei enumerări de surse, ar face din fiecare hotărâre de indicatori o informație folosibilă pentru urmărirea absorbției pe Programul Transport 2021-2027 și pentru estimarea efortului bugetar național.
- Valoarea ar trebui scrisă și în euro, cum era în hotărârea pentru segmentul vecin. Hotărârea nr. 1.110/2025 avea coloană în euro pentru total și pentru construcții și montaj. Reintroducerea ei costă un rând și elimină erorile de conversie din presă, din rapoarte și din dezbaterea publică.
- Indicatorii de capacitate ar trebui să depășească lungimea. Viteza de proiectare, numărul de linii, stațiile modernizate, podurile și tunelurile sunt exact elementele care justifică diferența de preț între două loturi ale aceleiași linii. Hotărârea vecină, cea pentru autostradă, le enumeră pe opt rânduri.
- Nota de fundamentare ar trebui să explice abaterea de la propria listă de priorități. Când un Guvern aprobă indicatori pentru un proiect clasat 18 din 20 și aflat pe lista de rezervă, iar cel clasat pe locul 5 rămâne fără indicatori, motivul ar trebui scris, fie și într-o frază despre stadiul documentației.
- Hotărârile de indicatori ar trebui să conțină și un mecanism de actualizare a prețurilor. Data de referință există aici, 5 noiembrie 2025, dar mecanismul lipsește. Fără el, orice creștere de costuri se rezolvă printr-o altă hotărâre, deci printr-o altă întârziere.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 25 septembrie 2026, pagina 7 16 pagini PDF, 156 KB actul începe la pagina 7
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Hotărârea Guvernului nr. 769/2026 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Modernizarea liniei de cale ferată Apahida-Suceava, subsecțiunea 2: Ilva Mică-Pojorâta”, lucrare de utilitate publică de interes național
EMITENT: Guvernul României
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 25 septembrie 2026
H O T Ă R Â R I A L E G U V E R N U L U I R O M Â N I E I GUVERNUL ROMÂNIEI H O T Ă R Â R E pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Modernizarea liniei de cale ferată Apahida-Suceava, subsecțiunea 2: Ilva Mică-Pojorâta”, lucrare de utilitate publică de interes național În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. — Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Modernizarea liniei de cale ferată Apahida-Suceava, subsecțiunea 2: Ilva Mică-Pojorâta”, lucrare de utilitate publică de interes național, prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. — Finanțarea obiectivului de investiții, prevăzut la art. 1, se realizează din fonduri externe nerambursabile, alocate din Programul Transport 2021-2027, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și din alte surse legal constituite, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.
Art. 3. — Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A., răspunde de modul de utilizare a sumelor prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. PRIM-MINISTRU ILIE-GAVRIL BOLOJAN Contrasemnează: Viceprim-ministru, interimar, Oana-Clara Gheorghiu p. Ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar, Horațiu-Lucian Cosma, secretar de stat Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila-Zoltán p. Ministrul finanțelor, Mihai Diaconu, secretar de stat București, 24 septembrie 2026.
Nr. 769.
ANEXĂ C A R A C T E R I S T I C I L E P R I N C I P A L E Ș I I N D I C A T O R I I T E H N I C O – E C O N O M I C I ai obiectivului de investiții „Modernizarea liniei de cale ferată Apahida-Suceava, subsecțiunea 2: Ilva Mică-Pojorâta” Titular: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Beneficiar: Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” — S.A. Amplasament: județul Bistrița-Năsăud și județul Suceava Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) mii lei 10.491.323 prețuri valabile la cursul din 5 noiembrie 2025: 1 euro = 5,0851 lei), din care C+M (inclusiv TVA) mii lei 5.670.216 Eșalonarea investiției: INV/C+M mii lei • Anul I mii lei 2.098.265 mii lei 1.134.044 • Anul II mii lei 4.196.529 mii lei 2.268.086 • Anul III mii lei 4.196.529 mii lei 2.268.086 Durata de execuție a obiectivului de investiții: 36 luni Capacități: — lungime cale ferată electrificată 106,82 km Factori de risc Obiectivul este supus riscurilor seismice, hidrologice, geotehnice și climatice specifice amplasamentului, care sunt gestionate prin soluțiile tehnice adoptate. Construcțiile se vor proiecta și executa conform Normativului P 100-1/2013, cu completările și modificările ulterioare, precum și în conformitate cu reglementările tehnice aplicabile.
Finanțarea investiției Finanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri externe nerambursabile, alocate din Programul Transport 2021-2027, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și din alte surse legal constituite, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.