Pe scurt
- Toate organizațiile de cercetare din România primesc același regulament-cadru pentru comisiile de etică: mandat de 4 ani, între 3 și 7 membri, număr impar, fără funcții de conducere printre ei.
- Sesizările anonime nu se iau în considerare, dar identitatea celui care semnează rămâne confidențială, iar în registrul de intrări se scrie „anonim”. Încălcarea confidențialității este abatere disciplinară.
- Comisia de analiză are 60 de zile ca să dea raportul, comisia de etică încă 30 ca să îl aprobe, iar hotărârea se publică pe site-ul organizației și rămâne acolo cel puțin 2 ani.
Publicat: M. Of. nr. 704 din 25 august 2026
Intră în vigoare: 25 august 2026
Un cercetător acuzat de plagiat sau de falsificarea unor date va fi judecat de acum după aceleași reguli, indiferent de institutul în care lucrează: ministrul educației și cercetării a aprobat un regulament-cadru unic pentru comisiile de etică din organizațiile de cercetare. Ordinul nr. 4.665/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 704 din 25 august 2026, stabilește cine poate face parte din comisie, cum se depune o sesizare, ce termene are procedura și când devine publică hotărârea. Actul continuă seria de reorganizări din cercetare, după restructurarea Autorității Naționale pentru Cercetare, instituția care duce la îndeplinire acest ordin împreună cu Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării.
Până acum, fiecare institut sau universitate cu activitate de cercetare își scria singur regulile de funcționare ale comisiei de etică, în limitele generale ale Legii nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare. Regulamentul-cadru nu desființează regulamentele proprii, dar le pune un tipar comun de la care nu se poate abate nimeni.
Termenul practic de reținut este de 60 de zile de la intrarea în vigoare. În acest interval, fiecare organizație de cercetare trebuie să își elaboreze propriul regulament de organizare și funcționare a comisiei de etică și să îl publice pe site.
Efectele pe care le produce
Primul efect privește componența. Comisia de etică are un număr impar de membri, minimum 3 și maximum 7, persoane cu prestigiu profesional. Conducerea și componența se propun de consiliul științific și se aprobă prin decizie a conducerii organizației.
Al doilea efect este o listă de incompatibilități. Nu pot fi membri directorul general, directorul, adjuncții acestora, directorul sau secretarul științific, directorul de filială, președintele consiliului științific, directorul general administrativ, adjunctul său și directorul de departament. Nu pot fi membri nici cei care au încălcat ei înșiși normele de bună conduită. Cine ajunge în incompatibilitate are 15 zile lucrătoare ca să aleagă între funcții.
Al treilea efect este independența declarată. Comisiile acționează independent față de orice altă structură sau persoană din organizație și își aprobă procedurile proprii prin hotărâre a consiliului științific.
Al patrulea efect ține de sesizări. Orice persoană poate sesiza comisia, în scris sau online, cu înregistrare la registratură. Sesizarea trebuie să conțină cumulativ semnătura, datele de identificare ale autorului și o motivare argumentată, cu exemple concrete și surse de documentare. Fără toate trei, sesizarea se respinge ca inadmisibilă, motivat, în 5 zile lucrătoare, iar autorul poate relua demersul.
Al cincilea efect este protecția autorului sesizării. Identitatea lui se păstrează confidențială, iar în registrul de intrări, la rubrica „deponent/petent”, se scrie „anonim”. Nerespectarea confidențialității constituie abatere disciplinară. Sesizările și reclamațiile propriu-zis anonime, adică fără semnătură și date de identificare, nu se iau în considerare.
Al șaselea efect este calendarul. Comisia se întrunește în cel mult 5 zile de la înregistrarea unei sesizări. Comisia de analiză se pronunță printr-un raport în 60 de zile calendaristice de la primirea sesizării, iar comisia de etică îl aprobă prin hotărâre în 30 de zile de la primirea raportului. Termenele se suspendă cât timp se așteaptă puncte de vedere sau documente de la părți și nu sunt termene de decădere.
Al șaptelea efect este publicitatea. Hotărârea se comunică în scris autorului sesizării și persoanei reclamate și se publică pe site-ul organizației în 10 zile calendaristice de la rămânerea definitivă, cu anonimizarea celui care a sesizat. Raportul rămâne pe site cel puțin 2 ani, respectiv cât cea mai lungă dintre sancțiunile aplicate.
Al optulea efect privește dreptul la apărare. Persoana reclamată poate cunoaște conținutul integral al dosarului, pe bază de semnătură, poate cere sau depune documente suplimentare și poate propune martori. Neprezentarea nemotivată la convocare nu blochează procedura, comisia poate continua analiza.
Al nouălea efect este contestația. Raportul aprobat prin hotărâre poate fi contestat în 20 de zile lucrătoare de la comunicare, la Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, atât de persoana găsită vinovată, cât și de autorul sesizării. Dacă nu se contestă, sancțiunile se pun în aplicare de conducătorul organizației în 60 de zile calendaristice de la comunicarea raportului.
Al zecelea efect este o excepție de competență. Sesizările care vizează personal cu funcții de conducere, membri ai consiliilor de administrație, ai comitetelor de direcție, ai consiliilor științifice sau ai comisiilor de etică, ori persoane cu funcții de demnitate publică, se analizează direct de Consiliul Național de Etică, nu de comisia organizației.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Prima schimbare este existența unui tipar comun. Legea nr. 183/2024 prevedea atribuțiile comisiilor de etică și sancțiunile, dar organizarea concretă rămânea la latitudinea fiecărei organizații. De acum, regulamentul propriu se scrie peste un cadru identic pentru toți.
A doua schimbare este condiția de admisibilitate scrisă explicit. Cele trei elemente cumulative, semnătură, date de identificare și motivare argumentată cu exemple și surse, transformă controlul de admisibilitate într-o verificare obiectivă, nu într-o apreciere.
A treia schimbare este obligația de anonimizare la publicare. Hotărârea devine publică, dar numele celui care a sesizat nu.
A patra schimbare este formalizarea imparțialității. Membrii comisiei de analiză depun o declarație pe propria răspundere privind imparțialitatea și o declarație de confidențialitate, ambele cu model tipărit în anexele nr. 1 și 2 la regulament, în maximum 5 zile lucrătoare de la desemnare.
A cincea schimbare este interdicția de a comenta cazul. Nimeni dintre cei implicați, de la membrii comisiei la martori și la conducerea organizației, nu are voie să exprime public sau în interiorul instituției vreo opinie despre vinovăția persoanei cercetate înainte de rezoluția finală.
A șasea schimbare este modelul tipizat de raport și de hotărâre. Anexele nr. 3 și 4 dau structura exactă: sinteza sesizării, verificarea competenței, temeiul legal, documentele analizate, analiza, concluziile în fapt și în drept, măsurile și rezultatul votului.
A șaptea schimbare este recunoașterea ședințelor online. Ședințele pot avea loc cu prezență fizică, online sau hibrid, iar înregistrarea este posibilă doar cu acordul tuturor participanților.
Ce nu se schimbă sunt sancțiunile. Ele rămân cele din art. 63 din Legea nr. 183/2024 și se pun în aplicare prin decizie a conducătorului organizației de cercetare.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Un cercetător știe dinainte ce termene are procedura și ce drepturi de apărare i se recunosc, indiferent de institutul în care lucrează.
- Excluderea funcțiilor de conducere din comisia de etică reduce presiunea ierarhică asupra unei anchete interne.
- Identitatea autorului sesizării este protejată expres, iar încălcarea protecției este ea însăși abatere disciplinară.
- Hotărârile se publică, deci practica devine verificabilă din afara instituției.
- Sesizările împotriva conducerii merg direct la Consiliul Național de Etică, nu la o comisie subordonată celui reclamat.
- Modelele tipizate din anexe scutesc comisiile de improvizație procedurală.
Ce rămâne o problemă
- Termenele nu sunt de decădere și se suspendă cât timp se așteaptă documente, deci o procedură poate dura mult peste cele 90 de zile însumate.
- Sesizările anonime nu se iau în considerare, ceea ce lasă pe dinafară semnalările venite de la persoane care se tem de represalii.
- Cvorumul și procedura de lucru rămân la latitudinea fiecărei organizații, deci pot diferi substanțial de la un institut la altul.
- Regulamentul nu prevede o sancțiune pentru organizația care nu își publică regulamentul propriu în cele 60 de zile.
- Prezența la audieri este obligatorie și pentru martori, iar neprezentarea nemotivată poate fi tratată ca abatere disciplinară.
- Răspunderea juridică pentru hotărârile comisiei revine organizației de cercetare, nu membrilor care le adoptă.
Sfaturi utile
- Dacă lucrați într-o organizație de cercetare, urmăriți site-ul instituției în următoarele 60 de zile. Acolo trebuie să apară regulamentul propriu al comisiei de etică, decizia de componență și modul în care se depune o sesizare.
- Când formulați o sesizare, includeți toate cele trei elemente cerute: semnătura, datele complete de identificare și o motivare cu exemple concrete și surse. Lipsa oricăruia duce la respingere ca inadmisibilă.
- Păstrați numărul de înregistrare al sesizării. El se comunică la adresa de contact indicată și este reperul de la care curg termenele.
- Dacă sunteți persoana reclamată, cereți în scris accesul la dosarul integral. Este un drept expres, iar comunicarea se face pe bază de semnătură.
- Dacă bănuiți un conflict de interese la un membru al comisiei de analiză, cereți excluderea lui în scris. Comisia decide prin vot, fără membrul vizat.
- Contestația la Consiliul Național de Etică se depune în 20 de zile lucrătoare de la comunicare. După expirarea termenului, sancțiunile se pun în aplicare.
- Dacă sesizarea privește un director, un membru al consiliului de administrație sau al consiliului științific, trimiteți-o direct Consiliului Național de Etică. Comisia organizației nu are competență în aceste cazuri.
Întrebări frecvente
Pot sesiza comisia de etică dacă nu lucrez în organizația respectivă?
Sesizarea mea rămâne confidențială?
Cât durează procedura?
Ce fac dacă nu sunt mulțumit de raport?
Unde văd hotărârile comisiei?
Cine nu poate face parte din comisia de etică?
Se poate ține ședința online?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Art. 12 alin. (6) atribuie greșit motivarea raportului. Textul cere ca raportul să cuprindă „considerentele pentru care comisia de etică a înlăturat argumentele formulate de autorul sesizării”. Raportul este însă redactat și adoptat de comisia de analiză, conform art. 10 alin. (8) și art. 12 alin. (2), iar comisia de etică intervine abia după aceea, prin hotărârea de aprobare sau de respingere prevăzută la art. 12 alin. (7). Corect ar fi „comisia de analiză”.
- Art. 9 alin. (4) fixează un plafon mai mic decât pragul minim. Raportul rămâne pe site „pe o durată maximă egală cu durata cea mai mare a sancțiunilor adoptate, dar nu mai puțin de 2 ani”. Când sancțiunea aplicată nu are durată sau are una mai scurtă de doi ani, plafonul se situează sub minimul din aceeași frază, iar când raportul este unul de respingere, în sensul art. 10 alin. (8), nu există nicio sancțiune de la care să se calculeze plafonul, dar obligația de doi ani rămâne.
- Anexa nr. 3, pct. 2.1, vorbește de contestație în loc de sesizare. Modelul de raport se încheie cu formula „membrii comisiei de analiză au procedat la analiza documentelor primite în cadrul contestației”, deși întregul model se referă la soluționarea unei sesizări. Contestația nu ajunge la comisia de analiză, ci la CNECSDTI, conform art. 9 alin. (6).
- Art. 2 alin. (3) și art. 14 alin. (1) dau autori diferiți aceluiași document. În primul, comisiile de etică „își elaborează regulamentul de organizare și funcționare propriu”, aprobat prin hotărârea consiliului științific. În al doilea, „organizațiile de cercetare elaborează propriul regulament de organizare și funcționare a comisiilor de etică”, publicat pe site, fără nicio mențiune despre aprobare. Cele două alineate nu pot fi aplicate simultan.
- Art. 12 alin. (4) presupune vinovăția înainte de concluzie. „Fiecare membru al comisiei de analiză propune una din sancțiunile prevăzute de legislația în vigoare”, deși art. 10 alin. (8) prevede expres și raportul de respingere, iar Anexa nr. 3, pct. 3, are ca variantă „se respinge ca nefondată”. În aceeași logică, art. 12 alin. (6) cere ca raportul să cuprindă „faptele care au condus la sancționarea persoanei vizate”, formulă care nu se potrivește unui raport de respingere.
Analiza redacției
Problema reală pe care o rezolvă ordinul este una de echitate procedurală. Legea nr. 183/2024 stabilea atribuțiile comisiilor de etică și sancțiunile, dar nu și felul în care se ajunge la ele, așa că doi cercetători acuzați de aceeași faptă puteau parcurge, în două institute vecine, proceduri fără nimic în comun: termene diferite, drepturi de apărare diferite, publicitate diferită a rezultatului. Regulamentul-cadru închide golul acesta și introduce lucruri care lipseau aproape peste tot, între care dreptul persoanei reclamate de a cunoaște dosarul integral, pe bază de semnătură, și excluderea funcțiilor de conducere din comisie, de la director general până la directorul de departament, în lista de la art. 3 alin. (3) lit. a).
Uniformizarea se oprește însă exact acolo unde ar conta cel mai mult. Art. 7 alin. (1) lasă cvorumul și procedura de lucru în seama fiecărei organizații, iar comisia poate avea între 3 și 7 membri. Rezultatul e că numărul de voturi necesar pentru a stabili o abatere de la buna conduită rămâne o variabilă locală, deși tot restul procedurii a fost standardizat. Un act care fixează cu precizie 60 de zile pentru raport, 30 pentru hotărâre, 20 de zile lucrătoare pentru contestație și 5 zile lucrătoare pentru declarațiile de imparțialitate nu are motiv să evite singura cifră care decide soarta dosarului.
A doua fisură privește confidențialitatea autorului sesizării. Art. 8 alin. (3) o garantează la registratură, unde în registrul de intrări se scrie „anonim”, iar art. 8 alin. (6) o transformă în abatere disciplinară dacă e încălcată. Numai că art. 11 alin. (1) dă persoanei reclamate dreptul de a cunoaște „conținutul integral al dosarului”, iar dosarul începe cu o sesizare care, prin art. 8 alin. (4), trebuie să poarte semnătura și datele de identificare ale autorului. Anonimizarea este cerută expres doar la publicare, prin art. 13 alin. (1). Într-un institut în care cel care semnează este de regulă subordonatul celui reclamat, diferența dintre cele două momente e tot ce contează.
În fine, termenele sunt scrise ca obligații, dar funcționează ca intenții. Art. 9 alin. (2) spune că nu sunt termene de decădere, iar alin. (3) le suspendă pe toată perioada în care se așteaptă puncte de vedere sau documente de la părți, fără nicio limită a acestei așteptări. Cele 60 plus 30 de zile pot deveni oricât, iar singura consecință a depășirii lor este că nu există niciuna. La fel stau lucrurile cu obligația de la art. 14 alin. (1): fiecare organizație trebuie să își publice regulamentul propriu în 60 de zile, dar nimeni nu verifică și nimic nu se întâmplă dacă nu o face.
Ce ar trebui schimbat
- Cvorumul și majoritatea, scrise în regulamentul-cadru. Art. 7 alin. (1) ar trebui să fixeze un prag unic, de exemplu prezența a două treimi din membri și votul majorității membrilor în funcție. În practică, aceeași faptă ar avea nevoie de aceeași susținere în comisie, indiferent dacă institutul a ales o comisie de 3 sau de 7 membri.
- O limită pentru suspendarea termenelor. Art. 9 alin. (3) ar trebui completat cu un termen maxim în care partea poate răspunde, de exemplu 15 zile lucrătoare, după care procedura continuă cu documentele existente. În practică, un dosar nu ar mai putea rămâne deschis la nesfârșit pentru că se așteaptă o adresă care nu vine.
- Anonimizarea la accesul la dosar, nu doar la publicare. Art. 11 alin. (1) ar trebui să spună explicit că dosarul se comunică persoanei reclamate cu datele de identificare ale autorului sesizării acoperite, așa cum cere art. 13 alin. (1) la momentul publicării. În practică, protecția promisă la registratură ar rezista până la finalul procedurii, nu doar până la prima consultare a dosarului.
- O rută pentru semnalările documentate, dar nesemnate. Art. 5 alin. (1) lit. b) permite deja comisiei să se autosesizeze. Regulamentul ar putea prevedea că o semnalare fără date de identificare, dar însoțită de probe verificabile, este transmisă comisiei de etică pentru a decide dacă se autosesizează. În practică, un semnal documentat nu s-ar mai pierde pentru că autorul se teme de represalii, fără ca prin asta să se deschidă ușa reclamațiilor nesusținute.
- Un registru public al conformării. Autoritatea Națională pentru Cercetare și CNECSDTI ar putea ține o listă cu linkurile către regulamentele publicate în baza art. 14 alin. (1) și către hotărârile publicate în baza art. 13 alin. (1). În practică, s-ar vedea dintr-o privire cine a respectat termenul de 60 de zile și s-ar putea compara practica reală a comisiilor între institute.
- Soarta mandatului început. Art. 4 alin. (2) prevede numirea unui înlocuitor în 15 zile, dar nu spune dacă acesta preia restul mandatului de 4 ani stabilit la art. 2 alin. (2) și nici ce se întâmplă cu dosarele aflate în lucru la data înlocuirii. În practică, s-ar ști dacă o analiză începută se reia sau continuă cu noua componență.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 704 din 25 august 2026 8 pagini PDF, 77 KB actul începe la pagina 3
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Ordin privind aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea comisiilor de etică din organizațiile de cercetare
EMITENT: Ministerul Educației și Cercetării
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 25 august 2026
ORDIN privind aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea comisiilor de etică din organizațiile de cercetare Având în vedere prevederile: — art. 57 lit. c)-f) din Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, cu modificările și completările ulterioare; — art. 4 lit. c) și i) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, aprobat prin Ordinul ministrului cercetării, inovării și digitalizării nr. 21.343/2024; — art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 188/2025 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cercetare, ținând cont de Referatul de aprobare nr. 400.126 din 9.07.2026 a proiectului de ordin privind aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea comisiilor de etică din organizațiile de cercetare, în temeiul prevederilor art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, cu modificările și completările ulterioare, ministrul educației și cercetării emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea comisiilor de etică din organizațiile de cercetare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Direcțiile de specialitate din cadrul Autorității Naționale pentru Cercetare, precum și Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educației și cercetării, Mihai Dimian București, 17 august 2026. Nr. 4.665.
ANEXĂ R E G U L A M E N T-C A D R U privind organizarea și funcționarea comisiilor de etică din organizațiile de cercetare
CAPITOLUL I Dispoziții generale
Art. 1. — În cuprinsul prezentului regulament-cadru, se utilizează următoarele abrevieri: — CDI: cercetare, dezvoltare și inovare; — CNECSDTI: Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării.
Art. 2. — (1) Prezentul regulament-cadru vizează organizarea și funcționarea comisiilor de etică înființate în cadrul organizațiilor de cercetare în vederea respectării normelor de bună conduită în activitatea CDI, în scopul prevenirii și eliminării faptelor care pot constitui elemente sau practici lipsite de etică.
(2) Mandatul comisiilor de etică este de 4 ani. Comisia de etică se constituie și își desfășoară activitatea conform reglementărilor legale în vigoare.
(3) Comisiile de etică acționează independent față de orice altă structură sau persoană din cadrul organizației de cercetare și își elaborează regulamentul de organizare și funcționare propriu, respectiv propriile proceduri de lucru, care se aprobă prin hotărârea consiliului științific al organizației de cercetare.
Art. 3. — (1) Conducerea și componența comisiilor de etică de pe lângă consiliile științifice sau, după caz, de pe lângă consiliile de administrație sunt propuse de consiliile științifice și se aprobă de către conducerea organizației de cercetare prin decizie.
(2) Comisia de etică este formată dintr-un număr impar, de minimum 3 membri și maximum 7 membri. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional.
(3) Din comisiile de etică nu pot face parte persoane care:
a) dețin funcția de director general, director, director general adjunct, director adjunct, director/secretar științific, director de filială, președinte al consiliului științific, director general administrativ, director general adjunct administrativ, director de departament;
b) au încălcat normele de bună conduită în activitatea CDI.
(4) În cazul în care o persoană validată în aceste comisii se află în situația prevăzută la alin. (3) lit. a), aceasta are la dispoziție 15 zile lucrătoare pentru a opta între funcții și a demisiona din cea care a generat cazul de incompatibilitate.
Art. 4. — (1) Membrii comisiilor de etică, care comit fapte incompatibile cu calitatea pe care o au, sunt înlocuiți respectând procedura parcursă la numirea acestora.
(2) În situația în care unul dintre membri este revocat sau se retrage din cadrul comisiei, va fi numit un alt membru în termen de 15 zile conform prevederilor alin. (1).
(3) Prin decizia prevăzută la art. 3 alin. (1) se nominalizează și un secretar al fiecărei comisii, care nu face parte dintre membrii acesteia și care ține evidența documentelor comisiei, asigură comunicarea dintre comisie și persoanele implicate în problemele sesizate comisiei și redactează procesele-verbale ale ședințelor de lucru ale comisiei. Secretarul comisiei nu are drept de vot.
(4) Prin regulamentul propriu, fiecare organizație de cercetare stabilește și alte situații în care membrii comisiei pot fi înlocuiți/revocați.
CAPITOLUL II Atribuțiile comisiei de etică a organizației de cercetare
Art. 5. — (1) Atribuțiile comisiilor de etică ale organizațiilor de cercetare, prevăzute la art. 61 din Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, cu modificările și completările ulterioare, sunt următoarele:
a) urmăresc respectarea codurilor de etică specifice domeniului;
b) numesc comisii de analiză pentru examinarea sesizărilor referitoare la abaterile de la buna conduită în activitatea CDI aduse în atenția lor prin sesizări sau prin autosesizare.
(2) Din componența comisiei de analiză pot face parte membrii comisiei de etică și/sau alți membri din organizația de cercetare sau din afara acesteia, cu competențe în domeniul respectivei sesizări.
Art. 6. — (1) Comisiile de etică ale organizațiilor de cercetare verifică încălcările normelor de bună conduită în activitatea CDI prevăzute de prevederile legale în vigoare și de regulamentele proprii ale organizațiilor de cercetare.
(2) Comisiile de etică notifică de urgență conducerea organizațiilor de cercetare cu privire la sesizările care fac obiectul legii penale și pun la dispoziția acesteia toate informațiile pe care le dețin cu privire la sesizările respective.
CAPITOLUL III Organizarea și funcționarea comisiilor de etică ale organizațiilor de cercetare
Art. 7. — (1) Comisia de etică se întrunește ori de câte ori este nevoie, iar în cazul în care sunt depuse sesizări, se va întruni în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea acestora. Cvorumul și procedura de lucru ale comisiei se stabilesc de fiecare organizație de cercetare prin regulamentul propriu.
(2) Sesizările și reclamațiile anonime nu sunt luate în considerare.
(3) La ședințele comisiei de etică pot participa și alte persoane în calitate de invitați, printre care și consilierul juridic al instituției.
Art. 8. — (1) Orice persoană poate sesiza comisia de etică a organizației de cercetare cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui abatere de la normele de bună conduită în activitatea CDI. Sesizarea se face în scris sau online și se înregistrează la registratura organizației de cercetare.
(2) Sesizările care au datele de identificare ale petentului, primite de comisie, sunt înregistrate, indiferent dacă acestea sunt admisibile sau inadmisibile. Numărul de înregistrare al sesizării se comunică petenților, la adresa de contact menționată.
(3) Identitatea autorului sesizării se păstrează confidențială. La registratură, în registrul de intrări, la rubrica „deponent/petent” se va completa „anonim”. Sesizarea este transmisă de registratură către secretarul comisiei. Sesizările depuse greșit se redirecționează în maximum două zile lucrătoare către registratură.
(4) Orice sesizare primită de comisie este supusă unui control al admisibilității. Pentru a fi admisibile, sesizările trebuie să conțină în mod cumulativ următoarele:
a) semnătura persoanei care formulează sesizarea;
b) datele de identificare a persoanei care formulează sesizarea: numele și prenumele persoanei fizice, funcția și locul de muncă sau denumirea persoanei juridice, adresa acesteia, precum și, după caz, adresa de corespondență, care poate fi și o adresă de poștă electronică;
c) o motivare argumentată privind nerespectarea normelor de bună conduită în activitatea CDI, cu exemple concrete și cu indicarea considerentelor justificative și a surselor de documentare.
(5) Sesizările care nu îndeplinesc criteriile de admisibilitate prevăzute la alin. (4) sunt respinse motivat ca inadmisibile de către comisii și comunicate în termen de 5 zile lucrătoare la adresa indicată în sesizare. Persoana care nu a depus o sesizare admisibilă are dreptul de a relua demersul cu respectarea prevederilor alin. (4).
(6) Nerespectarea prevederilor referitoare la păstrarea confidențialității identității autorului sesizării constituie abatere disciplinară.
Art. 9. — (1) Comisiile de analiză se pronunță printr-un raport, în termen de 60 de zile calendaristice de la primirea sesizării, care se aprobă prin hotărâre de către comisia de etică în termen de 30 de zile de la primirea raportului comisiei de analiză, care se comunică autorului sesizării în scris și persoanei reclamate și se face public pe pagina de internet a organizației de cercetare în termen de 10 zile calendaristice de la data rămânerii definitive a hotărârii comisiei de etică prin necontestare la CNECSDTI sau de la data rămânerii definitive a hotărârii CNECSDTI prin care s-a soluționat contestația la raportul aprobat de comisia de etică ori de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată, prin care s-a soluționat cererea de chemare în judecată în contencios administrativ, având ca obiect anularea raportului aprobat de comisia de etică și/sau a hotărârii CNECSDTI prin care s-a soluționat contestația la raportul aprobat de comisia de etică, după caz.
(2) Termenele prevăzute la alin. (1) nu sunt termene de decădere din dreptul de a analiza sesizarea.
(3) Termenele prevăzute la alin. (1) se suspendă pe perioada în care se așteaptă primirea de puncte de vedere/ răspunsuri/documente de la părțile implicate în sesizare.
(4) Raportul rămâne postat pe pagina de internet a organizației de cercetare pe o durată maximă egală cu durata cea mai mare a sancțiunilor adoptate, dar nu mai puțin de 2 ani.
(5) În cazul constatării unor abateri de la normele de bună conduită în activitatea CDI, raportul menționează persoanele vinovate, precum și una sau mai multe dintre sancțiunile prevăzute la art. 63 din Legea nr. 183/2024, cu modificările și completările ulterioare. Persoanele vinovate pot fi și altele în afară de cele menționate în textul sesizării.
(6) Raportul comisiei de analiză, aprobat prin hotărâre de către comisia de etică, poate fi contestat în termen de 20 de zile lucrătoare de la data comunicării la CNECSDTI de către persoana sau persoanele găsite vinovate ori de către autorul sesizării. Comisia de analiză va înainta către CNECSDTI întreaga documentație care a stat la baza emiterii raportului contestat.
(7) În cazul în care o contestație nu a fost înaintată către CNECSDTI în termen de 20 de zile lucrătoare de la data comunicării prevăzute la alin. (1), sancțiunile stabilite de comisia de analiză sunt puse în aplicare de către conducătorul organizației de cercetare, după caz, în termen de 60 de zile calendaristice de la data comunicării raportului.
Art. 10. — (1) În cadrul procedurii de cercetare, membrii comisiei de analiză stabilesc modalitatea de lucru. Persoana cercetată este convocată în scris de către președintele comisiei de analiză, precizându-se obiectul, locul, data și ora întrevederii.
(2) Neprezentarea persoanei cercetate la convocarea făcută, fără un motiv obiectiv, comunicat în scris, dă dreptul comisiei de analiză să continue analiza în vederea soluționării sesizării.
(3) În cazul în care persoana față de care a fost făcută sesizarea recunoaște faptele care i-au fost imputate în sesizare, comisia de analiză poate lua o decizie pe baza sesizării și poziției scrise a părții reclamate.
(4) Comisia de analiză poate convoca suplimentar, în vederea investigării cazului, orice altă persoană considerată a avea informații relevante. Prezența la audieri este obligatorie, iar neprezentarea nemotivată poate fi considerată abatere disciplinară pentru personalul organizației de cercetare.
(5) Membrii comisiei de analiză au obligația să analizeze cu obiectivitate, în mod imparțial, faptele sesizate, fiind obligați să depună o declarație de imparțialitate, conform modelului din anexa nr. 1, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data desemnării acestora. Orice membru are dreptul de a formula întrebări persoanelor audiate.
(6) În cazul în care partea reclamantă sau partea reclamată solicită excluderea unui membru al comisiei de analiză de la judecarea și analizarea sesizării, din cauza unui conflict de interese, acestuia i se va permite sau i se va impune să se retragă de la investigarea sesizării/reclamației, în funcție de justețea solicitării. Comisia de analiză va decide prin vot, fără membrul vizat, cu privire la cererea de excludere a membrului.
În cazul admiterii cererii, acesta nu va participa la analizarea acestui caz și nici la vot. În caz de incompatibilitate sau conflict de interese, orice membru al comisiei de analiză poate formula cerere de abținere.
(7) Este interzisă exprimarea de către persoanele implicate în procesul de analiză a sesizării sau a autosesizării, de exemplu, membrii comisiei de etică, membrii comisiei de analiză, conducerea organizației de cercetare, consilierul juridic, părțile din speță, martorii, persoanele audiate, în spațiul organizației de cercetare sau în afara acestuia, a oricărei opinii cu privire la vinovăția persoanei cercetate, anterior rezoluției finale de stabilire a existenței abaterii. În acest sens, membrii comisiei de analiză vor depune o declarație de confidențialitate, conform modelului din anexa nr. 2, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data desemnării acestora. Restul persoanelor implicate în procesul de analiză a sesizării sau a autosesizării vor fi atenționate de membrii comisiei de analiză că sunt obligate la păstrarea confidențialității.
(8) Procedura de verificare se finalizează cu adoptarea unui raport de admitere sau respingere care vizează fondul sesizării, motivat în fapt și în drept, conform modelului din anexa nr. 3.
Art. 11. — (1) Persoana reclamată are dreptul de a cunoaște conținutul integral al dosarului. Conținutul dosarului este adus la cunoștința celui chemat în fața comisiei de analiză de către secretarul acesteia, pe bază de semnătură.
(2) Pentru apărarea sa, persoana reclamată are dreptul să ceară, în scris, sau să depună documente și informații suplimentare, precum și să propună martori, înainte de ședință sau în ședința în care a fost chemată.
(3) Comisia de analiză, prin vot, poate admite sau respinge cererea.
(4) Persoanele audiate pe timpul cercetării și care vor da declarații verbale în fața comisiei, declarații transcrise de către secretarul comisiei de analiză și semnate de acestea pe fiecare pagină (fizic sau electronic), vor fi înștiințate în timp util asupra datei și locului ședinței, prezența acestora fiind obligatorie.
(5) Martorii răspund la întrebările comisiei de analiză, iar după audiere aceștia părăsesc sala și nu au dreptul de a interveni pe parcursul ședinței în niciun fel.
Art. 12. — (1) Dacă ulterior audierii persoanei reclamate/ reclamante/martorilor rezultă necesitatea completării dosarului cu noi probe, comisia de analiză poate amâna analiza sesizării pentru o altă ședință, luând măsuri pentru completarea dosarului.
(2) Membrii comisiei de analiză se retrag pentru deliberare și pentru adoptarea raportului în momentul în care președintele comisiei de analiză declară dezbaterile încheiate.
(3) În luarea deciziei, comisia de analiză are în vedere documentele dosarului, caracterul și gravitatea faptei, împrejurările în care a fost săvârșită fapta și comportarea anterioară a celui în cauză.
(4) Fiecare membru al comisiei de analiză propune una din sancțiunile prevăzute de legislația în vigoare.
(5) Procesele-verbale ale comisiei se semnează de către toți membrii prezenți. Semnarea se poate efectua olograf sau electronic.
(6) Raportul comisiei de analiză semnat de președintele comisiei de analiză reprezintă un act administrativ și trebuie să cuprindă explicit în textul acestuia faptele care au condus la sancționarea persoanei vizate, temeiul legal, precum și considerentele pentru care comisia de etică a înlăturat argumentele formulate de autorul sesizării. Raportul trebuie să fie redactat la data pronunțării.
(7) Raportul comisiei de analiză este avizat de consilierul juridic sau de avocatul organizației de cercetare. Raportul comisiei de analiză este aprobat/respins de comisia de etică prin hotărâre de aprobare/respingere, motivată în drept și în fapt, conform modelului din anexa nr. 4. În cazul respingerii, de către comisia de etică, a raportului comisiei de analiză, procedura de analiză se reia cu o nouă comisie de analiză. Răspunderea juridică pentru hotărârile și activitatea comisiei de etică și a comisiei de analiză revine organizației de cercetare.
(8) În baza hotărârilor comisiilor de etică, organizațiile de cercetare aplică sancțiuni personalului CDI.
(9) Sancțiunile sunt puse în aplicare prin decizie a conducătorului organizației de cercetare.
(10) Sesizările sau contestațiile care vizează personal cu funcții de conducere în organizații de cercetare sau în alte instituții publice, membri ai consiliilor de administrație, ai comitetelor de direcție, ai consiliilor științifice sau ai comisiilor de etică ale organizațiilor de cercetare sau persoane cu funcții de demnitate publică sunt analizate direct de CNECSDTI.
Art. 13. — (1) Hotărârile comisiilor de etică se publică pe site-ul organizației de cercetare, cu respectarea legislației privind datele cu caracter personal, prin anonimizarea persoanei care a formulat sesizarea, în termen de 10 zile calendaristice de la data rămânerii definitive a hotărârii comisiei de etică prin necontestare la CNECSDTI sau de la data rămânerii definitive a hotărârii CNECSDTI, prin care s-a soluționat contestația la raportul aprobat de comisia de etică, ori de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată, prin care s-a soluționat cererea de chemare în judecată în contencios administrativ, având ca obiect anularea raportului aprobat de comisia de etică și/sau a hotărârii CNECSDTI prin care s-a soluționat contestația la raportul aprobat de comisia de etică, după caz.
(2) Ședințele comisiei se pot înregistra dacă există consimțământul tuturor participanților la ședință. Ședințele pot avea loc cu prezența fizică a tuturor membrilor, cu prezență online sau în format hibrid.
CAPITOLUL IV Dispoziții tranzitorii și finale
Art. 14. — (1) Organizațiile de cercetare asigură condițiile de desfășurare a activității comisiilor de etică. În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament-cadru, organizațiile de cercetare elaborează propriul regulament de organizare și funcționare a comisiilor de etică, pe care îl publică pe site-ul propriu.
(2) Organizațiile de cercetare publică pe site-ul propriu decizia privind componența comisiei de etică, precum și informații cu privire la modalitatea de sesizare a acesteia.
(3) Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul regulament-cadru.
ANEXA Nr. 1 D E C L A R A Ț I E P E P R O P R I A R Ă S P U N D E R E privind imparțialitatea membrului comisiei de analiză a sesizării — model — Subsemnatul/a, …………………………………………………………………………., membru în comisia de analiză, posesor/posesoare al/a CI/BI ……………., seria ………………….. nr. ………..,. eliberată/eliberat la data de …………………………………………………………, domiciliat(ă) în ……………………………………………………………………………………………………………., declar pe propria răspundere că nu mă aflu în incompatibilitate sau în conflict de interese cu privire la analiza Sesizării nr. ……….. din data de ……………………… de la …………… versus ………………, de pe rolul comisiei de analiză.
Data …………………. Semnătura ………………….
ANEXA Nr. 2 D E C L A R A Ț I E D E C O N F I D E N Ț I A L I T A T E a membrului comisiei de analiză a sesizării — model — Subsemnatul/a ……………… , membru în comisia de analiză a sesizării, posesor/posesoare al/a CI/BI …………… seria ………. nr. ……….., eliberată la data de …………., domiciliat(ă) în ……………………………………………….., declar că voi păstra confidențialitatea asupra documentelor supuse dezbaterii și pozițiilor exprimate pe parcursul reuniunilor comisiei de analiză din Sesizarea nr. ………………………din data de ……………………… de la …………… versus ………………. .
Data …………………. Semnătura ………………….
ANEXA Nr. 3 R A P O R T Nr. ………. din data de …………… privind soluționarea Sesizării nr. …………………………… — model — 1.a. Sinteza conținutului sesizării Comisia de analiză numită de Comisia de etică a organizației de cercetare ………………………………………………….. a primit Sesizarea nr. …………………. din data ………………… . Petentul este …………………………………………………………………. .
Persoana reclamată este …………………………………… . Petentul ……………………………………… a depus la comisia de analiză Sesizarea nr. ……………….. din data ………………….., solicitând următoarele: „……………………………………..” . 1.b. Verificarea competenței legale În temeiul prevederilor dispozițiilor art. …. din Regulamentul de organizare și funcționare al comisiei de etică, în baza Deciziei președintelui Comisiei de etică nr. …………………………. a organizației de cercetare ………………… de numire, comisia constată că analiza aspectelor invocate în cadrul Sesizării nr. ………………… din data de ……………………. face/nu face parte din atribuțiile sale legale și: — are competența de soluționare a acesteia/ — nu este de competența sa și o declină spre soluționare la ……………………… (de exemplu, Comisia de disciplină a muncii a organizației de cercetare).
2. Analiza informațiilor, documentelor și probelor materiale din conținutul sesizării
2.1. Temei legal În temeiul prevederilor art. …… din Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, cu modificările și completările ulterioare, ale art. ……. din Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.665/2026 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea comisiilor de etică din organizațiile de cercetare, ale art. ….. din Regulamentul de organizare și funcționare al comisiei de etică, în baza Deciziei președintelui Comisiei de etică nr. …………………………. a organizației de cercetare ………………… de numire, membrii comisiei de analiză au procedat la analiza documentelor primite în cadrul contestației.
2.2. Documente analizate Au fost analizate următoarele documente: — Sesizarea nr. …………. din data …………….. — anexe la sesizare: — ………………………………… — …………………………………… . În conformitate cu prevederile art. …… din Legea nr. 183/2024, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. …… din Regulamentul de organizare și funcționare al comisiei de etică, comisia de analiză a informat persoana reclamată …………………………………… că există Sesizarea nr. ……/…………. și i-a solicitat transmiterea unui punct de vedere în scris și a următoarelor documente, în termen de maximum …… zile lucrătoare: ……………………………………………………….. .
Prin Adresa nr. ………………………., persoana reclamată ………………………….. a transmis la comisia de analiză următoarele documente: ……………………………………………….. . Ulterior convocării prin Adresa comisiei de analiză nr. …. din data de ……………………, în data de ……………, persoana reclamată a fost audiată de comisia de analiză. Ulterior convocării prin Adresa comisiei de analiză nr. …. din data de ………………….., în data de ………….., petentul a fost audiat de comisia de analiză.
Ulterior convocării prin Adresa comisiei de analiză nr. …. din data de ……………………, în data de …………., următoarele persoane …………………………………… au fost audiate de comisia de analiză. Din audieri au reieșit următoarele: ……………………………………….. .
2.3. Analiza efectuată Comisia de analiză constată: ………………………….. . Sesizarea este: — întemeiată, deoarece …………………………………………………………; — nefondată, deoarece ………………………………………………………….. .
2.4. Concluzii 2.4.1. Motivarea în fapt În urma analizei speței, comisia de analiză constată că ……………………………………………… . 2.4.2. Motivarea în drept Art. …… din Legea nr. 183/2024, cu modificările și completările ulterioare, art. ….. din Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.665/2026, art. ….. din Regulamentul de organizare și funcționare al comisiei de etică
3. Măsuri În conformitate cu prevederile art. ….. din Legea nr. 183/2024, cu modificările și completările ulterioare, ale art. ….. din Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.665/2026, ale art. ….. din Regulamentul de organizare și funcționare al comisiei de etică, comisia de analiză dispune următoarele măsuri: — se admite/se respinge ca nefondată Sesizarea nr. ………………………..; — se dispune următoarea sancțiune: ……………………… .
Adoptat în ședința din data de …………… cu …. voturi pentru, …… voturi împotrivă, ……. abțineri.
ANEXA Nr. 4 H O T Ă R Â R E Nr. …. din data de ………… — model — Având în vedere prevederile art. ….. din Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. ….. din Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.665/2026 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea comisiilor de etică din organizațiile de cercetare, în temeiul prevederilor art. ….. din Regulamentul de organizare și funcționare al comisiei de etică nr. …/……, luând în considerare Raportul nr. …../……….. al comisiei de analiză, Comisia de etică a organizației de cercetare ………………………… hotărăște:
Articol unic. — Se aprobă/Se respinge Raportul nr. …. din data de …….. privind soluționarea ……………………………….., prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Cu respectarea prevederilor art. ………… din Regulamentul de organizare și funcționare al comisiei de etică nr. …/……, prezenta hotărâre se transmite în vederea avizării de către Compartimentul juridic din cadrul organizației de cercetare și ulterior se transmite: — ………………..; — …………………. .
De asemenea, prezenta hotărâre se publică pe site-ul web al organizației de cercetare: ………………………………………….. Președintele Comisiei de etică, ……………………………………………………………………………..
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.