Pe scurt
- Imprimeria Băncii Naționale, cea care tipărește bancnotele României, are buget aprobat pe 2026: 160,9 milioane de lei venituri, 144,1 milioane cheltuieli, 13,7 milioane profit net.
- Din profit, statul încasează 7,32 milioane de lei ca vărsăminte la buget, iar salariații primesc 900.000 de lei ca participare la profit.
- Regia are 127 de angajați, cu un câștig mediu lunar de 14.184 de lei, și investiții planificate de 13,5 milioane de lei.
Publicat: M. Of. nr. 702 din 25 august 2026
Intră în vigoare: 25 august 2026
Cea mai discretă regie autonomă din România, cea care tipărește banii, își primește bugetul pe 2026 abia la sfârșitul lui august: 160,9 milioane de lei venituri și un profit net de 13,7 milioane, din care aproape jumătate merge la bugetul de stat. Hotărârea Guvernului nr. 661/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 702 din 25 august 2026, aprobă bugetul de venituri și cheltuieli al Regiei Autonome „Imprimeria Băncii Naționale a României”. Actul se adaugă seriei de bugete de regii și companii de stat aprobate în această vară, după cel al Loteriei Române.
Temeiul este Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la operatorii economici cu capital de stat, aprobată prin Legea nr. 47/2014. Ea obligă ca bugetele acestor entități să fie aprobate prin hotărâre de Guvern.
Hotărârea este contrasemnată de ministrul finanțelor, de guvernatorul Băncii Naționale și de ministrul muncii, semn al triplei supravegheri asupra cheltuielilor de personal ale unei regii cu 127 de salariați.
Efectele pe care le produce
Primul efect este stabilirea veniturilor. Bugetul prevede 160.917 mii de lei venituri totale, din care 157.917 mii din exploatare și 3.000 mii venituri financiare. Regia nu primește subvenții și nici transferuri de la buget.
Al doilea efect privește cheltuielile. Totalul este de 144.102 mii de lei, din care 141.102 mii cheltuieli de exploatare și 3.000 mii cheltuieli financiare.
Al treilea efect este structura cheltuielilor de exploatare: 82.921 mii pentru bunuri și servicii, 520 mii pentru impozite și taxe asimilate, 24.477 mii pentru personal și 33.184 mii alte cheltuieli de exploatare.
Al patrulea efect ține de salarii. Cheltuielile de natură salarială sunt de 22.626 mii de lei, din care 20.194 mii salarii și 2.432 mii bonusuri. Contractul de mandat și celelalte organe de conducere și control costă 1.101 mii, iar contribuțiile angajatorului 750 mii.
Al cincilea efect este rezultatul. Diferența dintre venituri și cheltuieli dă un rezultat brut de 16.815 mii de lei, din care se scade impozitul pe profit curent de 3.076 mii, rămânând un profit net de 13.739 mii.
Al șaselea efect este repartizarea profitului. Bugetul prevede 900 mii pentru participarea salariaților la profit, în limita legală de 10% din profitul net, și 7.320 mii vărsăminte la bugetul de stat. Restul, 6.419 mii, se duce la alte rezerve, ca sursă proprie de finanțare.
Al șaptelea efect privește investițiile. Sursele de finanțare a investițiilor sunt de 59.928 mii de lei, dar cheltuielile pentru investiții planificate în 2026 sunt de doar 13.485 mii. Alocațiile de la buget sunt zero.
Al optulea efect ține de personal. Regia prognozează 127 de angajați la finele anului, cu un număr mediu tot de 127, și un câștig mediu lunar pe salariat de 14.184 de lei.
Al nouălea efect este indicatorul de eficiență. Bugetul prevede cheltuieli totale de 896 de lei la fiecare 1.000 de lei venituri totale, o productivitate valorică de 1.243 mii de lei pe angajat și zero plăți sau creanțe restante. Ce iese din tipar se vede și în emisiunile de colecție: din 14 septembrie 2026, banca centrală pune în circulație o bancnotă aniversară de 100 de lei dedicată lui Eugeniu Carada.
Ce s-a schimbat față de situația anterioară
Prima observație privește calendarul. Bugetul pe 2026 se aprobă la 25 august 2026, adică după ce mai mult de jumătate din exercițiul financiar a trecut deja.
A doua observație ține de independența financiară. Regia nu are subvenții, transferuri sau alocații bugetare pentru investiții, deci se finanțează integral din activitatea proprie.
A treia observație privește raportul dintre surse și investiții. Sursele de finanțare a investițiilor, 59.928 mii de lei, sunt de peste patru ori mai mari decât cheltuielile de investiții planificate, 13.485 mii, ceea ce înseamnă un stoc de resurse neangajate în 2026.
A patra observație este despre fondurile europene. Bugetul prevede zero venituri și zero cheltuieli eligibile din fonduri europene, deci activitatea nu depinde de finanțare externă.
O verificare de calcul, semnalată aici pentru că se face din cifrele publicate: cele trei destinații ale profitului însumează 14.639 mii de lei, cu 900 mii mai mult decât profitul net de 13.739 mii. Cifra de la rândul 38, adică 6.419 mii, corespunde profitului net minus vărsămintele la bugetul de stat, 13.739 minus 7.320, fără să scadă și participarea salariaților de la rândul 33. Titlul rândului 38 spune însă că se scad ambele destinații. Restul sumelor de control ale bugetului se verifică fără abateri.
Ce nu se schimbă este regimul juridic. Imprimeria rămâne regie autonomă în subordinea Băncii Naționale a României, iar bugetul se aprobă anual prin hotărâre de Guvern.
Avantaje și dezavantaje
Ce aduce bun
- Bugetul unei entități care tipărește bancnote este public, cu venituri, cheltuieli, profit și salarii la vedere.
- Regia se autofinanțează: zero subvenții, zero transferuri, zero alocații bugetare pentru investiții.
- Statul încasează 7,32 milioane de lei ca vărsăminte din profit.
- Indicatorii de disciplină financiară sunt buni: zero plăți restante și zero creanțe restante.
- Raportul cheltuieli la venituri, 896 de lei la 1.000, lasă o marjă de profit confortabilă.
Ce rămâne o problemă
- Bugetul anual se aprobă la sfârșitul lui august, deci după opt luni din anul pe care îl reglementează.
- Repartizarea profitului nu se închide aritmetic: cele trei destinații depășesc profitul net cu 900 mii de lei.
- Anexa este reprodusă în facsimil, deci nu poate fi citită automat și nici căutată în text.
- Investițiile planificate reprezintă sub un sfert din sursele disponibile pentru investiții.
- Hotărârea nu explică ce produse și servicii generează cele 157,9 milioane de lei venituri din exploatare.
Sfaturi utile
- Dacă analizați regiile autonome, rețineți indicatorul de la rândul 57: cheltuieli totale la 1.000 de lei venituri. Aici este 896, deci 104 lei profit brut la fiecare mie de lei încasată.
- Pentru comparații între ani, folosiți rândul 52, câștigul mediu lunar pe salariat calculat pe baza cheltuielilor de natură salarială. Aici este 14.184 de lei.
- Verificați rândul 46 față de rândul 49. Diferența dintre sursele de finanțare a investițiilor și cheltuielile efective arată cât rămâne neangajat.
- Formularul complet se citește doar din ediția oficială în format PDF, atașată acestui articol. Anexa este reprodusă în facsimil, deci textul nu poate fi copiat.
- Dacă urmăriți veniturile bugetului de stat din dividende și vărsăminte, rândul 35 este cel relevant: 7.320 mii de lei de la această regie.
- Rețineți temeiul: Ordonanța Guvernului nr. 26/2013, aprobată prin Legea nr. 47/2014, este actul care cere aprobarea prin hotărâre de Guvern a bugetelor operatorilor economici cu capital de stat.
Întrebări frecvente
Ce face Imprimeria Băncii Naționale?
Cât profit face?
Cât ia statul?
Câți angajați are?
Primește bani de la buget?
De ce se aprobă bugetul în august?
Unde găsesc tabelul complet?
Erori și neconcordanțe în textul publicat
- Anexă, rândul 38: repartizarea profitului depășește profitul net cu 900 de mii de lei. Rândul 38 se numește, în formular, „Profitul nerepartizat pe destinațiile prevăzute la Rd.33 – Rd.34 se repartizează la alte rezerve și constituie sursă proprie de finanțare”, deci valoarea lui trebuie să fie profitul contabil rămas de la rândul 32, minus participarea salariaților de la rândul 33, minus vărsămintele la bugetul de stat de la rândul 34. Calculul dă 13.739 minus 900 minus 7.320, adică 5.519 mii de lei. Tipărit este 6.419, exact cât rezultă dacă se scade numai rândul 34 și se ignoră rândul 33. Consecința se vede prin adunare: cele trei destinații ale profitului, 900 plus 7.320 plus 6.419, însumează 14.639 mii de lei, cu 900 mai mult decât profitul net de 13.739 de la rândul 26. Diferența este egală, la leu, cu participarea salariaților la profit. Restul sumelor de control ale formularului se închid corect, inclusiv rândul 7, rândul 10, rândul 20 și rândul 26.
Analiza redacției
Bugetul unei regii care tipărește bancnote este, prin natura lui, singura fereastră publică spre o activitate care nu se vede altfel. Iar fereastra arată o entitate mică și profitabilă: 127 de salariați produc venituri de 160.917 mii de lei și un profit brut de 16.815 mii, adică 104 lei profit la fiecare 1.000 de lei încasați. Formularul cuprinde și un indicator pe care puțini îl citesc, rândul 56, productivitatea în unități fizice: 2.518.465 de produse finite pe salariat. Înmulțit cu cei 127 de angajați, rezultă un plan de aproximativ 320 de milioane de exemplare pentru 2026, între care bancnote, dar și celelalte documente de securitate pe care regia le tipărește. Este cea mai concretă informație din tot actul și, paradoxal, singura care spune ceva despre ce face efectiv Imprimeria.
Problema formularului nu este că ascunde, ci că nu se poate verifica singur tocmai acolo unde interesul public este mai mare. Rândul 52, câștigul mediu lunar pe salariat, arată 14.184 de lei. Din datele publicate în aceeași anexă rezultă altceva: cheltuielile de natură salarială de la rândul 11 sunt 22.626 mii de lei, iar împărțite la cei 127 de salariați medii de la rândul 51 și la douăsprezece luni dau 14.846 de lei pe lună. Diferența este de aproape 660 de lei, iar explicația ei stă, potrivit notei de subsol a anexei, în rândul 151 dintr-o „Anexă de fundamentare nr. 2” care nu se publică. Cititorul are, așadar, două cifre despre salarii și niciun mijloc de a le împăca.
Al doilea gol este în structura cheltuielilor. Din cele 141.102 mii de lei cheltuieli de exploatare, 82.921 merg la bunuri și servicii, iar alte 33.184 sunt trecute la „alte cheltuieli de exploatare”, adică aproape un sfert din total într-o rubrică fără nicio detaliere. Tot fără explicație rămâne și impozitul pe profit: 3.076 mii de lei la un rezultat brut de 16.815 mii înseamnă 18,3%, peste cota de 16%, ceea ce presupune în jur de 2,4 milioane de lei cheltuieli nedeductibile pe care actul nu le arată. Pentru o regie cu acționar unic statul, aceste două rubrici sunt exact locurile unde un buget aprobat prin hotărâre de Guvern ar trebui să spună mai mult decât un tabel de raportare internă.
În fine, forma în care se aprobă bugetul îl face imposibil de așezat într-o serie. Anexa are o singură coloană de valori, „Propuneri an 2026”, fără coloana cu realizările anului precedent și fără estimări pentru anii următori. Nu se poate vedea, deci, dacă veniturile cresc sau scad față de 2025, dacă numărul de salariați s-a schimbat, dacă vărsămintele la bugetul de stat sunt mai mari sau mai mici decât anul trecut. Un buget aprobat la 25 august, pentru un an din care au trecut opt luni, ar putea măcar să spună de unde vine și încotro merge.
Ce ar trebui schimbat
- Coloana cu realizările anului precedent, în aceeași anexă. Formularul ar trebui publicat cu cel puțin două coloane de valori, realizat 2025 și propuneri 2026, așa cum arată machetele obișnuite ale bugetelor de venituri și cheltuieli. În practică, oricine ar vedea dintr-o privire dacă cele 160.917 mii de lei venituri sunt o creștere sau o scădere.
- Publicarea rândurilor din anexa de fundamentare la care trimit notele. Nota de subsol leagă rândul 52 de rândul 151 dintr-o anexă care nu apare în Monitorul Oficial. Dacă acel rând ar fi reprodus, în practică s-ar putea explica de ce câștigul mediu declarat este 14.184 de lei, în timp ce din cifrele publicate rezultă 14.846.
- Detalierea rubricii „alte cheltuieli de exploatare”. O sumă de 33.184 mii de lei, adică aproape un sfert din cheltuielile de exploatare, ar trebui desfășurată pe categorii într-o notă a anexei. În practică, s-ar putea urmări ce parte din costul tipăririi banilor înseamnă amortizare, materiale de securitate sau servicii externalizate.
- O verificare aritmetică obligatorie înainte de publicare. Suma rândurilor 33, 34 și 38 trebuie să fie egală cu rândul 32; regula se poate aplica automat oricărui formular de acest tip. În practică, greșeala de 900 de mii de lei din repartizarea profitului ar fi fost oprită înainte de a ajunge în Monitorul Oficial, nu semnalată după.
- Un termen de aprobare, cu o regulă pentru perioada scursă. Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 cere aprobarea bugetului prin hotărâre de Guvern, dar nu spune până când. Un termen fix, însoțit de regula finanțării provizorii în doisprezece părți egale din bugetul anului anterior, ar rezolva în practică situația în care o regie funcționează opt luni fără buget aprobat, iar apoi îl primește pentru un an aproape încheiat.
Textul original al actului normativ
Textul integral, în forma publicată în Monitorul Oficial
M. Of. nr. 702 din 25 august 2026 16 pagini PDF, 159 KB actul începe la pagina 11
Deschide PDF-ul oficialDescarcă PDF-ul
Pe ecrane mici vizualizatorul nu se afișează. Folosește butoanele de mai sus ca să deschizi sau să descarci fișierul.
Arată textul integral al actuluiAscunde textul integral al actului
Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2026 al Regiei Autonome „Imprimeria Băncii Naționale a României”, aflată în subordinea Băncii Naționale a României
EMITENT: Guvernul României
Publicat în: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 25 august 2026
GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2026 al Regiei Autonome „Imprimeria Băncii Naționale a României”, aflată în subordinea Băncii Naționale a României
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. — Se aprobă bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2026 al Regiei Autonome „Imprimeria Băncii Naționale a României”, aflată în subordinea Băncii Naționale a României, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
ILIE-GAVRIL BOLOJAN
Contrasemnează:
Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Constantin Isărescu
p. Ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, interimar, Silvia Monica Dinică, secretar de stat
București, 20 august 2026.
Nr. 661.
ANEXĂ
BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI, Regia Autonomă „Imprimeria Băncii Naționale a României”, Str. Luică nr. 198-202, sectorul 4, București, RO361242
BUGETUL DE VENITURI ȘI CHELTUIELI pe anul 2026
Nota redacției: anexa este reprodusă în facsimil în Monitorul Oficial, iar extragerea automată a textului din facsimil corupe diacriticele. Mai jos sunt reproduse rândurile cu valori ale bugetului, citite de pe imaginea paginii și verificate prin sumele de control ale actului. Formularul complet, cu toate rubricile, se vede în ediția oficială în format PDF, atașată mai sus. Sumele sunt exprimate în mii de lei.
| Indicator | Nr. rd. | Propuneri an 2026 (mii lei) |
|---|---|---|
| I. VENITURI TOTALE | 1 | 160.917 |
| 1. Venituri totale din exploatare | 2 | 157.917 |
| a) subvenții, cf. prevederilor legale în vigoare | 3 | 0 |
| b) transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare | 4 | 0 |
| 2. Venituri financiare | 5 | 3.000 |
| II. CHELTUIELI TOTALE | 6 | 144.102 |
| 1. Cheltuieli de exploatare | 7 | 141.102 |
| A. cheltuieli cu bunuri și servicii | 8 | 82.921 |
| B. cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate | 9 | 520 |
| C. cheltuieli cu personalul | 10 | 24.477 |
| C0. cheltuieli de natură salarială | 11 | 22.626 |
| C1. cheltuieli cu salariile | 12 | 20.194 |
| C2. bonusuri | 13 | 2.432 |
| C3. alte cheltuieli cu personalul | 14 | 0 |
| cheltuieli cu plăți compensatorii aferente disponibilizărilor de personal | 15 | 0 |
| C4. cheltuieli aferente contractului de mandat și altor organe de conducere și control, comisii și comitete | 16 | 1.101 |
| C5. cheltuieli cu contribuțiile datorate de angajator | 17 | 750 |
| D. alte cheltuieli de exploatare | 18 | 33.184 |
| 2. Cheltuieli financiare | 19 | 3.000 |
| III. REZULTATUL BRUT (profit/pierdere) | 20 | 16.815 |
| IV.1. IMPOZIT PE PROFIT CURENT | 21 | 3.076 |
| IV.2. IMPOZIT PE PROFIT AMÂNAT | 22 | 0 |
| IV.3. VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMÂNAT | 23 | 0 |
| IV.4. IMPOZITUL SPECIFIC UNOR ACTIVITĂȚI | 24 | 0 |
| IV.5. ALTE IMPOZITE NEPREZENTATE LA ELEMENTELE DE MAI SUS | 25 | 0 |
| V. PROFITUL/PIERDEREA NETĂ A PERIOADEI DE RAPORTARE | 26 | 13.739 |
| 1. Rezerve legale | 27 | 0 |
| 2. Alte rezerve reprezentând facilități fiscale prevăzute de lege | 28 | 0 |
| 3. Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenți | 29 | 0 |
| 4. Constituirea surselor proprii de finanțare pentru proiectele cofinanțate din împrumuturi externe | 30 | 0 |
| 5. Alte repartizări prevăzute de lege | 31 | 0 |
| 6. Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la rd. 27-31 | 32 | 13.739 |
| 7. Participarea salariaților la profit, în limita a 10% din profitul net | 33 | 900 |
| 8. Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome | 34 | 7.320 |
| a) dividende cuvenite bugetului de stat | 35 | 7.320 |
| b) dividende cuvenite bugetului local | 36 | 0 |
| c) dividende cuvenite altor acționari | 37 | 0 |
| 9. Profitul nerepartizat pe destinațiile prevăzute la rd. 33-34, repartizat la alte rezerve, sursă proprie de finanțare | 38 | 6.419 |
| VI. VENITURI DIN FONDURI EUROPENE | 39 | 0 |
| VII. CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE | 40 | 0 |
| a) cheltuieli materiale | 41 | 0 |
| b) cheltuieli cu salariile | 42 | 0 |
| c) cheltuieli privind prestările de servicii | 43 | 0 |
| d) cheltuieli cu reclamă și publicitate | 44 | 0 |
| e) alte cheltuieli | 45 | 0 |
| VIII. SURSE DE FINANȚARE A INVESTIȚIILOR | 46 | 59.928 |
| 1. Alocații de la buget | 47 | 0 |
| alocații bugetare aferente plății angajamentelor din anii anteriori | 48 | 0 |
| IX. CHELTUIELI PENTRU INVESTIȚII | 49 | 13.485 |
| X. DATE DE FUNDAMENTARE, 1. nr. de personal prognozat la finele anului | 50 | 127 |
| 2. nr. mediu de salariați total | 51 | 127 |
| 3. câștigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană), determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială | 52 | 14.184 |
| 4. câștigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană), recalculat cf. Legii anuale a bugetului de stat | 53 | 14.184 |
| 5. productivitatea muncii în unități valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) | 54 | 1.243 |
| 6. productivitatea muncii în unități valorice pe total personal mediu, recalculată cf. Legii anuale a bugetului de stat | 55 | 1.243 |
| 7. productivitatea muncii în unități fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoană) | 56 | 2.518.465 |
| 8. cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale | 57 | 896 |
| 9. plăți restante | 58 | 0 |
| 10. creanțe restante | 59 | 0 |
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru situații concrete, consultați un avocat sau un consultant fiscal autorizat.